Distanța totală: Închide

Din blog citire

Un loc pe podium la Webstock 2012

Vineri – 28 septembrie 2012, a fost una din cele mai importante zile pentru industria de social media din România. Sub sloganul „online suntem mai puternici”, cea de-a V-a ediție Webstock s-a desfășurat anul acesta [...]

Citește articolul »

Tutorial video: cum se folosește noua interfață a site-ului cu obiective turistice

Pentru că ne dăm seama că nu toată lumea s-a născut cu calculatorul în brațe, am realizat un scurt film în care prezentăm zonele principale ale site-ului nostru cu locații turistice. Va urma și un altul cu detalierea funcțiilor de căutare, dar până atunci, vă dorim vizionare [...]

Citește articolul »

Noua interfață a site-ului cu Obiective de văzut în România

După multă muncă și inspirație, am lansat noua interfață a site-ului cu obiective turistice. Ce oferă în plus noua față? Nu uita să urmărești și

Citește articolul »


Citește pe drumliber.ro

Denumire

Categorie

Localitate

,

Jud

Fă-ţi ruta

1. Mausoleul de la Mărăşeşti
Mausoleul de la Mărășești este un monument dedicat eroilor Primului Război Mondial. Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, s-au desfășurat luptele de la Mărășești, soldate cu victoria trupelor române
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalMărășești, VR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.87238, 27.2079
2. Mausoleele Mărăşti
La mică distanţă de Mărăşti, se află Mausoleul Eroilor din Soveja, ridicat chiar pe câmpul istoric unde s-a spus pentru prima dată "Pe aici nu se trece" - în prezent au loc lucrari de restaurare.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalSoveja, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.00017,  26.65004
3. Casa memorială "Moş Ion Roată "
Casa memorială a fost inaugurată la 24 ianuarie 1959, cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române, în casa în care a locuit Ion Roată (1806 - 1882) din cătunul Gura Văii şi strămutată la şoseaua ce leagă oraşul Panciu de Soveja. Restaurată, casa cuprinde obiecte specifice ambientului familial şi social în care a trăit Ion Roată şi mărturii documentare privind activitatea sa în Divanul ad-hoc al Moldovei (1857), ca deputat al ţărănimii putnene. Casa este o locuinţă ţărănească monocelulară, specifică Ţării Româneşti, armonioasă şi expresivă.
Sat / Comuna / OrasCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuGura Văii, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.0171, 26.7829
4. Cascada Putnei (Săritoarea Putnei)
Are circa 80 de metri lungime, iar apa se strânge într-un lac cu adâncimea de aproximativ 12 metri. Cascada Putnei a fost declarată Monument al Naturii în anul 1973 şi în prezent Cascada Putnei este inclusă în Parcul Natural Putna Vrancea, ca zonă de management durabil. Importanța Cascadei Putnei constă în caracterul peisagistic și hidromorfologic datorat nu numai cascadei actuale, ci și a cascadei părăsite, rămasă suspendată pe malul stâng, deasupra Putnei, la cca 250 m în aval de actuala cascadă, ca urmare a proceselor tectonice, când o porțiune din patul vechii albii s-a prăbușit, iar vechiul curs a fost deviat pe albia actuală.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTulnici, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.926944, 26.614722
5. Staţiunea turistică Lepşa
Lepşa este un sat vâncean, situat pe Valea Putnei, într-o zonă extrem de pitorească. Străvechea aşezare de tăietori de lemne şi crescători de animale a ştiut să fructifice avantajele zonei montane, în care este amplasată, devenind o importantă staţiune turistică. Înfiinţarea unui Parc Natural în judeţul Vrancea se înscria în eforturile României de proteja o suprafaţă cât mai mare din habitatele şi speciile de interes conservativ şi iată că în zonă pot fi admirate mai multe obiective naturale sau antropice: Mănăstirea/Schitul Lepşa, Cascada Putna (o rezervaţie naturală în miniatură), Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, Vârful Tisaru, Lacul de acumulare de la Greşu, Staţiunea Soveja (are cel mai ozonat aer din România) şi tot aici se află şi un Mausoleu dedicat eroilor din Primul Război Mondial, dar şi o Tabără de scluptură. Păstrăvăria Lepşa şi Motelul Cascada care asigură o tabără de campare pentru corturi şi rulote sunt alte două exemple ce demonstrează cât de variate pot fi activităţile de agrement ale staţiunii.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitTraseuActivităţi / AgremementLepşa, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.95, 26.59
6. Cheile Tişiţei
Are statut de rezervaţia naturală şi este una din cele mai mari arii rezervate din județul Vrancea.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleLepşa, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.9516, 26.5782
7. Mănăstirea Horezu (Patrimoniul UNESCO)
Mănăstirea Hurezi (sau Horezu) este unul din cele mai importante complexe monahale din Valahia (Muntenia). O capodoperă a stilului brâncovenesc și o excelentă sinteză artistică, Mănăstirea constituie, prin arhitectura, sculptura şi pictura sa, unul din cele mai reprezentative monumente ale epocii brâncoveneşti, o perioadă de mare înflorire culturală a Valahiei. Este, probabil, cel mai vast şi somptuos complex monahal din cele ridicate în sud-estul Europei la sfârşitul secolului al XVII-lea, fiind ridicat după tipicul marilor mănăstiri de pe muntele Athos, organizat în jurul catoliconului izolat de propria-i incintă, lângă care se află un rând de schituri. Structura complexului urmează modelul regulat al stilului renascentist, impunând o anumită simetrie pe axa est - vest: biserica mare în centrul incintei, paraclisul situat deasupra refectoriului şi în exterior, în partea de răsărit, „Bolniţa”, iar în partea de apus schitul „Sfântul Ştefan”. Pentru a completa structura nord-estică în formă de cruce, a fost înălţat schitul „Sfinţilor Apostoli”, iar spre sud-est a fost ridicată Biserica „Sfinţilor Îngeri”. Ctitorită în 1690 - „într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie și am început a zidi mănăstire” - şi bogat înzestrată de către domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Mănăstirea Horezu se remarcă mai ales prin puritate şi echilibru arhitectural, prin bogăţia de ornamente sculptate, prin viziunea compoziţională de inspiraţie religioasă, prin portretele votive şi elementele decorative pictate. Păstrarea intactă a valorilor sale, pictura murală, foarte bine păstrată în starea sa iniţială, inscripţiile pictate şi sculptate, piesele inventarului mobil original: iconostasuri, obiecte liturgice, candelabre, icoane etc., unicitatea stilistică a complexului monahal integral conservată, dar și asigurarea continuității lor au făcut ca în anul 1993 obiectivul să fie inclus în Patrimoniul Mondial Unesco. Mănăstirea este situată în mijlocul unui cadru pitoresc de coline împădurite, pe valea râului Romanii de Jos, în satul ce se numea, la acea vreme, Hurezi (astăzi satul Romanii de jos, orașul Horezu) din județul Vâlcea și este și punct de start al unui traseu spre Mănăstirea Bistriţa - Parcul Naţional Buila Vânturariţa, şi de la Bistriţa spre Mănăstirea Arnota.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalTraseuHorezu, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.16931, 24.00693
8. Mănăstirea dintr-un lemn
La sud-vest de Râmnicu Vâlcea – Horezu se alfă mănăstirea care se spune că a fost făcută din trunchiul unui singur stejar. Legendele spun că ori un călugăr, ori un cioban a visat icoana Fecioarei Maria şi icoana se afla în scorbura unul stejar secular. Stejarul a fost tăiat şi din lemnul lui s-a făcut o bisericuţă, iar icoana se află şi acum în biserica de lemn de la Frânceşti. Ce e de remarcat e că icoana are 1.5 metri pe 1 metru. Legenda ar putea fi legată de anii 1600. În realitate legendele apariției și construirii așezământului monahal sunt o parte din adevăr, însă prima mențiune documentară apare la 20 aprilie 1635. O mărturie importantă scrisă este a lui Matei Basarab din 27 noiembrie 1640 la ridicarea bisericii din piatră. Acesta nota că a zidit mănăstirea "de isnoavă de"ntemei", înșirând mănăstirile pe care le-a întemeiat. O pisanie din 1715 cuprinsă apoi în hrisovul bisericii de piatră în anul 1804 confirmă că Matei Basarab este cel care a construit mănăstirea.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalCiudaţenie / Fenomen neobişnuitFrânceşti, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1161, 24.3158
9. Muzeul Natural al Trovanților
Trovanți sunt microforme de relief caracteristice acumulărilor de nisipuri și unor stratificații de gresii bogate în carbonat de calciu. Trovanții sunt concrețiuni care cresc spontan -din centru către periferie- cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Sunt incorect cunoscuți în anumite cercuri sub numele de "pietre care cresc".
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitMuzeuCostești, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13713, 24.0687
10. Complexul Muzeal Măldărești
În comuna Măldărești, judeţul Vâlcea, situată la aproximativ 4 km de Horezu, într-un cadru natural pitoresc, a fost organizat "Complexul Muzeal Măldăreşti", ce reuneşte Culele Greceanu şi Duca, precum şi casa memoriala I.G. Duca. acest complex face parte din patrimoniul cultural naţional, deţinând clădiri tipice arhitecturii civile din Oltenia, alături de peste 3000 de obiecte etnografice de mare valoare: port, textile, lemn, ceramică (din centrele Horezu, Slătioara, Dăeşti, Târgu Mureş, Oboga), precum şi obiecte ce au aparţinut familiei Duca: mobilier, tablouri, fotografii, cărţi, colecţia de 20 de tablouri de patrimoniu ale Olgăi Greceanu. Clădirile aflate în acest muzeu sunt monumente deosebite ale arhitecturii românesti, în care se împletesc armonios elemente ţărăneşti din zonă, cu elemente ale unor construcţii cu caracter de fortificaţii. Etimologia cuvântului "culă” spune că acesta derivă din turcescul "kule”, care desemnează un turn. În spaţiul românesc defineşte, prin extensie, o locuinţă întărită, în formă de turn, ce are drept caracteristici principale un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaj şi retragerile succesive ale zidului, în înălţime. Acest tip de construcţie se află răspândit în aria Peninsulei Balcanice, cu precădere în Serbia şi Albania, dar şi în Bulgaria, iar la noi în ţară, el este caracteristic numai zonei învecinate spaţiului balcanic, respectiv Olteniei şi vestului Munteniei. Culele au fost ridicate de boiernaşii olteni ca măsură de apărare împotriva ameninţării incursiunilor paşalelor de la Vidin şi Ada-Kaleh, dar şi împotriva cetelor de haiduci care se înmulţiseră îngrijorător, şi au dăinuit până în zilele noastre, făcând dovada rezistenţei lor. Cula Greceanu este cel mai vechi edificiu din cadrul acestui complex muzeal. Păstrează acest nume pentru că, de-a lungul timpului, ea a trecut, prin zestre, de la familia Măldărescu, la familia Greceanu. Lăsând la o parte legenda care atribuie ridicarea acestui edificiu unuia dintre căpitanii lui Mihai Viteazul – Tudor Maldăr, argumentele istorice datează construcţia către sfârşitul sec. al XVIII-lea, când ar fi fost fie reclădită, fie ridicată din temelii de "jupân Gheorghe Măldărescu şi jupâniţa ego Eva". Clădire înaltă, cu ziduri văruite şi străpunse de metereze, mica cetate croită pentru nevoile familiei Măldărescu se înscrie şi ea în stilul edificiilor întâlnite în Oltenia şi Muntenia, fiind o contopire a caselor boiereşti întărite, cu trăsăturile caselor ţărăneşti. Cula devine astfel loc de refugiu pentru o familie, dar şi locuinţă capabilă să îndeplinească toate funcţiunile vieţii de zi cu zi. La etaj se ajunge urcând pe o scară de stejar cu trepte groase, zidul casei scărilor fiind străpuns de două găuri de tragere. Scara dă într-o logie deschisă prin două arcade trilobate, elegante, iar din logie se pătrunde în turn, într-o cameră care putea fi baricadată. La primul nivel al culei se află o încăpere, fosta cameră de primire, din care se trece într-o altă odaie, susţinută de bolţile pe care sunt zugrăvite portretele Măldăreştilor, luând ca model tabloul votiv al bisericii din apropiere. La al doilea etaj se află un frumos cerdac deschis prin arcade trilobate, iar în partea de nord se găsesc două camere amenajate într-o perioadă recentă, pe locul unde fusese cândva un pod. Ferestrele pivniţei, lucrate în piatră traforată, cele două cerdace cu arcade şi bolţile de penetrare amintesc de stilul brâncovenesc. O particularitate a construcţiei (printre cele mai vechi, de acest tip, din ţară), la Cula Greceanu, este aceea că pivniţa nu comunică cu etajul. Aceasta prezenta avantajul că, în caz de primejdie, restul ansamblului era izolat, dar şi dezavantajul că, fiind uşor adâncită în pământ, ferestrele şi cerdacul de la etaj puteau fi mai uşor accesibile răufăcătorilor. După ce a fost restaurată, încă din anul 1967, Cula Greceanu a fost deschisă publicului vizitator. În prezent, expoziţia de bază, organizată în interior, încearcă să ilustreze, prin intermediul unor piese, atmosfera de la curtea unui boiernaş oltean. Cula Măldărescu (sau Cula I.G. Duca) este impunătoare prin masivitatea zidurilor şi a fost construită în anul 1812, de către Gheorghiţă Măldărescu. Inscriptia de pe peretele etajului, în care se poate descifra 1827 reprezintă de fapt anul executării stucaturilor. Construcţia de formă dreptunghiulară, cu un ieşind în partea de vest, este alcătuită din parter şi două etaje. Parterul prezintă caracteristicile culei, fiind prevăzut cu o uşă de acces din lemn de gorun masiv – comună beciului şi părţii locuite a culei, şi cinci ferestruici înguste ce par nişte metereze. Aici se văd stâlpii enormi din lemn, care sustin grinzile masive. Etajul I cuprinde o încăpere mare, iatac şi o sală, iar la etajul al II-lea se află două odăi, o încăpere mai mică şi un vast cerdac, al cărui tavan este împărţit în trei registre, având fiecare la mijloc câte un motiv decorativ. În anul 1910 I.G. Duca, îndragostit de pitorescul locului, încă de pe vremea când fusese numit judecător la ocolul Horezu, aflând că cele două construcţii sunt nelocuite, le cumpără şi hotărăşte să-şi construiască, în apropiere, o modestă casă de vacanţă. Tot el este şi cel care, prin pasiunea lui pentru tradiţie şi autentic, încearcă să amenajeze interiorul culei Măldărescu, într-un mod cât mai original. Astfel, prin anul 1912, "pe tavanuri sunt spanzurate tot felul de candele de argint şi căldăruşi de aramă din care atârnă flori; pe pereţi sunt înşirate farfurii lucrate de ţărani, icoane vechi adunate de pe la bătrânii satelor, prosoape, cruci, sfeşnice cumpărate de prin bâlciuri îndepărtate; pe jos şi pe scaune sunt întinse, într-o neregulă plăcută, tot felul de scoarţe, lăicere şi covoare vechi". Deoarece majoritatea acestor obiecte au dispărut, în zilele noastre se încearcă organizarea unei expoziţii permanente care să păstreze, în linii mari, aceeaşi tendinţă de la începutul secolului. La culele Greceanu şi Duca de la Măldăreşti au fost turnate filmele: Neînfricaţii, Drumul oaselor, Trandafirul galben şi Iancu Jianu haiducul. La Măldăreşti, în afară de cele două cule şi Casa Memorială I.G. Duca, care funcţionează în prezent ca muzeu de arhitectură, imediat, în apropiere, se mai află şi Biserica Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe şi Sfintii Voievozi (poartă hramul tuturor celor trei sfinţi), o veche biserică ortodoxă, zidită între anii 1774-1790, ca lucrare a jupânului Gheorghe Măldărescu.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitMuzeuMăldărești, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.11902, 24.00261
11. Trovanţii de pe pârâul Gresarea
Trovanți sunt microforme de relief caracteristice acumulărilor de nisipuri și unor stratificații de gresii bogate în carbonat de calciu. Trovanții sunt concrețiuni care cresc spontan -din centru către periferie- cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Sunt incorect cunoscuți în anumite cercuri sub numele de "pietre care cresc". O locație, si cea mai spectaculoasă, este de-a lungul pârâului Gresarea, apă care se varsă într-un râu de lângă satul Oteșani. Satul se află la aproximativ 16 km de Horezu, urmând drumul spre Craiova (venind dinspre Râmnicu Vâlcea, viraj la stânga la intersecția din centrul localității). Aici, mergând în sus de-a lungul firișorului de apă al Gresarii, vei găsi, scoase din malul nisipos de șuvoaiele formate la ploi, trovanți de diferite forme, de la cei mici, de câteva sute de grame, până la cei mai mari de zeci sau sute de kilograme. În acest loc puteti intalni trovanți de diferite forme sau mărimi.
Parc naţional / rezervaţii naturaleOteșani, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.0695,  24.0333
12. Cascada Huluzu
Cascada Huluzu se află în Munţii Căpăţânii, pe apele Pârâului Huluzu. Ea poate fi admirată pe parcursul traseului turistic: Ciungetu – Prejbeni – Lacul Petrimanu – Curmătura Olteţului – Şaua Negoveanu – Munţii Târnovu – I. F. Vătăjelu (cabană forestieră) – Ciungetu. Dacă mergem pe firul Latoriţei, din dreptul muntelui Huluzu (sau Holuzu), cheile sale se strâmtează atît de tare, încît apele nu contenesc sărind trepte înspumate. În aceste locuri natura exaltă de frumuseţe. Defileul se strînge din ce în ce mai mult, iar pe pereţii de pe malul nordic al Latoriţei se zăresc troiţe frumos sculptate. Apoi se trece de gura Pârâului Huluzu (aici se află cascada Huluzu) şi după alte şerpuiri prin valea îngustă apare o nouă privelişte, pe malul opus vine să se spargă în curcubeu cascada Înşirata. Frumuseţea apelor ce se rostogolesc la vale este extraordinară. La doar o jumătate de oră se află Barajul de la Petrimanu. Traseul este marcat doar pe o anumită porţiune, cu bandă roşie şi cu punct albastru, este recomandat să fie făcut numai vara şi durează aproximativ 14-16 ore.
CascadaTraseuCiungetu, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3604, 23.8321
13. Barajul Vidra
Barajul Vidra este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de staţiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru.
Lac / Baraj / TăuVoineasa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.42960,  23.72506
14. Cascada Înşirata
Cascada Înşirta se află în Munţii Căpăţânii, mai exact în Munţii Latoriţa, pe valea Răului cu acelaşi nume (Râul/ Pârâul Înşirata). În aval de Lacul Petrimanu, Latoriţa primeşte apele unor pâraie precum: Turcinu Mare (la confluenţa căruia se află cascada "Apa spînzurată"), Înşirata (avînd de asemenea un larg bazin de recepţie), Pârâul Fântânii şi altele mai mici ale căror firişoare de apă se strecoară prin hornurile din abruptul Repezi – Părăginosu şi cad apoi în cascade la confluenţa cu Latoriţa. Pe apele Pârâului Înşirata poate fi descoperită frumoasa cascadă Înşirata. Apele se sparg într-un curcubeu extraordinar creând impresia că aceste ape nu au mai lăsat loc de altceva mai frumos, pentru niciun alt loc din lume. Cascada poate fi admirată pe parcursul traseului turistic: Ciungetu – Prejbeni – Lacul Petrimanu – Curmătura Olteţului – Şaua Negoveanu – Munţii Târnovu – I. F. Vătăjelu – Ciungetu. Acest traseu este marcat doar pe o anumită porţiune, cu bandă roşie şi cu punct albastru, având şi locuri nemarcate. Este recomandat să fie făcut numai vara şi durează aproximativ 14-16 ore.
Lac / Baraj / TăuTraseuCiungetu, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3694, 23.8215
15. Cascada Apa Spânzurată
Valea Latoriţei, m-tii Căpăţinii, sat Ciungeţul - se ajunge prin Mălaia. Pe valea Oltului, după mănăstirea Cozia, spre Sibiu, la câtiva km, in Brezoi, se face o stradă la stânga ce duce, printre altele, către Voineasa. După un drum pitoresc pe lângă satele Brezoi şi Mălaia apare o intersecţie cu indicator spre Voineasa si Ciungeţ. O luaţi spre Ciungeţ iar la ieşirea din sat, nu mai este niciun indicator. Trebuie să treceţi pe lânga o termocentrală apoi drumul (destul de prost) continuă prin munţi vreo 17 km. Cascada se afla pe partea dreaptă a drumului; nu are un debit spectaculos dar este foarte frumoasă. Recomandăm vizitarea acestui obiectiv in perioada Mai - Octombrie intrucât in anotimpul rece, apa ingheţată nu mai oferă imaginea de cascadă.
CascadaCiungeţ, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.36909, 23.79864
16. Băile Govora
Staţiune celebră în România anilor trecuţi. Staţiunea Govora este una dintre cele 34 de staţiuni balneoclimaterice din ţara noastră (conform Wikipedia) şi a fost remarcată după ce un sătean, Gheorghe Ciurea, descoperă în urma unei săpături că izvorul lui scoate petrol şi apă sărată (1876). Până să devină oficial staţiune (în 1910), Govora oferea un singur stabiliment pentru tratament, în cadrul mănăstirii Govora, unde apa era cărată cu carul, în butoaie. Una dintre atracţiile zonei este mănăstirea Govora, aflată la 6 kilometri de staţiune. Ea dăinuie din secolul XV şi a fost întemeiată se pare de Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Ţepeş). La mănăstire a fost instalat pe vremea lui Matei Basarab al doilea tipar din Ţara Românească şi cu el a fost făcută prima lucrare tipărită în limba română, Pravila de la Govora.
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementBăile Govora, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.08002, 24.17973
17. Lacul Mălaia
Pe E81 Sibiu – Râmnicu Valcea se face dreapta la Brezoi( DN 7A ) iar la 25 km se intră în Mălaia
Lac / Baraj / TăuTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.350879, 24.033608
18. Lacul Brădişor
Situat pe valea raului Lotru, la 15 Km de Statiunea Voineasa, judetul Valcea, cu o suprafata de 230 ha si un volum de 8,0 mil. m³ de apa, Lacul Bradisor este sursa de alimentare cu apa potabila a locuitorilor din Ramnicu Valcea si a localitatilor invecinatate.
Lac / Baraj / TăuTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3521, 24.090
19. Lacul Petrimanu
La lac se poate ajunge fie din Polovragi fie din Brezoi; prin Brezoi se continua spre Ciunget; drumul e rau de mers cu masina, dar peisajul te face sa uiti acest detaliu
Lac / Baraj / TăuTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3676, 23.7834
20. Lacul Galbenu
La lac se poate ajunge fie din Polovragi fie din Brezoi; se afla in continuarea lacului Petrimanu - spre Polovragi; drumul e rau din Ciunget pana dupa Petrimanu, dar merita facut.
Lac / Baraj / TăuTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3652, 23.7337
21. Mănăstirea Frasinei (doar bărbaţii)
Mănăstirea Frasinei este situată la doar 17 km. de Rm.Vâlcea. Viață monahală de aici se călăuzește după cea de la Sfântul Munte ATHOS Cele mai puternice exorcizări din România au loc la MĂNĂSTIREA FRASINEI-VÂLCEA. În această Sfântă Mânăstire, femeile nu au acces. Cele care s-au încumetat să pătrundă aici în straie bărbătești au dispărut tragic. Femeile se roagă la "Bisericuța de Jos". Aici se petrec cele mai mari minuni.
Biserică / Mănăstire / SchitRâmnicu Vâlcea, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.134, 24.351
22. Mănăstirea Bistriţa
Mănăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494. Ea se află în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu același nume. Prima atestare documentară a sa este un act din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul. Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Un document al vremii specifică că Mihnea Vodă, care lupta împotriva Craioveștilor, "și mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriții din temelie o au risipit". Este refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 - 1519 tot de către boierii Craiovești. Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei aduce de la Constantinopol cea mai de preț comoară a lăcașului, moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul. Trupul sfântului nu a putrezit niciodată și s-a dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupești și sufletești, aduc ploaia pe timp de secetă, lucru ce face ca lăcașul să fie asaltat de numeroși pelerini. Legenda spune că moaștele sfântului au fost cumpărate de Barbu Croiovescu de la un turc cu aur.Turcul bănuia că va lua o sumă importantă echivalentă cu greutatea moaștelor. Însă dragostea banului față de moaște are alt deznodământ: așezate pe un taler, întradevăr cântăresc greu, dar când banul Craiovescu pune galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să exclame:"Vezi, vezi, cum creștin la creștin trage". Se mai spune că la 1763 când epidemia de ciumă cuprinsese Bucureștiul, este adusă racla cu moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul în fața Mitropoliei, iar în urma rugăciunilor ținute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv. În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie așezate sfintele moaște.
Biserică / Mănăstire / SchitBistriţa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.18881, 24.03993
23. Mănăstirea Arnota
Inițial, mănăstire de călugări, din anul 1999, se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreția Mănăstirii Bistrița (județul Vâlcea). Este construită de domnitorul Matei Basarab între anii 1633-1634. Se află pe un versant de munte vis-a vis de mănăstirea Bistrița. Este foarte greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se află. În prezent accesul auto este favorizat de șoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă lăcaș. Studiile au constatat că este construită pe locul unde au mai existat biserici.
Biserică / Mănăstire / SchitBistriţa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.19668, 24.04471
24. Parcul Naţional Buila Vânturariţa
Masivul Buila-Vânturariţa este situat în partea central-nordică a Judeţului Vâlcea şi face parte din Munţii Căpăţânii. Masivul iese în evidenţă faţă de lanţul principal al acestora, atât prin dispunere cât şi prin constituţie şi relief. Creasta principală a Munţilor Căpăţânii, constituită preponderent din şisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare înspre nord şi sud. Excepţie fac două masive calcaroase, ale căror creste principale sunt dispuse pe direcţia SV-NE: Masivul Târnovu în nord-vest şi Masivul Buila-Vânturariţa în sud-est. Parcul Naţional Buila-Vânturariţa are 6 puncte de intrare: 3 în Comuna Costeşti – unul pe Valea Bistriţa şi două pe Valea Costeşti: Bistriţa, Pietreni-Prislop şi Pietreni-Valea Morii; 1 în Comuna Bărbăteşti pe Valea Otăsăului; 1 în Satul Cheia pe Valea Cheia; 1 în Oraşul Băile Olăneşti pe Valea Olăneşti. Accesul se poate face fie pe drumul naţional 67 Rm. Vâlcea-Târgu Jiu, fie pe drumul judeţean Rm. Vâlcea-Băile Olăneşti. Întreaga reţea hidrografică a Masivului Buila-Vânturariţa este tributară Râului Olt, prin afluenţi direcţi sau indirecţi de dreapta ai acestuia, cu o direcţie de curs, în linii mari de la nord la sud. Principalele râuri care curg în masiv sunt, de la sud-vest la nord-est: Bistriţa, Costeşti, Otăsău, Cheia, Olăneşti. La capitolul lacuri şi acumulări de apă masivul este sărac, fiind prezente doar câteva mici lacuri: cele antropice din Pietreni, generate de alunecarea stratelor pe care s-a depus halda de steril de la cariera Bistriţa, două mici iazuri (topliţe) pe Cheile Bistriţei şi câteva mici tăuri în dolinele din zona Muntelui Piatra, care în verile secetoase seacă aproape complet. În schimb apele subterane au fost foarte active, generând numeroase fenomene endocarstice, reprezentate prin peste 100 peşteri, la care se adaugă numeroase fenomene exocarstice. Sunt prezente numeroase surse de apă de tipul izbucurilor, dintre care cel al Izvorului Frumos de lânga Schitul Pahomie este cel mai important. Altele mai mici se găsesc la nord de Curmătura Builei (La Troiţă), Poiana Scărişoara, Poiana Pătrunsa, Bistriţa. Taxă de intrare: 5 lei/adult (valabilitate 7 zile).
Parc naţional / rezervaţii naturaleHorezu, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2415, 24.091
25. Lacul Călcescu
Parâng - se ajunge numai cu rucsacul in spate
Lac / Baraj / TăuTraseuVoineasa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.35061, 23.6122
26. Cascada Scările de Smaragd ale Latoriţei
Cascada Scările de Smaragd ale Latoriţei se află pe valea acestui râu, în apropiere de Cheile Latoriţei. Pot fi admirate parcurgănd acelaşi traseu numărul 2, ce străbate Munţii Latoriţei. Este unul din cele mai frumoase circuite din Munţii Căpăţânii. Din centrul localităţii Ciungetu şoseaua asfaltată (aprox. 14 km) pătrunde imediat în cheile Latoriţei între versanţii prăpăstioşi ai Munţilor Repedea, în nord şi Târnovului, în sud. Aceştia încearcă să stăvilească apele de smaragd ale Latoriţei care se vârtejesc, spumegă şi vuiesc între bolovani, măcinând pereţii. Lungimea părţii înguste a cheilor măsoară 1,5 km. Treptat, cheile cedează locul văii strâmte, împădurite şi parţial stâncoasă. După vreo 7 km, în locul numit Prejbeni (780 m) se trece pe malul drept. De la gura Văii lui Duminecă (330 m), valea Latoriţei se lărgeşte, iar şoseaua se apropie foarte mult de albia râului. O luncă mai largă anunţă confluenţa Latoriţei cu apele înmănuncheate ale pâraielor Borogeana Mare şi Borogeana Mică şi Răgăliei (10.5 km, 960 m alt). Şoseaua continuă, căţărându-se pe versantul Muntelui Crucii, căutînd loc de trecere la distanţă de firul apei. Jos, în chingile lespezilor netede, Latoriţa îşi dezleagă undele pe praguri succesive. Acestea sunt "Scările de smaragd" ale Latoriţei, cea mai frumoasă podoabă pe care o oferă sora cea bună a Lotrului.
CascadaTraseuCiungetu, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.36359, 23.84850
27. Cascada Izvorul Frumos
Cascada Izvorul Frumos este amplasată lângă un izbuc ce străbate carstul Vioreanu, în Munţii Căpăţânii. Este cunoscut şi ca Izvorul Schitului Pahomie. Urcând pe firul apei, se poate observa că acesta curge printr-o galerie, pe care mai vine şi un curent rece. Izbucul acesta nu este un izbuc în adevăratul sens al noţiunii, dar cu siguranţă este vorba de un fel de aven, care colectează apa de pe platoul Builei şi izbucneşte la baza stratului de calcar. Sus, pe platoul carstic al muntelui, pot fi descoperite doline. Cascada Izvorul Frumos este o cascada cu apă de munte, rece ca gheaţa. Este inclusă în Parcul Naţional Buila – Vânturiţa.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleBiserică / Mănăstire / SchitTraseuBăile Olăneşti, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.24120, 24.12316
28. Cascada Lotrişor
Pe Valea Oltului, mai exact în Munţii Căpăţânii, pe Valea Lotrişorului, Este foarte aproape de staţiunile Călimăneşti şi Căciulata, în vecinătatea localităţii Brezoi. Cascada cu acelaşi nume îşi descoperă frumuseţea chiar şi în anotimpurile călduroase. Se află la o altitudine cuprinsă între 485 şi 515 metri şi este protejată de Parcul Naţional Cozia. Accesul se face de pe drumul european Vâlcea – Sibiu; se face stânga pe sensul acesta de mers şi pe drumul forestier, în 20 de minute, se ajunge pe jos.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30070, 24.2605
29. Cheile Bistriţei, Vâlcea
Nu departe de Mănăstirea Bistriţa, la intrarea în Parcul Naţional Buila Vânturariţa. Pe drumul forestier ce urcă de-a lungul râului spre parcul naţional.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleBistriţa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1889, 24.0404
30. Peştera Liliecilor (Cheile Bistriţei Vâlcene)
Nu departe de Mănăstirea Bistriţa, la intrarea în Parcul Naţional Buila Vânturariţa. De la drumul forestier ce urcă de-a lungul râului, se va face o cărare pe deal la stânga. Urcaţi treptele şi acolo e intrarea în Peşteră.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleBistriţa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.19491196, 24.03491211
31. Cetatea Turnu
Se află în partea de sud a municipiului Turnu Măgurele la o distanță de 4 km de oraș și la 1 km de confluența fluviului Dunărea cu Oltul. Este construită între 1393-1394 de către Mircea cel Bătrân. La anul 1417 cetatea Turnu a intrat sub stăpânire turcească și a fost transformată împreună cu o zonă de securitate (stabilită în adâncime cu o rază de 15 km de la cetate) în raiaua Turnu. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 (prin tratatul de pace de la Adrianopole din 1829) s-a stabilit ca raiaua Turnu să fie părăsită de către turci și restituită Țării Românești.
Ciudaţenie / Fenomen neobişnuitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalTurnu Măgurele, TR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.71932, 24.8615
32. Monumentul comemorativ al Adunarii de la Islaz
Monumentul comemorativ al Adunarii de la Islaz este situat în centrul localităţii Islaz şi comemorează locul unde, pe 9/21 iunie 1848, a avut loc Adnarea Populară care a aprobat Proclamaţia de la Islaz. Acest document era programul Revoluţiei de la 1848. Monumentul a fost realizat în anul 1969 şi este reprezentat dintr-un bloc masiv de beton ce are montate pe el nişte reliefuri executate în travertin. Islazul este localitatea cea mai apropiată de vărsarea Oltului în Dunăre, chiar la gura de vărsare a acestuia, la vreo 10 km vest, faţă de Turnu Măgurele, şi din acest motiv, pe lângă importanţa istorică şi culturală a locului, poate fi amintită şi frumuseţea peisajului creat de natură. La gura Oltului poate fi descoperită o plajă cu nisip fin, neatinsă de turismul de masă. Tot în zona aceasta, pe Dunăre se găsește şi Rezervația Naturală Ostrovul Mare, Islaz.
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturalePlajăObiectiv istoric / cultural / arhitecturalIslaz, TR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.73345, 24.75001
33. Conacul San Marco
Situat în zona bănățeană Sânnicolau Mare, conacul era pe domeniul familiei nobiliare Nako. Acestia au devenit moșieri pe proprietățile din Sânnicolau Mare, Teremia și Comloșu Mare. Partajul efectuat ulterior între frații Nako a determinat construcția în comuna Comloșu Mare a conacului San Marco. încă de pe atunci datează gardul efectuat în Viena, punând în evidență stilul vienez de decorațiuni în fier forjat. În jurul conacului, moșierul Ioan Nako a construit un frumos parc întins pe aproape 10 hectare, spre admirația turiștilor acelor vremuri. Numele actual al conacului se datoarează căsătoriei fiicei acestuia, Mileva cu ducele Italian San Marco, venind să moștenească împreună aceste domenii importante. Uniunea dintre cei doi a fost una de conveniență întrucât Mileva dorea sa acceadă în familiile nobiliare, iar ducele avea acest titlu, dar nu avea avere. Stare actuală: ruină
Sânicolau Mare, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.894179, 20.624932
34. Concertul simfonic din Peştera Româneşti
Festival anual ţinut în ultima sau penultima duminică din luna octombrie. Zeci de instrumentişti ţin un concert unic în România în această peşteră din Munţii Poiana Ruscă. Din Româneşti se urcă pe drumul forestier şi prin pădure până la peşteră. Intrarea este liberă. Satul Româneşti este cam la 4 km de drumul principal Deva - Lugoj (bifurcaţie lângă Coşava). Nu rataţi şi biserica veche de lemn din Româneşti (traseul clasic trece prin spatele bisericii).
Festivaluri / Târguri / ExpoziţiiRomâneşti, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.81331, 22.3149
35. Timişoara
Este oraşul revoluţiei din 1989, primul oraş liber al României, primul oraş iluminat electric din Europa continentală, primul oraş cu tramvai cu cai de pe teritoriul României, oraşul românesc cu prima fabrică de bere (şi altele). Începând din anul 553 teritoriul actual al Timișoarei a fost timp de două secole sub dominație avara. Aceștia au construit pe ruinele fostei fortărețe romane Zambara o nouă așezare cu numele de Beguey, poziționată strategic intre râurile Timiș si Bega. După avari au venit pecenegii, cumanii, bulgarii și valahii (românii). La sfârșitul mileniul au urmat maghiarii. Fortăreața Timișoara a fost foarte probabil construita în sec. X, în stil avar, înconjurată de un canal cu apă, fiind situată pe locul actual al Operei. După invaziile tătare și distrugerea completă din 1241, Regele maghiar Bèla al IV-lea a colonizat zona cu germani, care au reclădit cetatea. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști în 1212 sau în 1266. Un episod deosebit din istoria Timișoarei îl reprezintă asediul cetății de către oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja. Armatele răsculate, formate din iobagi români și unguri au avut câteva victorii împotriva armatelor nobilimii, dar au fost înfrânte lângă Timișoara iar Gheorghe Doja a fost ars de viu cel mai probabil lângă Castelul Huniazilor, în centrul oraşului. Timișoara a primit un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou, care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea aici a unui palat regal. În timpul anarhiei feudale, acesta va muta capitala Ungariei la Timișoara. Numirea lui Ioan Huniade în funcția de comite de Timiș, în 1440 marchează un capitol aparte din istoria Timișoarei. Iancu de Hunedoara a fost cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al creștinătății. El a transformat orașul într-o tabără militară permanentă și în domiciliul său, după ce s-a mutat aici împreună cu familia. În 1552 o armată otomană de 160.000 de turci cuceresc cetatea şi timp de 200 de ani Timişoara are status special în cadrul Imperiului Otoman, la fel ca Belgrad sau Buda. După repetate tentative, Eugeniu de Savoia cucerește cetatea în 1716, ea devenind oraș al Imperiului Habsburgic. Oraşul este reconstruit şi cunoaşte o nouă dezvoltare în această perioadă. În 1919 Banatul este împărțit intre România, Serbia și o mică parte în Ungaria, iar în Timișoara se instaurează, pentru prima oară în istoria cetății, administrația românească. Dupa incheirea dualismului Austro-Ungar (1918) pentru Timișoara această epocă a reprezentat o perioadă de înflorire, sub aspect economic și demografic. Instituțiile de credit investesc sume importante în dezvoltarea industriei locale. Este cu siguranţă unul dintre primele oraşe pe care trebuie să le vezi în România!
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiTimişoara, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.749444, 21.227222
36. Magazia cu Cazemate
O bucată din zidul Cetății Timișoara. În prezent este galerie de artă.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalTimișoara, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.760083, 21.227646
37. Castelul Nako
Castelul Nako a fost declarat monument istoric cu valoare de simbol al oraşului Sannicolau Mare iar în prezent este destinat pentru Casa de Cultură a oraşului
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuSânnicolau Mare, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.07141111111112, 20.62605277777778
38. Bisericile din lemn din zona Făget (Timiş)
Mulţi străini au auzit despre bisericile de lemn din România – puţini ştiu că avem şi noi aşa ceva în Banat, nu departe de Timişoara. Martore ale unui trecut zbuciumat, bisericile de lemn din zona Făgetului se găsesc prin sate de deal şi de munte – Crivina de Sus, Pietroasa, Poeni, Româneşti, Zolt, Povergina etc. etc.; toate sunt în sine localităţi pitoreşti, destul de izolate, cu viaţă tradiţională. Am putea numi această zonă "Banatul Mioritic". Majoritatea bisericilor de lemn adăpostesc frumoase picturi interioare (cel mai adesea din sec. al XVIII-lea), ce pot constitui o introducere captivantă în lumea bisericii ortodoxe. Din păcate majoritatea bisericilor (inclusiv picturile din interior) sunt degradate şi ar necesita intervenţii urgente pentru reparaţii (mai ales ale acoperişurilor) şi restaurări.
Biserică / Mănăstire / SchitFăget, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.8542, 22.1731
39. Grădina zoologică din Timișoara
Grădina Zoologică a fost deschisă publicului timisoarean, în anul 1986. Adăpostea atunci aproximativ 30 de specii, majoritatea speciilor proveneau din fauna țării. Apoi a fost redeschisă pentru public după o perioadă de timp, în care au fost realizate numeroase lucrări de investiții pentru amenajarea și crearea de habitate care să asigure condiții de bunăstare a animalelor sălbatice aflate în captivitate. Noua grădină zoologică "Pădurea Verde", care are un nou concept: "mai mult spațiu", "mai aproape de animale", are în colecție următoarele specii de animale: urși, cerbi, pasărea emu, guanaco, struți, canguri pitici, maimuțe capuchin, capre pitice, numeroase rase de iepuri și găini pitice, hamsteri și păsări de apă: lebede negre, rațe călifar roșu, sulițar, fluierătoare. Program: Marți - Duminică: 10.00 - 20.00 ( Intrarea este permisă până la ora 19.30 ) Luni: închis
Parc naţional / rezervaţii naturaleActivităţi / AgremementTraseuTimișoara, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7854, 21.2682
40. Triplex Confinium
Întâlnirea granițelor României, Serbiei și Ungariei; se află în județul Timiș, chiar lângă Beba Veche. La anumite date se face aici un punct de frontieră temporar.
Ciudaţenie / Fenomen neobişnuitBeba Veche, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.13268, 20.2994
41. Lacul Surduc
Lacul Surduc este situate în partea de sud-est a Munţilor Poiana Ruscă, la aproximativ 100km de Timișoara și la 30 km de Lugoj, fiind cel mai mare lac din judeţul Timiș. Lacul Surduc a apărut ca urmare a construirii în 1972 a barajului Surduc.
Lac / Baraj / TăuFârdea, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7585, 22.1484
42. Alexandria
Capitala judeţului Teleorman, oraş nou, întemeiat în 1834. Arhitectul austriac Otto von Moritz care a făcut planurile oraşului este cel care a dezvoltat planurile Brăilei, ale Giurgiului şi dupa Alexandria, pe cele ale Drobetei Turnu Severin. Numele oraşului vine de la numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru". Cu toate acestea, s-au găsit multiple mărturii ale unor civilizaţii băştinaşe mult mai vechi. În apropierea actualului oraș, în punctul numit "La Vii" (la 2 km spre nord) au fost descoperite urmele unei așezări geto-dace datând din sec V-IV î.Hr., în care s-au găsit vase de ceramică (străchini, cupe cu două toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) ș.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenușie sau cărămizie, lucrate la roată cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperită o așezare veche românească datând din sec. VIII-XI.
Sat / Comuna / OrasAlexandria, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.9700, 25.3335
43. Sfântu Gheorghe (Delta Dunării)
Singura metodă de a ajunge aici este cu vaporul sau barca (de exemplu cu vapoarele Navrom de la Tulcea, Murighiol, etc.). Este un mic colţ de rai din Delta Dunării, la gura de vărsare a braţului cu acelaşi nume în Marea Neagră. Aici se ţine festivalul de film Anonimul (cu intrare liberă la proiecţiile de noapte).
Sat / Comuna / OrasDelta / Chei / DefileuPlajăParc naţional / rezervaţii naturaleFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiSfântu Gheorghe, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.8975, 29.5937
44. Cetatea Enisala
Localitatea se găsește în apropiere de Cetatea Enisala (Yeni-Sale). Ruinele fortăreței medievale Yeni-Sale (Enisala, Enișala, Heraclee sau Heraclia) se află la 2km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim și Babadag.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicTraseuEnisala, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.88299, 28.83535
45. Cetatea Argamum (Orgame)
În timpul Imperiului Roman a avut un rol important pe linia de apărare a Dunării. Situl arheologic Orgame - Argamum se afla pe malul lacului Razim, la 20 de km Sud Vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicJurilovca, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.75935, 28.93659
46. Cetatea Dinogetia
Castru roman format pe baza unei cetăţi dacice. Este la 8 km de Galaţi, comuna Jijila.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalJijila, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.379202, 28.138800
47. Cetatea Noviodunum
Aproximativ 35 de km faţă de Tulcea. Aici avea port flota principală romană a Dunării de Jos, Classis Flavia Moesica. Aici a facut pod de vase in anul 514 i.e.n. Împăratul Darius al Persiei a debarcat aici pentru a trece la sciţi; grecii din cetăţile pontice aveau aici o factorie comercială. Punct strategic militar.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalIsaccea, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.27027, 28.49249
48. Lacul Turcoaia sau Lacul Iacobdeal
Lac într-o fostă carieră de granit. Bun pentru scufundări.
Lac / Baraj / TăuTurcoaia, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1079, 28.2171
49. Munţii Măcin (cei mai vechi din Romania), Tulcea
Grupă muntoasă aparținând de Munții Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Țuțuiatul, având 467 m. Este constituit Parcul National Muncii Măcin.
TraseuParc naţional / rezervaţii naturaleMăcin, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.240, 28.199
50. Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită de Mihai Eminescu "Ierusalimul Neamului Românesc". Mănăstirea se află la 33 km de orașul Rădăuți, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. A fost construită între 1466 şi 1469 de către Ştefan cel Mare, care este înmormântat aici. Fațadă estică a turnului de la intrare conţine stema Moldovei datată 1471; turnul zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță are pe fațada de vest reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Singura clădire rămasă din vremea Voievodului Ștefan este Turnul Tezaurului a cărui construcție a fost terminată în anul 1481. La 1 km de mănăstire este biserica de lemn din cimitirul satului Putna. Partea de răsărit a acestei biserici este datată din primii ani ai secolului al XV-lea; se spună că a fost adusă de Ștefan cel Mare de la Volovăț.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalPutna, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.895,  25.595
51. Biserica cu picturi murale a Mănăstirii Voroneţ (Patrimoniul UNESCO) zzzz
Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni și jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Viata monahală s-a întrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic și s-a reluat în anul 1991. Curiozitate: O candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obștea mănăstirii ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineață, după-amiază, și de la miezul nopții. Mănăstirea a devenit celebră datorită picturii deosebite şi a tonului de albastru care rămâne un mister şi este denumit Albastrul de Voroneţ. Aceasta este şi principala atracţie a mănăstirii. O mare parte din pictură este cea originală din vremea lui Ştefan cel Mare.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitVoroneţ, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.517222, 25.864167
52. Bucovina
Bucovina, devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac, este o regiune istorică cuprinzând un teritoriu din nordul Moldovei româneşti şi o bucată din sudul Ucrainei. Denumirea a intrat oficial în uz in 1775, odată cu anexarea teritoriului de către Imperiul Habsburgic. Numele provine din cuvântul slav pentru fag ("buk"), astfel termenul "Bucovina" se poate traduce prin "Țara fagilor". Până în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte o parte din Țara de Sus a Țării Moldovei. Până în 1848 românii de aici aveau 8 reprezentanţi în parlamentul de la Viena, iar în urma unui memoriu adresat curţii imperiale în 1848, la 4 martie 1849, ei obțin un statut de autonomie a Bucovinei în Imperiul Austriac, iar la titlurile imperiale ale împăratului Franz Josef se adăugă și acela de Mare Duce al Bucovinei. Bucovina va avea steag propriu (albastru și roșu, vertical, cu stema la mijloc) şi stema va fi capul de bour. Bucovina este de un farmec deosebit, atât prin condiţiile naturale, cât şi prin specificul construcţiilor locale. Este totodată un loc cultural religios foarte important datorită mănăstirilor din patrimoniul mondial Unesco. Ouăle de Paşte, încondeiate, sunt specifice acestor locuri de poveste.
TraseuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalSuceava, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.6514, 26.2559
53. Casa Memorială "Mihail Sadoveanu"
La nr. 68, pe strada Ion Creangă din Fălticeni, județul Suceava, se află casa memorială a lui Mihail Sadoveanu. „Casa din deal” (cum este numită) a fost contruită dupa planurile proprii ale scriitorului. A locuit aici între anii 1909 și 1918, iar „Povestiri de seară”, „Genoveva din Brabant”, „Apa morților”, „Un instigator”, „Bordeienii”, „Priveliști dobrogene”, „Neamul șoimăreștilor”, „44 de zile în Bulgaria” și „File însângerate” au fost scrise pe aceste meleaguri. Mihail Sadoveanu scria despre Fălticeni că „Ajuns acasă, nu mă găndesc decât să mă reculeg și să mă odihnesc”. În contextul dedicației iscălite în Cartea de aur a Liceului „Nicu Gane”, aceste cuvinte au o însemnătate deosebită.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuFălticeni, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.46760, 26.28376
54. Casele încondeiate din Ciocănești
Tot la Ciocănești este și un muzeu al ouălor încondeiate. În jurul datei de 15 august se ține un festival al păstrăvului. Toate persoanele care participa la festival primesc un păstrăv fript cu mămăliguță și mujdei de usturoi. Se fac și plimbări cu pluta pe Bistrița.
Sat / Comuna / OrasCiudaţenie / Fenomen neobişnuitCiocănești, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.48044, 25.27797
55. Rezervația 12 Apostoli, Călimani
Megalit aflat pe Valea Paltinu, în Parcul Național Călimani, la extremitatea nordică a culmii dintre Dorna  şi Neagra Şarului, la capătul unui urcuş de 2-3 ore maxim. Punct de plecare: Gura Haitii, pensiunea Perla Călimanilor, sau mai bine spus Pensiunea lui Nea Traian. De sarbatoarea celor 12 Apostoli (29 iunie) localnicii urca din zonele invecinate pentru a sarbatori “Mosii din Calimani” cu originea in stravechiul cult dacic al soarelui, bradului si focului avand ca tema principala cultul mosilor si stramosilor.Poteca tematica 12 Apostoli din Parcul National Calimani a fost selectata printre cele mai frumoase 7 astfel de poteci din Romania.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitPoiana Negrii, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.22593, 25.213681
56. Manastirea Slatina
Mănăstirea Slatina este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1553-1564 în satul Slatina din comuna Slatina (județul Suceava) de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Biserica mănăstirii are hramul Schimbarea la Față (sărbătorit în fiecare an pe 6 august).
Biserică / Mănăstire / SchitSlatina, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.43392, 25.95934
57. Vatra Dornei
În germană se numeşte Dorna-Watra, în maghiară Dornavátra. "Perla Bucovinei" este un municipiu situat în județul Suceava, în nord-estul României. Municipiul se află la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna, în partea de nord a Carpaților Orientali. Orașul este cunoscut, încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea porturilor de iarnă.
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementVatra Dornei, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.3460, 25.3596
58. Câmpulung Moldovenesc
S-a numit până în 1950 Câmpulung, în germană Kimpolung, maghiară Moldvahosszúmező, poloneză Kimpolung Mołdawski. Până atunci a fost reşedinţa judeţului Câmpulung. Este principala legătură între Moldova și Transilvania prin pasul Mestecăniș și Tihuța și cu Maramureșul prin pasul Prislop. Aici am mâncat cea mai buna ciorbă rădăuţeană.
Sat / Comuna / OrasCâmpulung Moldovenesc, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.5261, 25.5804
59. Mănăstirea Suceviţa UNESCO
Mănăstirea Sucevița este o mănăstire din România, situată la 18 km de Rădăuți (județul Suceava). Tradiția așează pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea. Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul.
Biserică / Mănăstire / SchitSuceviţa, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.7781, 25.7113
60. Mănăstirea Moldoviţa UNESCO
Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile aşezări călugăreşti, cu un important şi glorios trecut istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situată în comuna Vatra Moldoviţei la o distanţă de circa 15 km de comuna Vama.
Biserică / Mănăstire / SchitVatra Moldoviţei, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.65703, 25.5708
61. Satu Mare
Satu Mare (maghiară: Szatmárnémeti, germană: Sathmar) este vechea denumire românească Sătmar. Există dovezi ale locuirii preistorice. A făcut parte din parte a voievodatului condus de Menumorut (cronica luiAnonymus). Aici s-au așezat coloniști teutoni aduși la 1006 de regina Ghizela, iar mai apoi, coloniști germani. După 1543, când cetatea intră în posesia familiei Báthory, se fac schimbări ale albiei Someșului, pentru a apăra cetatea în partea sa sudică, astfel încât fortificația rămâne așezată într-o insulă legată de principalele drumuri prin trei poduri peste Someș. La 1562 cetatea este asediată de armatele otomane conduse de pașa Ibrahim din Buda și de pașa Maleoci din Timișoara. Mintiul și Sătmarul erau două orașe distincte, despărțite de Someș, la 29 decembrie 1712 cele două orașe au fost unite din punct de vedere administrativ. Actul imperial care a consfințit unirea îi conferă şi statutul de oraș liber regal. Oraşul are mai multe obiective turistice. Mie mi-a plăcut în mod deosebit Turnul Pompierilor şi poveştile spuse de "gazda" foarte primitoare, din turn.
Sat / Comuna / OrasBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementSatu Mare, SM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.79, 22.89
62. Castelul Károlyi din Carei
Istoria Castelului Karolyi din Carei începe în anul 1482, când Karoly Laszlo construia o casă întărită. Construcția a stârnit împotrivirea nobililor din comitatul Sătmar, fiind nevoie de intervenția regelui Matei Corvin pentru aplanarea conflictului. În 1592, datorită deselor incursiuni ale turcilor, Karoly Mihaly ia decizia de a întări construcția existentă. Clădirea veche a fost înconjurată cu ziduri puternice, întrerupte cu bastioane, având un șanț exterior întărit cu palisade peste care trecea un singur pod suspendat.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalCarei, SM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.68379, 22.46733
63. Palatul Episcopiei romano-catolice
Deși primul sediu al Episcopiei romano-catolice din Satu Mare se aflase în altă parte, pe strada Mihai Eminescu, acolo unde se găsește astăzi Colegiul Doamna Stanca (vechiul Gimnaziu Catolic Regal), în 1805, pe baza planurilor arhitectului familiei Karolyi din Carei, Josef Bittheuser, se încep lucrările la noua reședință episcopală. Palatul Episcopal romano-catolic este un ansamblu de clădiri în stil neocclasic, amplasat pe strada 1 Decembrie 1918, la capătul dinspre Piața Libertății, în vecinătatea Catedralei romano-catolice. El a fost construit de-a lungul a 32 de ani (1805-1837), clădirea principală având formă de „U” și curte interioară, a cărei fațadă principală urmărește linia străzii 1 Decembrie 1918. Aripile dinspre Dobrogeanu Gherea și strada Teatrului sunt primele finalizate. Între anii 1837 și 1840 se construiește fațada principală, unind cele două aripi deja construite. În acest corp al clădirii este amenajată o capelă și sala festivă. Capela, aflată la etajul întâi a fost inițial o încăpere foarte simplă. În 1904 încep lucrări de reamenajare și în urma acestora este adus la Satu Mare altarul absidei, o construcție clasică din 1806, originară din capela cetății Ardud. Conform tradiţiei, în faţa acestui altar, în 1847 au fost cununați poetul Petofi Sandor și soția sa Szendrey Julia. Tot la interior, pe lângă sala festivă, una din încăperile emblematice, în imediata vecinătate a intrării se află o scară cu balustradă, cioplită din piatră. Casa scării a fost decorată în 2006 cu un crucifix de mari dimensiuni, adus din capela cetății Ardud. Crucifixul a fost sculptat în anul 1777. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, palatul episcopal suportă noi modificări. În prima fază (1859), se construiește o nouă aripă, paralelă cu cea dinspre strada Bisericii (Dobrogeanu Gherea) ce servește instituției ecleziastice, ca seminar teologic, iar apoi se mai construiește și aripa de legătură dintre seminar și palat. Bombardamentele din 1944 asupra orașului Satu Mare nu ocolesc palatul episcopal. Cu toate că au loc noi intervenții de renovare, clădirea și fațadele neoclasice cu un etaj, și-au păstrat până în zilele noastre caracterul unitar și decorațiile originale.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitMuzeuSatu Mare, SM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.79257, 22.87819
64. Catedrala romano-catolică „Înălțarea Domnului”
Este amplasată pe latura estică a Pieţei Libertăţii, în apropiere de Palatului episcopal și este cea mai importantă clădire din centrul oraşului Satu Mare. Biserica tip bazilică, orientată est-vest, are trei nave şi un cor alungit spre est. Traveea centrală a navei principale este acoperită cu o cupolă grandioasă susţinută de stâlpi adosaţi îngemănaţi. Sub cele două turnuri vestice ale catedralei se află câte o capelă de plan pătrat și deasupra celor două capele, dar şi a intrării principale, se întinde galeria orgii. Aceasta a fost confecţionată la Budapesta, în baza proiectului preotului sătmărean Jenő Haller. Sfințirea ei s-a făcut în anul 1916. Aspectul exterior al catedralei este determinat de faţada principală cu efect monumental. În partea centrală a acesteia se află un portic de mari dimensiuni, cu şase coloane, antablament şi timpan triunghiular, proeminent faţadei și de o parte şi alta a porticului se ridică turnurile paralelipipedice. Totuși, volumetria greoaie este înviorată de prezenţa unor relifuri şi statui. Timpanul, care încheie colonada cu capiteluri corintice este decorat cu figura alegorică a Credinţei, reprezentată ca femeie între nori, ţinând în mâini o cruce şi un potir. Plastica ronde bosse este completată de basoreliefurile panourilor dreptunghiulare alungite ale peretelui faţadei principale, reprezentând cherubi şi ghirlande vegetale. Faţadele laterale sunt alcătuite și ele din volume masive, pereţii cupolei şi ai navelor laterale fiind penetrați de ferestre semicirculare şi ritmate de desene dispuse echidistant. Faţadele sacristiilor cuprind câte o intrare secundară dreptunghiulară, marcate de câte un portic format din pereche de coloane, antablament şi timpan triunghiular. Spaţiul interior al bisericii este înzestrat cu o pictură decorativă şi fresce cu cu reprezentări ale unor scene biblice. Cupola a fost decorată în 1836, de către Janos Riedler, pictura centrală reprezentându-L pe Isus în templu, la vârsta de 12 ani, în pandantivi regăsindu-se figurile celor patru evanghelişti. Pictura murală a cupolei a fost restaurată în 1904 de Tamas Scheuchl. Catedrala romano-catolică „Înălțarea Domnului” este cel mai important exemplu al neoclasicismului din Partium, prin monumentalitatea sa marcând, într-un mod decisiv, caracterul pieţei centrale a oraşului.
Biserică / Mănăstire / SchitMuzeuSatu Mare, SM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.79309, 22.87621
65. Muzeul Județean Satu Mare
Clădirea actuală a Muzeului Județean Satu Mare a fost construită în anul 1936, după planurile arhitectului G.P. Liteanu. Destinația inițială a clădirii a fost una administrativă, în perioada interbelică aici desfîșurându-și activitatea Prefectura județului, Consiliul Popular Județean și Comitetul Județean Satu Mare al P.C.R. Din 1984 clădirea adăpostește Muzeul Județean Satu Mare, aici fiind organizate expozițiile de bază, dar și expoziții temporare. Baza patrimonială cu care s-a început activitatea muzeului era formată din obiecte adunate în cadrul cercului Kolcsey (1890), acesta fiind reorganizat în anii 1905 și 1958, pe baza vechilor colecții dar și a cercetărilor noi. Astăzi, muzeul deține colecții de arheologie (preistorică, dacică și medievală), colecții istorice (reunește exponate legate de istoria breselor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche, memorialistică), colecții etnografice (instalații țărănești, mobilier tradițional românesc, șvăbesc, ucrainean și maghiar, podoabe, icoane pe sticlă și lemn, costume populare, textile utilitare și decorative, ceramică, fotografii etc.). Pe lângă bunurile aflate în fondul muzeal, aici sunt adăpostite și obiecte de Tezaur. Modernizări ale expozițiilor de bază s-au făcut în 1992, dar și în perioada 2002-2007.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuSatu Mare, SM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.79324, 22.88222
66. Muzeul de Artă
Muzeul de artă este găzduit de vechea Casă Vecsey, o clădire construită în stil neogotic, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Clădirea este compusă din două corpuri diferite ca stil arhitectural, provenind din perioade diferite de construcție. Edificiul ce poate fi zărit astăzi are o planimetrie în formă de „L”, un coridor deschis cu arcade semicirculare, iar fațada are două registre, cu nouă deschideri ogivale și cu ancadramente simple. Deasupra porții de intrare se află o fereastră înscrisă într-un ancadrament acoladă, terminat în partea superioară, cu un fleuron stilizat în manieră gotică. Imaginea de ansamblu a clădirii este echilibrată, un plus de monumentalitate oferindu-i-l un fronton triunghiular suprasituat ferestrei centrale de la etaj. Clădirea, probabil cea mai veche din municipiul Satu Mare (1798-1842) a fost declarată monument istoric și arhitectural. Prin secolul al XVIII-lea clădirea ce se afla aici servea ca depozit al cetății. Mai apoi, în 1711, în urma înfrângerii răscoalei lui Francisc Rakoczy al II-lea, tot aici a fost semnată și Pacea de la Satu Mare. Ca o comemorare a acestui eveniment, în 1911 pictorul Aurel Popp execută și adăugată o placă comemorativă a Păcii de la Satul Mare. În anul 1969 se deschide aici prima expoziție permanentă, cu caracter monotematic, aceasta fiind dedicată pictorului sătmărean Aurel Popp (1879-1960). Expozițiile de bază ale muzeului cuprind operele unor personalități artistice reprezentative ale artei plastice românești din secolul nostru: Henri Catargi, Dumitru Ghiață, Eustație Stoenescu, Iosif Iser, Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Muhy Sandor, Petre Abrudan, Ștefan Popescu, Bene Jozsef, Ion Sima, Ion Jalea, Ion Irimescu, Vida Gheza, Ion Vlasiu, Ovidiu Maitec. Colecția mai cuprinde și lucrări ale unor reprezentanți de seamă ai Centrului artistic de la Baia Mare dar și exponate de artă plastică contemporană ale unor artiști de prestigiu. Alături de celelalte secții ale Muzeului Județean Satu Mare, Filarmonică, Teatrul de Nord, Atelierele de creație, Muzeul de artă Satu Mare este una dintre cele mai importante instituții de cultură din regiune.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuSatu Mare, SM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.79246, 22.8744
67. Râul Tur
Rezervaţia Naturală ”Râul Tur” este situată în partea de nord-vest a României, de-a lungul cursului inferior al râului Tur dintre lacul de acumulare de la Călineşti Oaş şi graniţa de stat cu Ungaria şi Ucraina. Renumită mai ales datorită mulţimii de specii de păsări. În zona de şes a Turului trăiesc 188 de specii de păsări. Din punct de vedere cultural, zona cuprinde castele vechi (castelul Vécsey la Livada şi castelul Perényi la Turulung), conace romantice (conacul Galgóczy la Micula), biserici din secolele XV-XVI. Acces: în Ariile Naturale Protejate Râul Tur pot fi folosite următoarele drumuri publice: DN19, DN1C, Dj109K, Dj109L, Dj 194, Dj194A, Dj194B, Dj197. Pentru accesul pe cale ferată pot fi folosite: linia Satu Mare – Bixad şi linia Satu Mare – Halmeu.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuTurulung, SM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.9299, 23.0831
68. Cetatea Stana – Varjúvár
Micuţa localitate Stana este renumită pentru o clădire ciudată de la marginea satului: Varjúvár. De fapt este o casă, construită de Kós Károly (1883-1977), cunoscutul arhitect, grafician, scriitor, etnograf şi om politic. El a proiectat: Muzeul Naţional Secuiesc şi Spitalul din Sfântu Gheorghe, Biserica reformată de pe strada Moţilor din Cluj. A fost un cunoscător al tradiţiilor din această zonă a ţării numită Kalotaszeg, de aceea a şi hotărât să-şi construiască o casă pentru familia sa în Stana. Această cetate era atelierul de lucru pentru Kós Károly. La Varjúvár se poate ajunge numai pe jos, după o plimbare de o oră.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicStana, SJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.8871, 23.1426
69. Gădina botanică "Vasile Fati" din Jibou (și centrul de cercetări biologice)
Grădina Botanică este situată în partea de nord-est a oraşului Jibou, pe terasa a doua a râului Someş. Ea a fost înfiinţată pe lângă liceul din localitate, primele lucrări de organizare având loc în perioada anilor 1959-1968. Profesorul de biologie Vasile Fati, împreună cu elevii săi, reușește, în cele din urmă, să demonstreze că parcul din împrejurimile castelului Wesselenyi, locul unde funcționa liceul, este potrivit pentru o grădină botanică. Studiul asupra condițiilor pedoclimatice și floristice se face sub îndrumarea și consultarea marilor botaniști ai vremii. După trei ani, Grădina botanică devine unitate independentă. În perioada anilor 1968-1970 a fost construită prima seră, cu o suprafață de 110 m.p. Au urmat alte șase sere, destinate adăpostirii colecţiilor de plante tropicale, subtropicale şi mediteraneene, două laboratoare integrate în complexul de sere și o centrală termică. Anii 1978-1982 aduc noi modernizări, fiind construite cel două sfere, acvariul şi palmarul, acestea fiind adevărate bijuterii arhitecturale. Tot în această perioadă s-au construit și serele de microproducţie ele fiind destinate producerii florilor tăiate şi la ghiveci, în scopul valorificării lor. Resursele obținute erau folosite pentru a dezvolta fondul plante. Donaţiile altor grădini botanice, dar şi schimburile între unitățile de profil din țară sau străinătate au dus la o mare diversitate a speciilor de plante. Între anii 1974-1990, grădina botanică a funcţionat sub denumirea de Staţiunea Tinerilor Naturalişti, iar după revoluţie cunoaște o dezvoltare fără precedent: s-a construit pilonul de cercetare, s-au obţinut primele orhidee prin metoda culturilor „in vitro”, s-a amenajat un acvariu modern cu peste 40 de specii de peşti marini şi de apă dulce, s-a construit o galerie amazoniană, o nouă grădină japoneză și sectorul sistematic. Astăzi, Grădina Botanică „Vasile Fati” este organizată pe sectoare, fiecare sector grupând plantele dintr-un anumit punct de vedere (Flora României, Grădina romană, Rozarium, Plante rare, Plante medicinale, Galeria amazoniană etc.), are un complex de sere colecţionare, de microproducţie şi cercetare, un acvaru, un parc zoo și o frumoasă şi modernă grădină japoneză.
AlteleJibou, SJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.26515, 23.24941
70. Zalău
Reşedinţa de judeţ a Sălajului, la trecerea dintre Carpații Orientali și Munții Apuseni. Județul Sălaj este cunoscut din vremuri străvechi ca Țara Silvaniei, adică Țara pădurilor. Este situat în apropierea graniței fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman Porolissum - cea mai puternică fortificație cu rol de apărare din partea de nord-vest a provinciei Dacia Romană. În evul mediu, reprezenta spațiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul drum al sării. Prima mențiune scrisă cu privire la Zalău se află în Gesta Hungarorum, numită și Cronica lui Anonymus (notar al regelui Béla al III-lea al Ungariei) lucrare apărută în jurul anului 1200. În baza acestei surse, Zalăul va fi existat ca așezare încă din jurul anului 900. După marea invazie mongolă, care a pustiit orașul în 1241, Zalăul a ajuns în 1246 sub administrația episcopatului catolic de Oradea. Această tutelă s-a menținut până în 1542, când Zalăul a intrat în componența Principatului Transilvania. Poate fi punct de plecare în traseele către Munții Meseșului (Apuseni).
Sat / Comuna / OrasTraseuZalău, SJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.18516, 23.05655
71. Muzeul Național al Scrisorilor și Prieteniei Româno - Ruse (22 018 scrisori)
Deși nu este încă deschis publicului larg ca un muzeu, colecția de 22 018 scrisori primite de domnul Gabriel Antoniu Lavrincic a primit deja titlul de record mondial (din partea Guinness World Records). Locația actuală este casa unde Gabriel a petrecut copilăria și tinerețea, dealtfel și locul unde a primit aceste scrisori de la amicii de corespondență din fosta URSS. Proprietarul dorește ca textele să fie traduse în 4 limbi, pentru a deveni accesibile oricui, iar colecția va include și cărţile poștale, insignele, bancnotele, monedele şi fotografiile primite sau făcute împreună cu prietenii de corespondenţă. Coordonatele GPS sunt orientative, întrebați în sat locația casei domnului Lavrincic.
MuzeuCiudaţenie / Fenomen neobişnuitMarca, SJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.21321, 22.5643
72. Cetatea Bathory (Báthory) din Șimleu Silvaniei
La 1435 știm că pe dealul Cetății (lângă Șimleu Silvaniei) exista, după cum bănuiți, o cetate. Bátori Miklós va construi chiar în centrul localității un conac, care între 1582 şi 1592 este întărit de mai tânărul Báthori István, nepotul voievodului Báthori István. Deasupra porții de intrare încă se văd anul 1592, precum şi blazoanele deteriorate ale famillilor Báthori şi Bebek. Báthori Zsigmond îşi acuză verişorul de iloialitate, astfel că în 1594 conacul fortificat este confiscat de fisc. În perioada domniei lui Báthori András castelul este locuit de tânărul Báthori István, soţia sa Ana şi fiul lor András. Fiica lor, Zsófia, devine în 1658 soţia voievodului Rákóczi György al II-lea. Din acel moment a devenit proprietatea familiei Rakoczi, dar din păcate, doar după 2 ani ani este distrusă de turci şi tătari. Fiind cetatea de graniță, nu a mai fost întreținută și treptat a devenit o ruină, așa cum este acum. Din aripa vestică a mai rămas doar poarta exterioară şi o parte a zidului, iar din aripa estică două turnuri şi două bastioane ale cetăţii exterioare. Clădirile din interior au fost demolate. Lucrările mai recente au stabilizat unul dintre turnuri.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalȘimleu Silvaniei, SJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.23075, 22.79909
73. Muzeul holocaustului din Șimleu Silvaniei
Muzeul Holocaustului din Șimleu îşi are sediul în vechea sinagogă construită în 1876. Şimleul este singurul oraş din nordul Transilvaniei care are un muzeu al Holocaustului, devenind un punct de reper printre cei care studiază acest subiect. Tot la Șimleu s-a desfășurat și prima Olimpiadă în Memoria Holocaustului din România (28 iulie 2006). Clădirea este situată în centru oraşului, în imediata apropiere a primăriei. Începând cu 2005 poate fi vizitată, gratuit, de public. Orar: zilnic, de la 10.00 la 17.00 în timpul săptămânii şi de la 11.00 la 15.00 sâmbăta şi duminica. Cei interesaţi au ocazia să vadă mărturii ale supravieţuitorilor Holocaustului din Şimleu Silvaniei şi din împrejurimi, documente vechi, dar şi obiecte de cult specifice unei sinagogi. În iunie 2012 muzeul era cel puțin în exterior, în proces de renovare.
MuzeuȘimleu Silvaniei, SJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.23063, 22.80215
74. Grădina Zmeilor
Formaţiune de stânci erodate în forme foarte interesante. Constituie un amplu fenomen de prăbuşire şi erodare distructivă, dezolvat în gresia de Sînmihaiu. Locația se află la aproximativ 30 de kilometri de Zalău, pe un drum secundar, pe partea dreptă a drumului principal de acces de la Cluj-Napoca. Cel mai apropiat oraș este Jibou (nu ratați și Grădina Botanică din Jibou!).
Parc naţional / rezervaţii naturaleGâlgău Almăşului, SJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.1988, 23.3052
75. Muzeul de icoane pe sticlă Preot Zosim Oancea
Muzeul cuprinde cea mai mare colecţie de icoane pe sticlă din Ardeal (sec. XVIII-XIX) şi Biserica "Sfânta Treime" (sec.XVIII), cu un valoros decor pictat, ce posedă o importantă colecţie de icoane pe sticlă şi lemn. Colecția și-a început existența din 1969 prin efortul pǎrintelui Zosim Oancea şi a comunitǎţii din Sibiel, dar și prin susţinerea unor instituţii şi donatori privaţi români şi strǎini. Acum numără aproximativ 600 de exponate curpinzând principalele tipuri de icoane pe sticlǎ, împreunǎ cu opere ale câtorva dintre cei mai importanţi pictori de icoane (atunci când aceştia sunt cunoscuţi). Cum Sibiel face parte din Mărginimea Sibiului, căutați și alte obiective în zonă, sigur veți găsi! :) Muzeul este deschis vizitatorilor în orice zi a anului, inclusiv de sǎrbǎtori. Orar: Toamna şi iarna: 7-13.30, 14-19 Primǎvara şi vara: 8-13.30, 14-20. Biletul de intrare: Adulţi: 4 lei; Copii şi studenţi: 2 lei. Adresa: Muzeul de icoane pe sticlă "Pr. Zosim Oancea", Strada Bisericii, 329, cod 557234 Sibiel, jud. Sibiu, Telefon 0269.552536
MuzeuSibiel, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.766258, 23.911694
76. Castelul de la Avrig (Făgăraş – Sibiu; actualmente sanatoriu)
Castelul Brukenthal din Avrig, judeţul Sibiu, a fost construit în 1760, de către baronul Samuel von Brukenthal, care era consilierul Mariei Tereza şi guvernator al Transilvaniei timp de 13 ani. În 1761, palatul a fost luat în arendă de către baronul von Buccow, acesta a amenajat construcţia ca un castel cu grădină în stil baroc şi cu fazanerie. Castelul Brukenthal, în 1762, cuprindea trei corpuri de clădire în formă de ”U”, fiind compuse din parter şi un singur etaj. Holul era decorat cu picturi murale iar grădina era dispusă pe terase, cu orangerie. În urma decesului lui von Buccow lucrările de construcţie şi amenajare a parcului rămân nefinalizate datorită conflictului apărut între baronul Brukenthal şi moştenitorii baronului decedat. După aplanarea litigiului, începând cu anul 1768, s-au reluat lucrările de amenajare, astfel în jurul anului 1770 s-a finalizat construcţia, rezultând un castel format dintr-o clădire principală cu două etaje şi două aripi laterale la nivelul solului, dispunând de o galerie care cuprindea mai mult de 200 de tablouri şi 129 gravuri în aramă, o grădină italiano-franceză, o grădină englezească. Baronul fiind familiarizat cu parcurile imperiale şi cu tendinţele actuale ale modei din domeniul amenajării grădinilor, a urmărit ca parcul din Avrig să fie amenajat asemănător celor de la Schönbrunn şi Laxenburg. În 1908 castelul Brukenthal a intrat în posesia Consiliului Bisericii Evanghelice din Sibiu, reprezentată de Fundaţia Brukenthal, astfel aici s-a amenajat mai întâi un sanatoriu şi mai apoi o clinică de hidroterapie. În timpul comunismului castelul a fost naţionalizat, urmând ca în 1999 să fie redobândit de minoritatea germană. Din acel moment Fundaţia Brukenthal încearcă să păstreze castelul şi parcul aferent într-o stare bună.
Sat / Comuna / OrasCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuAvrig, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7313, 24.374
77. Biserica evanghelică din Cisnădie
Biserica evanghelică fortificată, cu hramul Sf. Walpurga construită la începutul sec. XIII şi atestată din 1349 are trei nave. A fost fortificată după atacul turcesc din 1493. Turnul central a fost supraînălţat şi dotat cu metereze, s-a construit două bastioane, biserica a fost înconjurată de trei centuri de ziduri cu coridoare de apărare, turnuri, bastioane precum şi şanţuri ce puteau fi umplute cu apă. Turnul Paznicului, al Primariei, turnul Slaninei, al Făurarilor de Seceri, Turnul Şcolii s-a păstrat până-n astăzi. Turnul clopotniţă are şapte nivele şi o înălţime de 32,50 m, şi a ars de mai multe ori din cauza trăznetelor. În 1795, aici s-a instalat primul paratrăznet din Transilvania, după metoda lui Raimarus din Hamburg. În această biserică s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie" care reprezenta averea bisericii apărată cu multă dârjenie. Era ascuns în perete, şi doar 2 persoane cunoşteau locul unde anume. În 1793, când au desfăcut ascunzătoarea au găsit multe obiecte medievale de valoare.O parte din ele a fost folosite la restaurarea bisericii, iar restul din anul 1915 se află la muzeul Brukenthal din Sibiu. În biserică se păstrează un clopot din 1664, o cristelniţă şi porţile altarului vechi. Pe peretele nordic al corului se văd urme de două fresce executate înainte de sec. XV. Tot aici se păstrează şi o cruce a primilor colonişti din sec. XII. ornată cu pietre albastre. Din vechiul altar poliptic, pictat în 1525 de Vincentius Cibinensiss, s-a păstrat doar partea de sus şi se află la muzeul Brukenthal.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicCisnădie, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.71335, 24.15116
78. Barajul Gâtul Berbecului
Amplasat la altitudinea de 1150 m pe cursul superior al Sadului, are suprafata de 72 ha, adîncimea de 58 m si un volum de 6 milioane mc de apa. Apa barajului alimenteaza hidrocentrala Sadu V.
Lac / Baraj / TăuSadu, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.59599, 23.93357
79. Păstrăvăria de la Albota
La 55km de Sibiu
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementArpaşu de Sus, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.73518, 24.6182
80. Păltiniş
Staţiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor - SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894 fiind cea mai veche staţiune montană din România. Staţiunea este situată pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, la 32 km SV de Sibiu, de care este legată printr-o sosea modernizată. Este staţiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1442m) din ţară. Din nucleul iniţial de vile staţiunea conservă Casa turiştilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) şi încă o vilă, toate declarate monumente istorice. n important obiectiv turistic în staţiune îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată în deceniul trei al secolului XX unde se află mormântul filozofului român Constantin Noica. Lăcasul de cult a fost ctitorit de mitropolitul Nicolae Balan şi are hramul 'Schimbarea la Faţă a Domnului' şi beneficiază de o catapeteasmă realizată între 1944-1945 de Constantin Vasile în stil neobizantin. Fresca este opera lui Ovidiu Preotescu. Bisericuţa a fost ridicată cu meseriaşi din Răşinari. Dintre obiectele de valoare păstrate în biserică se numară icoana Sf. Paraschiva datată 1904 şi o Psaltire din aceiaşi perioadă.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitPârtii de skiPăltiniş, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.652778, 23.931944
81. Muzeul de icoane pe sticlǎ Pr. Zosim Oancea (unic în Europa)
Muzeul Pr. Zosim Oancea din Sibiel gǎzduieşte cea mai mare expoziţie de icoane pe sticlǎ din Transilvania existentǎ astǎzi, o splendoare de creativitate artisticǎ de inspiraţie religioasǎ nǎscutǎ din bogǎţia tradiţiei creştine ortodoxe şi din fantezia pictorilor ţǎrani români. Fuziune unicǎ a tradiţiilor orientale cu tehnicile occidentale, icoanele pe sticlǎ cunosc o mare înflorire în aceastǎ regiune a României în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, atingând culmea dezvoltǎrii între 1750 şi sfârşitul anilor 1800, ajungând aproape sǎ se stingǎ apoi între cele douǎ rǎzboaie mondiale. Constituitǎ cu începere din anul 1969, operǎ a pǎrintelui Zosim Oancea şi a comunitǎţii din Sibiel, bucurându-se şi de susţinerea unor instituţii şi donatori privaţi români şi strǎini, colecţia acestui muzeu prezintǎ, prin cele 600 de exponate, principalele tipuri de icoane pe sticlǎ, împreunǎ cu opere ale câtorva dintre cei mai importanţi pictori de icoane (atunci când aceştia sunt cunoscuţi).
MuzeuSibiel, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.76668, 23.91526
82. Sibiu
Unul dintre principale oraşe turistice din România. În germană se numeşte Hermannstadt. Este primul oraş din România care a purtat titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2007. Oraşul a cunoscut o puternică dezvoltare în anii precedenţi lui 2007 şi după acea dată. Este cu siguranţă una dintre principalele opriri pentru turiştii străini care ne vizitează. Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă. În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraș (Cibin) și denumirea românească a orașului. Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi așezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus de hoardele mongole. În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle. În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș". Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română. Tot la Sibiu apare în 1788. Din 1692 Sibiu a fost capitala Transilvaniei. Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiSibiu, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7879, 24.1433
83. Lacul Bâlea
Aflat în cel mai înalt punct al Transfăgărăşanului, lacul glaciar Bâlea se află la altitudinea de 2.034m, are o suprafaţă de 46508 mp şi o adâncime de 11.35 m; Lacul este populat cu păstrăvi. În mijlocul lacului pe o peninsulă a fost construită în anul 1904 o cabană, care a fost arsă, reconstruită şi dezvoltată, devenind cea mai populară cabană din Făgăraş. Din iarna anului 2006 în fiecare iarnă pe malul lacului îngheţat se ridică hotelul de gheaţă, unicat pentru această parte a Europei. Are recepţie, bar de zi şi camere, dotate cu paturi duble, iar lumina este asigurată cu lămpi fluorescente. În iarna anului 2007 a fost construită şi o biserică din gheţă, din cuburile de gheţă scoase chiar din lacul îngheţat. Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea de Argeș. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana "Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea.
Lac / Baraj / TăuCârţişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60306, 24.61722
84. Rezervaţia de stejari seculari de la Breite
Se poate ajunge pe jos din Sighişoara, din cartierul Corneşti pe dealul Visii (Himmelswiese), sau pe "Groape" din Cartierul Ana Ipătescu. Varianta a doua este pe DN 14 care leagă Sighişoara de Mediaş, din punctul "Hula Daneş". Faci stânga la 4 km de Sighişoara, acolo unde porneşte un drum forestier pe care vei merge 2 km până la platou.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuSighişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.2221, 24.7687
85. Lacul Gura Râului
Pe râul Cibin, baraj. Lacul de acumulare Gura Râului s-a format în urma construirii barajului finalizat in anul 1981. Barajul are inălțime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m; Gura Râului sete locul ideal de plecare in drumeții, ture cu bicicleta sau excursii in munți, vizitarea satelor din Mărginimea Sibiului precum si a cetăților-biserici săseşti din Cristian, Gârbova sau Slimnic.
Lac / Baraj / TăuTraseuActivităţi / AgremementGura Râului, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.71083333333333, 23.912777777777777
86. Mediaş
Mediaşul este un adevărat muzeu în aer liber. Monumentele istorice şi de artă medievală se regăsesc între zidurile cetăţii, iar în spatele acestui echilibru arhitectural se află povestea unei comunităţi deosebite, ansamblu de elemente ce face din Mediaş un oraş în care merită să trăieşti.
Sat / Comuna / OrasMediaş, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.1646, 24.351
87. Abaţia Cisterciana de la Cârţa
Abatia este de fapt o veche manastire fondata in anii 1205-1206 de catre regele Andrei al II-lea al Ungariei. Totusi, momentul exact la care a fost fondata manastirea nu se cunoaste. Istoria abatiei a fost una foarte agitata. In 1474 a fost desfiintata de catre Matei Corvin, pe vremea aceea rege al Ungariei.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitCârţa, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.79210, 24.56910
88. Cetatea ţărănească cu biserică evanghelică din Copşa Mare
(Sat apartinator comunei Biertan, situat la 2 km de centrul de comună, pe un drum nemodernizat). Monument de arhitectură religioasă şi de apărare ridicat de comunitate în stilul gotic, în secolele XIV - XVI. Turnul masiv dispune de un drum de strajă, iar corul este înzestrat cu etaj de apărare, metereze şi guri de aruncare.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitCopşa Mare, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.137362, 24.547842
89. Lacul Negovanu
Pe malul lacului, într-un cadru pitoresc, se află cabanele de la Gâtul Berbecului, iar în apropiere casa de vînătoare Negovanu. Altitudinea 1150 m. Suntem pe cursul superior al Sadului. Este aproape de Parcul Natural Cindrel.
Lac / Baraj / TăuRâu Sadului, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.59482, 23.9265
90. Lacul Iezerul Mare
Situat pe versantul nordic al platoului Cindrel, la 1.998m altitudine
Lac / Baraj / TăuPăltiniș, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.5873,  23.8004
91. Biserica fortificată din Biertan
Cetatea Biertan se găseşte în localitatea cu acelaşi nume din judeţul Sibiu şi face parte din patrimoniul UNESCO încă din 1993. Biserica fortificată din Biertan este cea mai mare dintre bisericile evanghelice din Transilvania. Localitatea, atestată documentar în anul 1283, s-a dezvoltat de-a lungul a două uliţe mai importante şi păstrează structura medievală, dar şi aspectul istoric al locuinţelor din secolele XVI – XIX, cu decoraţie barocă simplificată. Cea mai veche locuinţă, cu nucleu din secolul XV, se păstrează în curtea casei parohiale, iar pe latura estică a Pieţei se găsesc locuinţe cu nucleu din secolul XVI. Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate din Biertan aparţine tipului de fortificare cu amenajări defensive amplasate pe biserică şi incintă, fiind una dintre cele mai mari si mai cunoscute biserici fortificate din Transilvania. Biserica a fost construită între anii 1493 şi 1522, pe locul unei biserici anterioare, fiind ultima biserică-hală construită la noi în ţară. Fortificaţia, cu două incinte concentrice şi o a treia parţială, cu şapte turnuri şi două bastioane, există în nucleu încă din 1468, fiind extinsă în secolul XVI. Biertanul are, de asemenea, şi o valoare simbolică şi memorială, deoarece aici, între anii 1572 şi 1867, a fost sediul Episcopiei Evanghelice Luterane, centrul vieţii spirituale şi politice a saşilor transilvăneni. Localitatea Biertan este situată în mijlocul podișului Transilvaniei, în nordul județului Sibiu, la egală distanță de orășelele Mediaș și Sighișoara. Cale de acces: Dinspre nord Biertan este accesibil pe drumul județean DJ 141B (asfaltat) ramificație a drumului național DN14 Mediaș- Sighișoara. Cea mai apropiată stație de cale ferată care deservește trenurile accelerate și rapide este stația Mediaș, pentru trenurile personale existând o stație mai apropiată, stația CF Dumbrăveni, la numai 9 km, acces rutier de Biertan.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiertan, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.13523, 24.52135
92. Grădina zoologică din Sibiu
În 1929 s-a deschis în pădurea Dumbrava prima Grădină Zoologică din România de către Întreprinderea de electricitate la inițiativa inginerului Szekely căruia i-a venit ideea după ce a găsit niște vulpi pe când efectua lucrări de reparații la barajul de la Sadu. După înființare, Grădinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale și păsări, cum ar fi o pisică sălbatică, o lupoaică donată de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociația "Șoimii", un vultur, un cerb carpatin donat de vânătorii din Talmacel, mistreți, etc. În 1930 a fost donat primul urs. În prezent Grădina Zoologică Sibiu are o suprafață de 15 ha adăpostește 187 de animale și păsări din 47 de specii: maimuțe, urși, lupi albi, lupi carpatini, tigri, lei, jaguar, mistreți, lame, cerbi carpatini, căprioare, bivoli albi, ponei, cA£mile, zebre, mufloni, iaci,pecari, oaie berberA£, piton reticulat, crocodil (lung de 2 m este cel mai mare din România), fazani, papagali, păuni, porumbei. De menționat stejarul de la intrarea în grădina, batrân de peste 600 de ani.
Parc naţional / rezervaţii naturaleSibiu, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7643, 24.1242
93. Lacul Podragu
Zona Munţilor Făgăraş. Munţii Făgăraş prezintă o mare densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, iar acest lucru a făcut ca ei să poarte şi numele de Alpii Transilvaniei. Lacul Podragu este situat în Munţii Făgăraş, în obârşia văii Podragului, la poalele Vârfului Podragu (2482 m), la o altitudine de 2140 de metri. Lacul s-a format într-un circ glaciar si este alimentat cu apă, pe lângă cea nivo-pluvială, dintr-un izvor situat în partea de sud a lacului, dar şi din numeroase alte izvoare de suprafaţă, răspândite în jurul său. Evacuarea sa se face printr-un singur emisar, situat în partea de nord-vest, alimentând şi Lacul Podragu Mic. Forma lacului este una ovală, are o lungime de 250 de metri şi o lăţime de 190 de metri, adâncimea maximă a apei (15,5 m) fiind măsurată la 40 de metri de malul dinspre Fereastra Podragului. Lacul este populat cu păstrăvi munte. Se poate ajunge la lac doar prin drumeţii montane, traseul urmând ruta: Arpaşu de Sus, Cabana Arpaşu Mare, apoi traseu pe Valea Arpaşului până la pârâul Banului, şi poteca marcată cu triunghi roşu până la Cabana Podragu, situată pe malul lacului. Se poate alege şi un traseu pornind de pe Şoseaua Transfăgărăşean. Pe lângă Cabana Podragu, în aval de aceasta se mai află şi Cabana Turnuri. Lacul face parte din Parcul Natural – Golul Alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuArpaşu de Sus, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60980, 24.69097
94. Lacul Doamnei
Zona Munţilor Făgăraş. În Muntii Făgăraş se constituie cea mai densă reţea hidrografică din Carpaţi, în acest masiv putând fi observate o serie de lacuri glaciare: Avrig 2011 m, Călţun 2147 m, Doamnei 1865 m, Bâlea 2034 m, Podrăgel 1893 m, Podragu 2136 m. Ele sunt puncte de popas sau de înnoptare pentru drumeţii de pe munte. Majoritatea acestor lacuri se găsesc în traseul principal de creastă (Avrig, Călţun, Capra, Urlea), iar cele care nu sunt în traseul de creastă se găsesc în traseele de legătură (Doamnei, Bâlea, Podrăgel). Lacul Doamnei, mai puţin cunoscut, este aşa cum spuneam un lac glaciar situat o altitudine de 1865 de metri, cu o adâncime de 1,5 metri şi o suprafaţă de 3000 mp. Prin preajma lacului trece o potecă turistică mai puţin circulată, marcată cu cruce roşie şi care face legătura, prin ocol, între Hotelul Bâlea Cascadă şi Balea Lac, prin Valea Doamnei (afluent al Râului Bâlea). Traseul Lacul Doamnei – Lacul Bâlea poate fi parcurs într-o oră şi jumătate (potecă slab marcată), iar traseul Cabana Bâlea Cascadă – Lacul Doamnei, peste Piscul Bâlii (aproximativ 1/2 ore), pe la Valea Doamnei (aprox. 1 oră şi un sfert) şi Cabana de Vânătoare se parcurge în 2/3 ore. Lacul Doamnei face parte din Parcului Natural – Golul alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCărţişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60518, 24.59961
95. Cascada Şerbota
Apele Munţilor Făgăraş, în zona sibiană a acestora, formează o serie de cascade de la vest la est. Pe lângă râurile celebre ce formează cascade spectaculoase prin căderea apei (Bâlea, Avrig, Doamnei), mai sunt încă trei pârâuri care formeză cascade extraordinare: Pârâul Sărăţii – Cascada Sărăţii (situată pe Căldarea Sărăţii la este de Muchia Şerbota şi la vest de Muchia Tunsului), Pârâul Şerbota – Cascada Şerbota (situată pe Căldarea Şerbotei la vest de Muchia Şerbota şi la est de Munchia Puha) şi Pârâul Cumpenei – Cascada Moaşei (Valea Moaşa Sebeşului, situată la este de Muchia Tătarului şi la vest de Muchia Moaşei, formează la nord-vest de fosta Cabană Suru, această frumoasă cascadă; nu există potecă marcată până la cascadă, dar se poate ajunge la aceasta pe o potecă nemarcată, direct de la cabană). Vechea potecă de glăjărie urcă pe sub Cascada Şerbota, cea mai frumoasă din Munţii Făgăraş, ce are o cădere de ape de la 20 de metri şi se află la o altitudine de 1410 metri, ajunge în cele din urmă la Cabana Negoiu (1546 m). Cascada Şerbota face parte din Parcul Natural – Golul Alpin al Munţilor Făgăraş.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuAvrig, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.59888, 24.52513
96. Mănăstirea Cârţa
Mănăstirea Cârța a fost în evul mediu un așezământ monahal cistercian din Țara Făgărașului, mănăstire filială a Abației Igriș. Înființarea mănăstirii de la Cârța a fost datată în anul 1202, în orice caz în timpul regelui Emeric. Ulterior regele Andrei al II-lea al Ungariei a prevăzut anumite privilegii pentru acest așezământ. Regele Matia Corvin a desființat mănăstirea în data de 27 februarie 1474, iar bunurile ei le-a transferat Bisericii Prepoziturii din Sibiu. Ansambul mănăstirii se află în stare de ruină, doar o capelă fiind folosită până în prezent de comunitatea evanghelică săsească.
Biserică / Mănăstire / SchitCârţa, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.79207, 24.5687
97. Lacul Călţun
Zona Munţilor Făgăraş. Lacul Călţun face parte din suita lacurilor glaciare ce împodobesc Munţii Făgăraşului, aşadar este un lac glaciar situat în Căldarea Călţun (Lespezi), la nord-est de Vf. Negoiu, la o altitudine de 2135 de metri. Adâncimea sa maximă este de 11,8 metri. Din dreptul lui se poate observa Refugiul Călţun (datorită topografiei muntelui, refugiul este protejat de curenţi pe trei laturi, exceptând doar latura estică), iar în plan secundar se vede Vf. Lăiţel (2390 m). Traseele în Munţii Făgăraş urmează o rută ce face aproape imposibil ca Lacul Călţun să fie ratat (se află pe la jumătatea drumului între Cabana Negoiu şi Cabana Bâlea Lac). Lacul Călţun face parte din Parcului Natural – Golul alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCărţişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.58159, 24.57272
98. Lacul Avrig
Zona Munţilor Făgăraş. Lacul Avrig este un lac glaciar din Munții Făgăraș şi se află la altitudinea de 2018 metri. Suprafața lacului este de 1,47 hectare, adâncimea sa maximă fiind de 4,5 metri. Are o formă oarecum trapezoidală, cu o lungime maximă de 180 de metri, pe direcția est-vest şi o lățime de circa 100 de metri, pe direcția nord-sud. În acest lac îşi are obârşia Râul Avrig. Este un lac cu o alimentare săracă, formată din trei firişoare de apă ce se scurg de pe versanţi, motiv pentru care şi emisarul situat în coltul sud-estic are un debit foarte redus (5 litri pe minut). Din punct de vedere turistic, Lacul Avrig se află la jumătatea traseului dintre Cabana Suru şi Cabana Negoiu şi pe la 10 km vest de Lacul Bâlea. Lacul a fost populat cu puieţi de păstrăv şi se află în Parcul Natural – Golul Alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuSebeşul de Sus, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.57875, 24.48170
99. Cetatea Ţărănească din Slimnic (Cetatea Slimnic-Stolzenburg)
Cetatea de la Slimnic este aşezată la marginea fostului scaun al Sibiului, înainte de dealurile care-l despărţeau de scaunul Mediaşului. Odinioară, în preajma ei se afla un codru întins, intrat în tradiţia populară ca loc de adapost al haiducilor. Construită în prima parte a secolului al XIV-lea. Avea rol de aparare a căii de comunicaţie dintre actualele localităţi Sibiu şi Mediaş împotriva invaziilor turceşti. Denumită şi biserică-cetate sau cetate ţărănească, construcţia monumentală a fost ridicată pe un deal de la marginea localităţii Slimnic sau Stolzenburg (Cetatea mândră), unde astăzi se mai observa si resturile unor fortificaţii feudale. Cetatea a fost construita in intregime din cărămidă, zidurile exterioare fiind sprijinite de contraforţi în trepte, elemente care trădeaza caracterul ei mai recent.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalSlimnic, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.91987, 24.15898
100. Cisnădioara
Localitatea este cunoscută pentru organizarea de evenimente culturale (spectacole, concerte, expoziții), dar și pentru atracțiile sale turistice (frumuseți naturale, monumente de mare însemnătate istorică). În Cisnădioara se află o bazilică în stil romanic din a doua jumătate a secolului al XII-lea și cea mai veche orgă cu tuburi din România în stare funcțională (începutul secolului al XVIII-lea).
Sat / Comuna / OrasCisnădioara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7140, 24.1516
101. Mărginimea Sibiului
Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România. Situată în sud-vestul judeţului Sibiu, ea ocupă o parte din zona subcarpatică, de la Olt până la Sebeş. Mărginimea Sibiului cuprinde următoarele 18 localităţi: Boiţa, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina. Prin aspectele sale de cultură materială şi spirituală, Mărginimea se înscrie între cele mai vechi vetre ale etnogenezei româneşti. Numele "mărgineni" a fost dat locuitorilor acestor sate deoarece locuiau într-o zonă de contact între deal şi munte, pe vechea frontieră austro-ungară din sudul Transilvaniei. Aceasta loc era unul agro-pastoral, sătenii având ca ocupaţie de principală creşterea animalelor. Pentru că în timpuri îndepartate păstorii îşi duceau turmele, în căutarea păşunilor bogate, până dincolo de Dunăre, spre Constantinopol sau spre Adriatica, dincolo de Tisa, în Polonia, iar spre răsărit până în Caucaz, în aceste sate se simte influenţa diferitelor culturi cu care luau contact. Cadrul geografic încântător, puritatea naturii şi a oamenilor, accesibilitatea locurilor, bogăţia şi diversitatea patrimoniului cultural fac din Mărginimea Sibiului o zonă turistică deosebită. În aceste locuri pot fi descoperite: biserici vechi, muzee (Muzeul de la Sibiel – deţine cea mai mare colecţie de icoane pe sticlă din Europa; Muzeul sătesc din Răşinari – cuprinde piese uzuale din ceramică, mobilier pictat, obiecte gospodăreşti şi meşteşugăreşti; Muzeul din Galeş – deţine o colecţie de costume populare; Muzeul Parohiei Ortodoxe – cuprinde obiecte şi cărţi vechi de cult; Muzeul Culturii Săliştene – documente, cărţi, fotografii), case memoriale şi cunstrucţii tradiţionale ţărăneşti, Cetatea Scurtă din Orlat – construită în 1317, Moara de hârtie din Orlat – este cea mai veche din SE Europei, din anul 1524, Casa de copii din Orlat – a fost construită în 1921 şi este cea mai veche din România, Cetatea Dacică de lângă Tilişca, Biserica cetate din Cristian (1495), Biserica fortificată de la Dobârca (sec. XIII) şi Cetatea de la Călnic (1250).
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitMuzeuTraseuSibiu, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.632, 24.251
102. Curtea/Casa domnească de la Brebu (12 km de Câmpina)
le face sabrina
Câmpina, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.18237, 25.7676
103. Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" Ploieşti
Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" din Ploieşti, unic în reţeaua muzeelor din România, cuprinde o bogată colecție de ceasuri făurite de meșteri vestiți din Europa, cele mai multe fiind adevărate opere de artă. Şi-a deschis porţile, pentru prima oară, în anul 1963, într-o sală a Palatului Culturii din Ploieşti, prin grija profesorului Nicolae Simache, director al Muzeului de Istorie între anii 1954-1971. Ulterior, după ce colecţia de ceasornice a devenit atât de bogată încât avea nevoie de un spaţiu propriu, ea a fost adusă într-o clădire construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, ce a aparţinut cunoscutului politician conservator Luca Elefterescu, din primele decenii ale secolului al XX-lea, el fiind, în mai multe rânduri, prefect al judeţului Prahova. Această casă a fost adaptată noii sale funcţionalităţi, iar în ianuarie 1972 muzeul ceasului a putut fi redeschis. Cei care trec pragul acestui muzeu au ocazia să urmărească evoluţia mijloacelor de măsurare a timpului, de la primele "ceasuri" – cadranele solare, ceasurile arzătoare, ceasurile cu apă (schiţa ceasului cu apa preluată din d`Horologerie Ancienne) sau cele cu nisip, până la ceasornicele mecanice antice şi cele moderne. În prezent, muzeul are o colecţie de aproape 1000 de piese (numai o parte fiind expuse). Minunatele lucrări de orologerie sunt adeseori nu numai opera unor vestiţi meşteri ceasornicari, ci şi a oamenilor de artă, care au contribuit la prezentarea lor cât mai atrăgătoare, creând adevărate stiluri. Printre cele mai vechi piese din colecţie sunt menţionate pendulele tip tabernacol şi cele Renaissance, realizate în bronz aurit, gravate sau tăiate, uneori cu cadrane emailate. Cel mai vechi ceasornic, datat 1562, atestă, în plus, îmbinarea preocupărilor pentru calcularea timpului cu cele privind astronomia, fiind prevăzut cu cadrane astronomice. Printre piesele expuse în muzeu se regăsesc: cadran solar, pendul construit din lemn în 1634, ceas pus în mișcare printr-o cădere de apă (Londra, 1654), primul ceas de buzunar ("oul de Nürnberg”), orologii de turn, o piesă din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mână construit în același an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de maeștrii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elvețieni (Pres Vaucher, A. Hess). De asemenea aici pot fi văzute şi ceasuri cu mecanisme muzicale care cântă Marseilleza, Deșteaptă-te române!, valsurile lui Strauss, ceasuri care au aparținut unor personalități: Constantin Brâncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, B.P. Hașdeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan A. Bassarabescu etc., ceasuri distractive: al morarului, fierarului, frizerului, motanului etc., ceasuri ce au şi alte diverse indicații în afara orelor, precum și alte obiecte legate de această temă.
Sat / Comuna / OrasCiudaţenie / Fenomen neobişnuitCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuPloieşti, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.936203, 26.026978
104. Pivniţele Rhein&Cie (Azuga)
"Pivniţele Rhein & Cie Azuga”, nume predestinat, venind de la faimoasele plantaţii viticole române de pe malurile Rhinului, erau până în 1945 "Furnisorii Curţii Regale a României”, statut recuperat în anul 2006 când Cramele Halewood au primit certificatul de furnizor al CMSRM I al României. Pivniţele RHEIN Azuga au fost construite în 1892 de către Wilhelm Rhein – descendentul unei familii germane stabilite de peste 500 ani în zona Brașovului și care a adus în România metoda tradiţională de producţie a șampaniei. Pivniţele Rhein reprezintă cea mai veche "locaţie” unde se produce fără întrerupere, încă din 1892, vinul spumant după metoda tradiţională (metoda Champenoise). Halewood este prima companie care a oferit turiștilor posibilitatea de a vizita o cramă funcţională, din dorinţa de a veni în întâmpinarea celor care vor să regăsească atmosfera autentică a unei fabrici de vin spumant, care impresionează atât prin arhitectura proprie, cât și prin frumuseţea domeniului pe care este situat. Program de degustare: Luni - Duminica 08:30 AM - 04:30 PM Pentru zilele de Sambata si Duminica este nevoie de o rezervare prealabila (+40 748 213 164, diana.binder@halewood.com.ro).
Podgorii / Crame turisticeAzuga, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.44559, 25.5555
105. Muzeul Bogdan Petriceicu Haşdeu (Câmpina)
În 1893, B.P. Haşdeu vizitează reşedinţa din Câmpina a chimistului dr. Constantin Istrati. Şederea sa acolo, timp de câteva zile, l-a determinat să achiziţioneze casa, datorită parcului mare care se afla în apropierea casei. Aici va urma să înalţe un castel, închinat memoriei fiicei sale decedate, Julia Haşdeu. B.P. Haşdeu a fost cunoscut ca fiind un savant, un om cu multiple deschideri de ordin cultural şi ştiinţific. Mircea Eliade l-a declarat ca fiind "cel mai învăţat român al sec. Al XIX-lea”. Printre numeroasele funcţii şi activităţi pe care le-a avut, enumerăm: editor, om de litere, judecător, profesor de istorie, geografie şi statistică, membru în Comisia Istorică, membru al Academiei Române, membru al Academiei Regale din Serbia, membru al Academiei Imperiale de Ştiinţe din Sankt Petersburg, Academia de Ştiinţe din New York, director al Arhivelor Statului din Bucureşti. Muzeul B.P. Haşdeu din Câmpina este un omagiu adus fiicei sale Julia, care a murit la vârsta de 18 ani, de tuberculoză. Asemeni tatălui său, Julia a fost un copil geniu, un om talentat, cu inclinaţii înspre proză, poezii şi teatru. La moartea unicului său copil, Haşdeu tatăl, a intrat într-o altă etapă a existenţei sale, o etapă în care avea să îşi dedice fiecare clipă construirii monumentului perfect. Castelul s-a dorit iniţial, a fi inspirat din planul unei catedrale, în final ajungându-se la forma cu trei turnuri, cel din mijloc adăpostind templul dedicat fiicei defuncte. Întreaga construcţie este puternic încărcată de simboluri, pe care Haşdeu le-a adăugat pe măsură ce primea inspiraţia de la fiica sa. Pentru comunicarea cu fiica sa moartă, tatăl a apelat la spiritism şi mediumi, precum procedase şi Victor Hugo, ca singură modalitate de a face faţă despărţirii. În design-ul templului şi printre obiectele care au alcătuit decorul său se găsesc inscripţii în multiple limbi, simboluri [cruci, capete de îngeri, semiluna, triunghiuri, fluturi], citate - toate acestea destinate celui iniţiat. Locul a fost înscris la începutul anilor ’60 în lista monumentelor de arhitectură. Un complex a cărui trepte merită să le trecem, dacă se poate alături de o persoană care să ne fie ghid, asta pentru a intra cât mai bine în atmosfera pe care Haşdeu a creat-o.
MuzeuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalCâmpina, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13637, 25.7271
106. Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu"
Pe Valea Prahovei, pe şoseaua ce trece prin centrul Câmpinei, la vreo 300 de metri de castelul Haşdeu, se află o importantă casă memorială: MuzeuI Memorial "Nicolae Grigorescu". În locul unde astăzi este acest muzeu s-a aflat casa în care pictorul şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii. Către sfârşitul vieţii, artistul s-a stabilit definitiv în România, pe Valea Prahovei, zonă pe care o cunoştea încă din tinereţe, când obişnuia să facă dese excursii însoţit de prietenii săi. Pentru o perioadă s-a stabilit la Posada, o mică asezare între Sinaia şi Câmpina, un loc foarte îndrăgit, de unde ne-a lăsat renumitele "Posade", iar în anul 1891 părăseşte Posada şi se stabileşte la Câmpina. Aici a avut două ateliere, cel dintâi închiriat, iar mai apoi şi-a construit (între anii 1901-1904), pe un teren cumpărat, o casă-atelier în care a locuit împreună cu soţia sa Maria Danciu şi fiul lor Gheorghe. Planul casei a fost întocmit de însuşi Nicolae Grigorescu, în stilul caselor din zonă: opt camere, parter şi etaj, balcoane pe trei laturi şi acoperiş din şindrilă. A trăit în această casă până la sfârşitul vieţii (21 iulie 1907). După moartea artistului, familia a locuit aici, în continuare, până în 1918. În timpul Primului Război Mondial clădirea a ars începând de la etaj, o marea pierdere fiind atelierul; totuşi, în anii 1951-1952 Primăria localităţii a luat decizia de a reconstrui această casă (după ce atâţia ani rămase în ruină). Planul a fost întocmit de arhitectul câmpinean Popişteanu, după informaţiile şi datele oferite de fiul artistului şi de baiatul de şevalet al artistului, Nae Goage. Ridicarea casei a fost supravegheată de fiul pictorului, astfel încât suntem siguri de similaritatea cu casa originală. Refacerea a fost finalizată în 1955, cu sprijinul financiar al întreprinderilor din Câmpina, astfel încât în anii 1955-1957 a putut fi amenajat muzeul memorial, la acea vreme fiind singurul din România. Casa este una tipic românească în aspectul general şi are dimensiuni umane, ca şi opera marelui artist. Pentru aranjamentele interioare s-au folosit fotografiile existente din anii 1904, 1908, diapozitive din 1910, descrieri făcute de prieteni ai lui Nicolae Grigorescu. Aceştia au vorbit şi despre tablourile celebrului pictor, ce se găseau într-un număr foarte mare, aproximativ 200, şi care acopereau pereţii atelierului de la plafon şi până la podea, dar şi despre o mulţime de obiecte diverse, reprezentând epoci şi stiluri diferite, pe care Grigorescu le luase cu el, amintindu-i de prietenii şi oamenii pe care îi cunoscuse de-a lungul întregii vieţi. Obiectele expuse în muzeu au fost achiziţionate de la familie sau persoane particulare, la care ajunseseră în urma deselor vânzări făcute de urmaşii artistului. De asemenea, au fost expuse si 54 de tablouri luate în custodie de la Muzeul Naţional de Artă Bucureşti (care ulterior au fost retrase), dar şi de la alte muzee (Braşov, Ploieşti). Inventarul muzeului s-a îmbunătăţit an de an, astfel că în anul 2004 s-a luat decizia de a remodela interioarele, încercând să se pună mai mult în valoare personalitatea artistului în ultimii ani petrecuţi la Câmpina. Holul de intrare întâmpină vizitatorul cu culori calde şi spatii intime. Soba ţărănească este vopsită în alb, ca orice sobă din casele de la ţară, iar exoticul colţului de sub scară surprinde şi invită la contemplaţie. Casa scării adăposteşte un amalgam de forme şi culori, o aglomerare de materiale şi tipuri diferite de a reflecta lumina. În colţul de sus se zăresc lucrări ale artistului, inundate de lumină, şi obiecte orientale colecţionate de Grigorescu în excursiile în Istanbul; covoare decorative, arme, măsuţa şi lădiţa încrustate, papucei, narghilea – acesta este "bazarul” strâns de artist într-un colţ al casei sale. Atelierul este încăperea de cea mai mare dimensiune a casei. Tapiseria de pe perete este franţuzească şi datează din secolul al XVII-lea. Mobilierul simplu este îmbogăţit de preţiozitatea obiectelor din jur. O parte din simeza atelierului cuprinde portrete, peisaje, interioare şi chiar "portretul” pensulelor artistului, obiecte învestite, de acesta, cu afecţiune şi multă căldură. Cadrul oglinzii pare a fi ramă pentru un tablou de Grigorescu. Decoraţiunile covorului şi rama aurie a tabloului reflectat compun o compozitie originală şi surprinzătoare. Aici, în atelier te opreşte în loc prezenţa şevaletului pe care se afla o lucrare neterminată: "La izvor” – una dintre ultimele lucrări ale artistului, ea ilustreaza o temă veche din pictura europeană. Lucrările de mici dimensiuni din ultimul plan al imaginii par timbre în clasorul timpului. Ramele acestora sunt tipice pentru tablourile lui Grigorescu. "Păstoriţă stând” (lucrare aflată pe pereţii atelierului) este una dintre temele preferate de artist. În atitudine relaxată, personajele sale cheamă şi liniştea peisajului. Nici vântul nu se aude în lucrările pictorului, cu atât mai puţin stihiile naturii. Senin în viaţă şi în operă, Grigorescu ne oferă şi nouă momentele acestea de linişte. Biblioteca pictorului cuprinde opere mari din literatura universală şi româneasca. Lucrările din jur sunt în special portrete de oameni simpli (ţărani şi ţigani) sau portrete ale membrilor familiei artistului. În sufragerie, Nicolae Grigorescu îşi aştepta oaspeţii, prieteni ai acestuia şi oameni de seamă pentru cultura românească şi internaţională: Al. Vlahuţă, O. Goga, G. Coşbuc. "Carul cu boi” – una din variantele de mari dimensiuni ale acestei lucrări, tronează în acest spaţiu primitor, de la parterul casei. Muzeul acesta adăposteşte mobilier, obiecte personale, fotografii, scrisori, biblioteca (scrieri de artă, autografe ale scriitorilor contemporani artistului), picturi şi desene (peste 100 de lucrări) ale pictorului Nicolae Grigorescu (1838 – 1907), unul dintre ctitorii picturii româneşti moderne şi unul din marii artişti ai umanităţii.
Sat / Comuna / OrasCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiCâmpina, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13419, 25.73362
107. Sfinxul şi Babele
Formaţiuni geologice din Munţii Bucegi. Există o mulţime de legende pe seama lor, de unde şi numele Babelor. Sfinxul este un megalit situat la 2.216 m altitudine. Dintr-o anumită poziţie seamănă foarte mult cu Sfinxul din Egipt, doar că al nostru se spune că este format natural. Locul este accesibil cu uşurinţă datorită telecabinei Buşteni - Babele, dar şi prin traseul montan ce îl leagă direct cu Buşteni şi Sinaia, dar şi cu telecabina Sinaia-Cota 1400. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Topleț, Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Bratocei, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon etc. Denumirea de Sfinx datează din 1935. Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (altitudine 2292 m). S-au format prin eroziune. Sfinxul şi Babele sunt două simboluri şi unele dintre cele mai vizitate locaţii naturale din România. În apropiere este refugiul salvamont Babele.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitTraseuBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.40836, 25.47025
108. Casa cu farfurii din Sinaia
"Casa cu farfurii" este situată chiar peste drum de Mănăstirea Sinaia și reprezintă o locuinţă denumită astfel datorită brâului decorativ din vase tradiționale din ceramică colorate, plasat imediat sub streașină.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalSinaia, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.35470, 25.55073
109. Castelul Peleş
Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului (ulterior zona devine Sinaia) între 1873 și 1883 (cu extinderi până în 1914). Este considerat unul dintre cele mai frumoase din România și din Europa. A fost resedinta de vara a regelui Carol I al României. Nu departe, la Predeal, era pe vremea aceea granița României cu Austro Ungaria. Însă, în viitor, după unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, castelul se va găsi chiar în inima țării. Peleșul va căpăta apoi o tot mai mare importanță, devenind reședința de vară a familiei regale române, care petrecea aici destul de multă vreme, de obicei din mai până în noiembrie. Aici s-au ținut importante întruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroană din 1914 (când s-a hotărât neutralitatea României din primul război mondial, care tocmai începuse) și 1925. Castelul a găzduit multe personalități ale vremii, scriitori, muzicieni, dar și regi și regine. Cea mai importantă vizită a fost aceea a bătrânului împărat al Austro-Ungariei, Franz Joseph, în 1896. Pe lângă Peleșul propriu-zis, în zonă au mai fost înălțate încă două construcții mai mici, Pelișorul și Foișorul.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalSinaia, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.35989, 25.54276
110. Cascada Piatra Mare (Tamina)
Situată în munții Piatra Mare la o altitudine de 1100m, cascada Tamina este înșiruirea a 5 cascade, din care cea mai mare are înalțimea de 10m, a fost formată prin adâncirea cu mai mult de 50m a unei linii vechi de drenaj instalată pe fisuri verticale în masa calcarelor, posibil și prin prăbușirea unei peșteri. Traseul are o durată de 4 ore (marcaj albastru): traseul pornește de la poșta din Timșul de Sus pe drumul forestier de pe Valea Timișului. Pe dreapta se distinge poteca marcată cu bandă albastră care traversează apa și urcă pe culmea Băii Mici, ce desparte Timișul Sec de Jos de Valea Carierei. De aici se zărește culmea calcaroasă a muntelui. Se merge pe marginea pârâului Pietrei Mici pentru a ajunge la cheile si cascada Taminei, unde apele taie pereţii abrupţi și inalţi de peste 50 m ai albiei.
CascadaTraseuPredeal, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.53373, 25.61055
111. Cascada Caraiman
Cascada Caraiman este o cădere de apă spectaculoasă care se găsește pe versantul opus al Văii Jepilor, Munții Bucegi. De la baza treptei stâncoase a cascadei, se urcă pe un mic horn si de la Cabana Caraiman se pot face diferite excursii pâna la cabanele Babele, Piatra Arsă, Omul pâna la Crucea Eroilor și spre cantonul Jepi.
CascadaTraseuBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.40898, 25.48289
112. Comarnic
Aici au locuit de-a lungul timpului pictorul Nicolae Grigorescu, scriitorul Ion Luca Caragiale, poetul Simion Stolnicu (liceul din oraș purtându-i numele). De numele acestui orășel de munte se leagă și o parte din saga familiei Bibescu. Martha Bibescu a iubit aceste meleaguri, fapt pentru care și-a construit o reședință pe domeniul pe care familia îl deținea la Comarnic care astazi găzduiește actualul Muzeu Cinegetic Posada.
Sat / Comuna / OrasMuzeuComarnic, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2512, 25.6352
113. Lacul Paltinu
Aproape de Bucuresti cu cazare la cabana sau valea Doftanei, lacul este situat în Județul Prahova, pe valea râului Doftana, în aval de confluența acesteia cu valea Păltinoasa, în cheile numite "La Tocile". Din Câmpina se face la dreapta (este indicator).
Lac / Baraj / TăuTraseuCâmpina, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.251154, 25.739622
114. Cascada Vânturişului
Cascada Vânturişului, Avenul Vânturiş şi Colţii lui Barbeş sunt monumente ale naturii ce fac parte din Parcul Naţional Bucegi, ca de altfel şi rezervaţiile Vânturiş şi Colţii lui Barbeş. Cascada Vânturiş este de fapt un ansamblu de trei cascade diferite: Cascada de Sus, Cascada Mare şi Cascada din Vale, acestea fiind formate de căderea de la înalţime a apelor spumoase ale Izvorului Dorului, la intersecţia platoului Bucegilor cu avenul Vânturiş – abruptul dintre Colţii lui Barbeş şi Vânturiş, debitul maxim fiind în lunile mai-iunie. Izvorul Dorului iese în apropiere de Piatra Arsă şi străbate platoul Bucegilor, iar apoi prin cotul de 90 grade pe care îl face între Vârful cu Dor şi Vânturiş, se îndreaptă către est, formând cele trei cascade. Străbate apoi Valea Vânturiş şi se varsă în cele din urmă, la Sinaia, în Prahova. Traseul acesta este unul nemarcat şi necesită în jur de 3-4 ore pentru a fi parcurs.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.4086,  25.5701
115. Crucea de pe Caraiman
Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni. La Crucea Erilor Neamului se poate ajunge direct din Bușteni fie cu telecabina Bușteni-Babele (12 minute) sau urcând pe traseul turistic marcat Jepii Mici (3 ore/3 ore jumate; accesibil doar vara, interzis iarna), cu telecabina Peștera-Babele (8 minute), pe marcajele turistice de la Piatra Arsă (1 ora jumate) respectiv Vârful Furnica-Telecabina Cota 2000 (2 ore jumate) sau pe traseele marcate turistice de la cabana Omu.Traseele turistice cel mai des accesibile turiștilor sunt cele de la cabana Babele pe creasta Caraimanului (1 ora jumate) sau de la cabana Caraiman pe traseul prin Brâna Caraimanului (50 de minute).
TraseuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBușteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.49, 25.51
116. Sinaia
Tradiția culturală a orașului Sinaia s-a conturat odată cu construirea Ctitoriei Cantacuzine, Mănăstirea Sinaia, acesta fiind momentul inițierii unei serii de activități culturale prin înființarea unor instituții de profil: "Casa de Citit", "Cercul Cultural Mihai Cantacuzino", secția din cadrul "Ligii Culturale". De asemenea, datorită renumelui său de "perla carpaților", Sinaia a atras numeroase personalități ale vieții culturale, care au vizitat localitatea ca turiști sau au locuit aici și au creat, inspirați de frumusețea locului: V. Alecsandri, N. Grigorescu, I.L. Caragiale, N. Iorga, G. Enescu, Yehudi Menuhin, ș.a. Dintre obiectivele ce pot fi văzute aici, putem menționa: Complexul Peleș (castelele Peleș, Pelisor și Foișor); Mănăstirea Sinaia; Biserica Mică, Biserica Mare; Muzeul mănăstirii Sinaia; Clopotnița; Mormântul lui Tache Ionescu; Casa George Enescu - vila Luminiș din cartierul Cumpătu; Casa Nicolae Iorga - str. Ghe. Doja nr.1; Casa Anastasie Simu - mare iubitor și colecționar de artă românească - str. M. Kogălniceanu nr.68.
Sat / Comuna / OrasCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuBiserică / Mănăstire / SchitMuzeuTraseuSinaia, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3517, 25.5513
117. Cascada Urlătoarea
Bușteni (885 m)- Cascada Urlătoare (1055 m) = (punct roșu ; 1 h 15 min) Traseul este accesibil tot timpul anului. Se urcă pe Str. Telecabinei spre telecabină. În tot acest timp putem observa abruptul prahovean al Bucegilor dominat de Vârful Claia Mare în dreptul căruia se arcuiește Valea Seacă a Jepilor. Lăsând în dreapta vechiul traseu spre Cabană Caraiman pe Valea Jepilor, după un urcuș accentuat ajungem la punctul denumit a€œLa Gratar”. De aici drumul se bifurcă. Spre dreapta, poteca marcată cu triunghi albastru duce la Cabana Piatră Arsă, în timp ce drumul nostru trece peste un mic podeț, traversează Valea Seacă a Jepilor și după un parcurs ușor prin pădure ajungem la Cascada Urlătoare care este impresionantă prin debit și înălțime. O alternativă a acestui traseu este cel prin Poiana Țapului (aproape de intrarea în Bușteni, venind din București), un indicator maro pe partea dreaptă anunță un drum care urcă în stânga. Se merge cam un km cu mașina, după care, la bariere, trebuie să parcați și să continuați pe jos. Acest traseu este mult mai puțin aglomerat decât cel de pe ruta telecabinei.
CascadaTraseuBușteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3963, 25.5157
118. Cheile Tătarului
(A nu se confunda cu cele din Maramureş) Rezervaţia naturală complexă Cheile Tătarului face parte din seria monumentelor naturale de pe teritoriul Munţilor Bucegi, în judeţul Prahova. Zona a fost declarată drept rezervaţie în anul 1970 şi se întinde pe o suprafaţă de 0,5 hectare. Se poate ajunge urmând traseul de la cabana Padina. Rezervaţia prezintă structuri carstice, prin care se numără peşterile, lapiezurile, turnurile sau dolinele. Cele două mari peşteri ce pot fi văzute în zonă sunt Peştera Mică şi Peştera Urşilor, care adăposteşte rămăşiţe ale speciei Ursus Spelaeus şi care cuprinde două coridoare de dimensiuni diferite, unul de 88 metri şi unul de doar 25 metri lungime. (coordonatele sunt de la localitatea apropiată)
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuSinaia, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3632, 25.4327
119. Slănic Prahova (Salina Slănic, Salina Unirea, Muntele de Sare)
La Salina Slănic Prahova (SALINA UNIREA) poți ajunge pe DN 1 -București - Ploiești -Cheia- Brașov. Sau cu trenul București- Ploiești-Slănic. Stațiunea balneoclimaterică Slănic Prahova este situată la 400 m altitudine. Este înconjurată de dealuri cu păduri de stejar și livezi de pomi fructiferi. Slănicul este în primul rând cunoscut ca loc al unor importante exploatări de sare mină de aici fiind una din cele mai mari din Europa. În stațiune se găsesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre ele au format în gropile vechilor saline lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Roșie), folosite pentru tratament balnear, dar și ca ștranduri. Stațiunea beneficiază de un climat de dealuri și coline, cu veri plăcute, temperatură medie a lunii iulie: 19oC și ierni relativ blânde în ianuarie media temperaturii este de -3, 5C. În localitate se poate vizita Muntele Sării și Salina Unirea unde sunt sculptate în sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu și statuia lui Mihai Viteazul. Mină este alcătuită din 14 camere cu profil trapezoidal având 10 m deschidere la tavan și 32 m la talpă și o înălțime de 54 m. Diferența de cotă între suprafața și vatra minei este de 208 m și este parcursă cu liftul în 90 de secunde. La 40 de metri în sus de la tavanul salinei Unirea începe podeaua unei saline mai mici - mină Mihai - care nu este accesibilă publicului. Interesant de văzut și Grota Miresei; numele i-a apărut după anul 1920, când, la patru zile după nuntă, o localnică s-a sinucis, aruncându-se din vârful Muntelui de Sare. Din Grota Miresei - formată în 1914, prin prăbușirea unei mine de sare - a rămas lacul. Din păcate astăzi, din Grota Miresei n-a mai rămas decât un colț, iar Muntele de Sare se topește mereu, aproape văzând cu ochii.
Sat / Comuna / OrasPesteră / SalinăActivităţi / AgremementSlănic, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2348, 25.9391
120. Cheia
Cheia este o localitate situată la 60 km nord de Ploiești pe DN1A, în comuna Măneciu. Geografic, se află pe Valea Teleajenului, într-o mică depresiune străjuită de Culmea Bratocea cu Vârful Ciucaș la nord, Culmea Zăganu cu Vârful Gropșoarele la est și Muntele Babeș-Bobu la vest, în Masivul Ciucaș din Carpații Orientali. În apropierea satului se află Mănăstirea Cheia.
Sat / Comuna / OrasBiserică / Mănăstire / SchitTraseuActivităţi / AgremementMăneciu, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3179, 25.9927
121. Mănăstirea Cheia
Mănăstire de călugări cu hramul Sfânta Treime, situată pe malul drept al pârâului Tâmpa.
Biserică / Mănăstire / SchitCheia, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.45546, 25.94277
122. Muntele Roşu
Emblemă a Munților Ciucaș și a Văii Teleajenului - cabana Muntele Roșu este punct de referință pentru trasee, loc de belvedere și un spațiu de cazare primitor vestit și pentru bucatele savurate într-un peisaj măreț. Situată în poiana cu același nume, la o altitudine de 1260 m Complexul Muntele Roșu are condiții și prețuri decente, priveliști incredibile și oportunități de entertainment pentru cei activi și mai puțini activi. Locația fost timp de decenii cel mai important punct de cazare din masiv și loc de popas obligatoriu pentru cei ce vizitează Ciucasul dinspre sud. Cabana își trage numele de la culoarea bujorilor de munte (rododendroni) care acoperă pantele învecinate. În plin sezon muntele ia foc, iar acoperișul lambrisit al cabanei devine un tot unitar cu cadrul natural.
Sat / Comuna / OrasTraseuActivităţi / AgremementMăneciu, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.5018, 25.9605
123. Grădina zoologică din Bucov
Grădina Zoologică Bucov (Parc Memorial Constantin Stere) DN 1B, KM 11. Din Ploiești se poate ajunge la grădină luând autobuzul 38 din stația Obor sau din stația Sf. Vineri (în spatele hotelului Prahova). Program zilnic 9-18 (vara), 9-17 (iarna). Suprafața totală a Grădinii Zoologice este de 16 ha și găzduiește un număr de peste 50 de specii.
Parc naţional / rezervaţii naturalePloiești, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.97637, 26.0553
124. Lacul Măneciu
Lacul de acumulare constituie unul din punctele de atracție a zonei turistice de pe valea râului Teleajen, care se întinde de la stațiunea Cheia până la Vălenii de Munte.
Lac / Baraj / TăuMăneciu, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3356, 25.9852
125. Mănăstirea Suzana
Mănăstirea Suzana e situată într-un fermecător cadru natural, pe Valea Teleajenului, la 760m altitudine.
Biserică / Mănăstire / SchitMăneciu, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.39376, 25.93027
126. Cascada Obârşia
Zona Munţilor Bucegi. Parcul Naţional Bucegi. Cascada Obârşia este situată în valea cu acelaşi nume, în apropierea Vârfului Omu. Valea Obârşia este o vale tipic glaciară, cu 2 căldări (una inferioară şi una superioară) despărţite printr-un prag. Pe acest prag se formează Cascada Obărşia Ialomiţei. Această cascadă este locul de naştere al Ialomiţei. Cascada Obârşiei are o înălţime de aproape 100 de metri, iar rupturile de pantă, modul de colectarea al apei, vâltoarea apelor de munte, susurul minunat pe care aceasta îl crează în momentul în care se revarsă în lac ăi oferă o frumuseţe deosebită. La cascadă se poate ajunge pe un traseu marcat cu banda albastră, plecând de la hotelul Peştera sau Cabana Omu.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.4171, 25.4467
127. Muzeul Cinegetic din Posada, fostul Castel Martha Bibescu
Aici își petrecea vacanțele Marta Bibescu și acest loc l-a inspirat și pe Nicolae Grigorescu, care a pictat aici câteva lucrări. Singurul muzeu cinegetic din România. Program Miercuri-Duminică: 9-17/ Luni, Marţi: Închis. Tarif intrare adult: 10 lei
MuzeuCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalPosada, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.28313, 25.6184
128. Micul Trianon
Micul Trianon este un castel mic situat în grădina Palatului Versailles, Franța. Acesta a inpirat pe arhitectul Ioan Berindey cand a condus în 1911 lucrările pentru construcţia lui Grigore Cantacuzino, la Floreşti unde Nababul îşi avea moşia. Au lucrat şi meşteri de la Versailles. A fost transformat de comunişti în centru de dresaj câini, apoi în sanatoriu TBC. Acum e o ruină.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuFloreşti, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.02924, 25.79376
129. Lacul Bolboci
Bucegi - se ajunge prin Sinaia (mai scurt) sau Moroieni - drum recomandat pentru masina: prin Moroieni
Sat / Comuna / OrasTraseuMoroieni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30, 25.48
130. Castelul Cantacuzino
A fost clădit în anul 1911 în parcul al carui proprietar a fost Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino zis "Nababu” din cauza averii sale impresionante. Recent a fost cumpărat de investitori privaţi şi a fost inclus în circuitul turistic.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.41388, 25.5436
131. Castelul Foişor
A fost construit lângă castelul Pelişor. Destinatia initiala a Foisorului era de cabana de vanatoare a regelui Carol I si are 42 de incaperi. Pentru ca Foisorul a fost terminat inaintea Castelului Peles, Familia regala (Carol I si Elisabeta), au locuit o perioada aici, precum si regele Ferdinand cu regina Maria, pana la terminarea Pelisorului. Tot in Foisor, se naste regele Mihai (1921), fiul lui Carol II si al Elenei. Foisorul nu a putut fi vizitat niciodata, deoarece apartine protocolului de stat ca resedinta rezidentiala. Un incediu a ars foişorul şi a fost construit între 1932-1933 în formatul actual.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalSinaia, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.35041, 25.55137
132. Cascada Horoabei
Zona Munţilor Bucegi. În Munţii Bucegi există numeroase cascade ce amplifică spectaculozitatea locurilor. Cea mai accesibilă este Cascada Urlătoarea, situată în apropiere de Buşteni, însă alte cascade par a fi mai spectaculoase şi mai frumoase: Cascada Caraiman (în apropierea traseului Buşteni – Jepii Mici – Cabana Caraiman), Cascada Moara Dracului (pe traseul Bran – Valea Gaura – Cabana Omu), Cascada Obârşiei (pe Pârâul Obârşia Ialomiţei, sub Muntele Obârşia), Cascada Vânturişului (pe Izvorul Dorului, lângă Vârful cu Dor) şi Cascada Horoabei (în apropierea Cabanei Padina, pe Valea Horoabei). Traseul spre Valea Horoabei poate porni de la Cabana Padina. Valea Horoabei este de o frumuseţe sălbatică nemaiîntâlnită în Bucegi, peisajul, canionul (Izbucul Horoaba, Ponorul Horoabei şi Cheile Horoabei) şi cascadele fiind tipice pentru Munţii Apuseni. Traseul, deşi este unul dificil, este amenajat pe alocuri cu cablu ajutător şi este marcat cu marcaj neconvenţional (cruce verde). Ponorul Horoabei este greu accesibil (dar nu imposibil) în perioadele cu precipitatii abundente datorită nivelului ridicat al apei. După ce se ajunge la Cheile Horoabei, cascada cu acelaşi nume se arată impresionantă. În aceste chei s-au descoperit, în orizontul de calcare fin şi roz jurasice, o bogată faună de amoniţi şi branhiopode. Acest loc face parte din ce mai mare zonă declarată rezervaţie, din Munţii Bucegi, şi anume "Rezervaţia Peştera – Babele".
Delta / Chei / DefileuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3854, 25.4323
133. Caracal
Fostă capitală a judeţului Romanaţi, a fost principalul oraş din zonă de la sfârşitul secolului 19 până la mijlocul de secol 20. De la est la vest este străbătut de râul Gologan, ale cărui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localității. Se află la intersecţia drumurilor Corabia - Slatina şi Alexandria - Craiova. În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea orașului (conform uneia dintre teorii). După împărţirea averii craioveştilor, Mihai Viteazul și-a făcut aici o curte domnească și o biserică. Tot Mihai Viteazul a ridicat Caracalul la rang de oraș. Cea mai veche biserică este din secolul XVI; în biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat haiducul Iancu Jianu. Oraşul este foarte cunoscut în România prin prisma poveştilor cu cele 7 minuni din Caracal: că acolo s-a răsturnat carul cu proşti, că închisoarea era pe strada Libertăţii, cimitirul pe strada Învierii, Fabrica de pâine pe Strada Foamei, etc. În centrul oraşului este un mic monument care cuprinde o roată de car, dar poveştile ne spun altceva: constructorul monumentului din centru nu a fost plătit, şi drept răzbunare a făcut în cadrul monumentului un simbol al carului cu proşti. Alte obiective sunt: Parcul Constantin Poroineanu (fiind recunoscut in Europa ca cel de-al treilea parc natural ca dimensiune), teatrul construit după planurile unui arhitect austriac, în stil eclectic, cu accente neobaroce si neorenascentiste in secolul XIX, Muzeul Romanațiului - posesiune a familiei Jienilor (str. lancu Jianu la nr.24, în casa lui Iancu N. Dorbrudeanu, nepotul lui Iancu Jianu).
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalCaracal, OT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.1137, 24.3471
134. Cetatea romană Sucidava
Cetate romană în cartierul Celei din Corabia. De văzut şi Fântâna Secretă şi de povestit cu urmaşul lul Popa Şapcă, ghidul cetăţii!
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalCorabia, OT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.76433, 24.45934
135. Casa muzeu Nicolae Popa (Necolai Popa)
Nicolae Popa (1919-2010) (Neculai Popa, Nicola Popa), originar din satul Târpești, comuna Petricani, județul Neamț, a fost un mare culegător și creator de artă naivă populară autentică. Măștile sale l-au făcut cunoscut în țară și peste hotare. Primul muzeu - a funcţionat din 1964 până în 1974 în vechea clădire de serviciu a învăţătorului satului, pe care Necolai Popa a reparat-o si a reamenajat-o pentru a putea adăposti colecţia sa de obiecte. Fiindcă sunteți la 12 kilometri de Târgu Neamț, dacă ajungeți aici, nu ratați alte obiective turistice apropiate: Cetatea Neamțului, Muzeul "Mihail Sadoveanu" sau Humuleștii lui Ion Creangă. Unul dintre site-urile destinate muzeului ne anunță că este cel mai mare muzeu particular din România. Coordonatele sunt orientative, nu aveți cum să nu găsiți singurul muzeu din sat :) Date de contact: 0233.785 112, 0233.785 111, popamuseum@gmail.com , http://npopa.uv.ro/. Idee primită de la Mihai - anel...i@yahoo.com
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuMuzeuTârpeşti, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.154197, 26.429803
136. Grădina Zânelor (Suhardul Mic)
De pe Suhardul Mic, sunt 4-5 poteci care duc spre est, spre Grădina Zânelor. Este un perete calcaros, destul de frumos, care are puncte de belvedere atât spre intrarea în stațiunea Lacu Roșu cât și spre Piatra Altarului, Cheile Bicazului, Munticelu, iar în zilele cu vizibilitate bună și spre Ceahlău.
Ciudaţenie / Fenomen neobişnuitTraseuBicaz, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.9137,  26.0913
137. Lacul Bicaz (Lacul Izvorul Muntelui)
Este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. Lacul în sine are o lungime de 40 km. Se află pe râul Bistrița la câțiva kilometri în amonte față de orașul Bicaz.
Lac / Baraj / TăuBicaz, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.0231, 26.053
138. Piatra Neamţ
Oraş aflat într-o depresiune intra-montană la ieşirea Bistriţei din munţi. Orașul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2005 lucru care se vede peste tot în oraş şi împrejului oraşului. O telegondălă de aproximativ 2 kilometri funţionează până pe Cozla (cota Trei Coline). Aici este amenajată iarna o pârtie de schi cu nocturnă. Oraşul are un farmec aparte prin combinaţia culturii locale şi a cadrului natural deosebit.
Sat / Comuna / OrasTraseuActivităţi / AgremementPiatra Neamţ, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.9275, 26.370833
139. Durău
Este la o altitudine de 780-800 m la poalele faimosului masiv Ceahlau (în partea de NV)- renumit pentru legendele sale şi tradiţiile magice - staţiunea se află într-o regiune montană frecventată încă din secolul al XVIII-lea. La Durău se afla o mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Mănăstirea se numeşte Daniil Sihastru. Pe unul din traseele care urcă muntele Ceahlău, turiştii pot admira cascada Duruitoarea (25 m înălţime), cu un impresionant jet de apa şi zgomot asurzitor (de unde îşi trage şi numele). Staţiunea are pârtii de schi de mai multe dificultăţi.
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementTraseuDurău, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.99809, 25.92165
140. Târgu Neamţ
Târgu Neamț este al treilea oraș ca mărime din județul Neamț, Moldova, România. Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamțului, ridicată de Petru I Mușat, pentru casa unde a crescut poeta Veronica Micle și pentru satul (astăzi cartierul) Humulești, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. De asemenea, orașul este centrul unui areal din nordul județului Neamț în care se găsesc aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală, de exemplu Văratec, Agapia sau Secu
Sat / Comuna / OrasTârgu Neamţ, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.2030, 26.3587
141. Cetatea Neamţului
Cetatea Neamț (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamțului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicTraseuTârgu Neamţ, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.2142, 26.3433
142. Humuleşti
Casa memorială Ion Creangă din Humulești este un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Casa a fost construită din lemn în anul 1833 și se află situată pe strada Ion Creangă nr. 8.
Sat / Comuna / OrasCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuHumuleşti, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.1991, 26.3539
143. Mănăstirea Agapia
Mănăstirea Agapia (denumită și Mănăstirea Agapia Nouă pentru diferențiere de Schitul Agapia Veche) este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe valea pârâului Agapia, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț. Ea se află amplasată în mijlocul unei păduri aflată la o distanță de 3 km de satul Agapia (județul Neamț). Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca populație după Mănăstirea Văratec. Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861.
Biserică / Mănăstire / SchitTraseuAgapia, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.16687, 26.2332
144. Mănăstirea Văratec
La 12 km de Târgu Neamţ şi la 40 km de Piatra-Neamţ, amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate monumente ale judeţului Neamţ. Printre ctitorii acestui aşezământ nu aflăm nici nume voievodale şi nici pe cele ale unor mari dregători ai ţării. Tradiţia pomeneşte numele Maicii Olimpiada, călugărită în fostul Schit Topoliţa din apropierea Văratecului şi venită apoi de la Schitul de maici de la Durău, care, între anii 1781-1785, întemeiază o mică isihie în poiana Văratec, cumpărată de la pădurarul Ion Bălănoiu. Aici se află Mormântul Veronicăi Micle.
Biserică / Mănăstire / SchitTraseuVăratec, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.1401, 26.2688
145. Mănăstirea Neamţ
După ce lăsăm în urmă ultimele case din Vânători şi străbatem "Braniştea" în care au crescut în egală măsură copaci şi legende, abandonăm şoseaua principală îndreptându-ne spre rezervaţia "Dragoş Vodă" (DJ 155 C) şi mai departe, către Mănăstirea Neamţ, cea mai veche şi cea mai importantă aşezare monastică a Moldovei.
Biserică / Mănăstire / SchitVânători-Neamț, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.26339, 26.20923
146. Mănăstirea Secu
Mănăstirea Secu, unul dintre cele mai cunoascute și vizitate așezăminte monahale din ținutul Neamțului, este situată la o distanță de 22 de km de orașul Târgu Neamț, șoseaua ce leagă orașul Târgu Neamț de comuna Pipirig fiind principala cale de acces spre acest vechi lăcaș ce se înscrie în neprețuita salbă de monumente bisericești din ținutul Neamțului. Astfel, la o distanță de 4 km de șoseaua Târgu Neamț Pipirig, în liniștea fermecătoare a poienilor, în vecinătatea Părului Secu, se vede Mănăstirea Secu, așezată la poalele Muntelui Vasan, având înfățișarea unei cetăți medievale, cu ziduri groase și turnuri de apărare, turle ce se înaltă asemenea unor sulițe uriașe profilate pe fundalul verde al munților înveșmântați în haină pădurilor de brazi și faci care înconjoară, ca o cetate naturală, această așezare monahală.
Biserică / Mănăstire / SchitPipirig, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.2002, 26.1833
147. Mănăstirea Sihla (peştera Sf Teodora)
Mănăstirea Sihla (sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX. Schitul Sihla este asezat in partea de sud-vest a Muntilor Stanisoarei, la distanta de 25 de kilometri de Targu Neamt, drumul cel mai frecventat cu mijloace de transport fiind soseaua ce leaga orasul de pe malul Ozanei de Poiana Teiului, prin Pipirig. În apropierea de mănăstire se află peștera în care - în secolul al XVII-lea - a trăit Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea Neamțului, cea care va fi cunoscută în lumea ortodoxă drept Sfânta Teodora de la Sihla.
Biserică / Mănăstire / SchitPesteră / SalinăPipirig, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.1428, 26.1885
148. Durău – Toaca, cascada Duruitoarea
Durău – cabana Fântânele – Caciula Dorobantului – Panaghia – Vârful Toaca – schitul Ceahlău – Piciorul Șchiop – Cascada Duruitoarea – Durău (9 ore). După ce se trece de Vârful Toaca, înainte de a începe urcușul pe Vârful Lespezi se poate părăsi poteca marcată cu bandă roșie alegând o veche potecă, bine evidențiată, direct spre schitul Ceahlău, trecând, chiar înainte de a ajunge la schit, pe la puternicul izvor Fântâna Rece; deasemenea, de la Piatra Lacrimată există o potecă bine conturată care șuntează ocolul pe la Curmătura Piciorul Șchiop, ajungând direct în Șaua Piciorul Șchiop (de unde se coboară în Valea Rupturii, la Cascada Duruitoarea). Precizare: în afara cabanei Izvorul Muntelui (cu camere pentru toate... buzunarele), a hotelurilor și pensiunilor din stațiunea Durau, există alte numeroase pensiuni, cu mai multe sau mai puține margarete, în satul Izvorul Muntelui. Din fața Mănăstirii Durau se urmează drumul asfaltat până la punctul de Salvamont. Aici se achită taxa de intrare în Parcul Național Ceahlău, de 2 lei de persoană. Tot de aici puteți lua și un pliant cu toate traseele amenajate în Ceahlău precum și câteva sfaturi de la salvamontiști. De aici se urmărește indicatorul. Până la cascadă se fac cam 2 ore și 30 minute.
TraseuCascadaSat / Comuna / OrasBiserică / Mănăstire / SchitCeahlău, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.98415, 25.9334
149. Ceahlăul
Masivul Ceahlău este cel mai înalt din Munţii Bistriţei din grupa Carpaţilor Moldo-Transilvani, fiind totodată şi unul din munţii cu cea mai mare importanţă turistică din Carpaţii Orientali.Masivul Ceahlău este situat pe teritoriul judeţului Neamţ, la mică distanţă de oraşul Bicaz şi de lacul Izvorul Muntelui. Vârful său cel mai înalt este considerat vârful Ocolaşul Mare, cu 1907 m, vârful Toaca măsurând numai 1900 m. Muntele Ceahlău era considerat, de către daci, ca fiind sălaş al zeului Zamolxis. Numele străbun pentru Masivul Ceahlău este Pion, sau Peon, cuvânt care provine din limba greaca si care, în traducere, ar însemna "casa stâlpului". Astăzi, Masivul Ceahlău este considerat drept al doilea munte sfânt al creştinătăţii ortodoxe, după Muntele Athos.
TraseuBicaz, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.98415, 25.9334
150. Cheile Bicazului
Cheile Bicazului reprezintă o zonă geografică deosebit de pitorească din România situată în partea centrală a Munților Hășmaș, în nord-estul țării în județele Neamț și Harghita. Cheile au fost formate de râul Bicaz și fac legătura între Transilvania și Moldova. Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Roșu în amonte până la localitatea Bicazul Ardelean în aval, este străbătută de drumul transcarpatic DN12C care leagă orașele Gheorgheni și Bicaz.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBicaz, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.968, 25.977
151. Cascada Bolovăniș
Valea Bolovănișului își desfășoară în cursul său mijlociu un sector de chei, săpate în gresie masivă de Tarcău, prin care apele sale curg zgomotos, peste o serie de praguri și repezișuri. În cadrul acestui sector, chiar la începutul său (venind dinspre aval), se desfășoară una dintre cele mai spectaculoase cascade, din acești munţi: cascada Bolovăniș
CascadaTarcău, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.75814, 26.18567
152. Barajul şi Lacul Bâtca Doamnei
Lacul Bâtca Doamnei se află în orasul Piatra Neamţ şi s-a format prin bararea Râului Bistriţa, iar apoi îndiguirea laterală, pe partea stangă, a unui perimetru din albia majoră a râului. Barajul a fost construit în anul 1962, Lacul Bâtca Doamnei fiind alimentat, în principal, cu apă din lacul de baraj Izvoru Muntelui-Bicaz, prin intermediul canalului de aducţiune al Hidrocentralei de la Stejaru, la care se adaugă vechiul curs al Râului Bistriţa, cu un debit foarte redus, precum şi pârâul Doamna, afluent de dreapta al lacului. El asigură apă potabilă pentru o parte din locuitorii municipiului Piatra Neamţ. Acest lac este situat la o altitudine de 325 metri şi are o suprafaţă de 235 hectare, lungimea sa maximă fiind de 3200 de metri, lăţimea maximă de 1050 de metri şi o adâncime maximă 15,5 metri. Volumul acumulării de apă din Lacul Bâtca Doamnei este de aproximativ 10 milioane metri cubi.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuPiatra Neamţ, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.9369, 26.3244
153. Lacul Vaduri
Lacul Vaduri este un lac de acumulare, situat la o altitudine de 350 m, pe sectorul de vale transversală a Bistriţei, având la nord Munţii Stănişoarei şi la sud Munţii Goşmanu, pe raza localităţii Pângărăcior, în imediata vecinătate a satelor Scăricica, Vadurele, Vaduri sau Preluca, judeţul Neamţ. Este cel de-al doilea ecosistem lacustru de pe cursul râului Bistriţa, aval de hidrocentrala de la Stejaru, între lacurile Pângăraţi şi Bâtca Doamnei, în unitatea carpatică a munţilor Flişului. S-a format în anii 1965-1966, prin bararea cursului natural al râului Bistriţa, în dreptul localităţii Vaduri, cu scopul producerii energiei electrice. Lacul are un nivel maxim de 350 m, o suprafaţa de 120 de hectare, o lungime maximă de 3600 m, lăţime maximă de 825 de metri, iar în zona barajului adâncimea maximă atinge 15 m şi este alimentat, în proporţie de 95% de apa turbinată prin hidrocentrala Pângăraţi, dar şi din afluneţii direcţi (pâraiele Pângărăcior şi Bisericani, pe partea stângă şi pâraul Secu-Vaduri, pe partea dreaptă). Lacul Vaduri a fost desemnat arie de protecţie specială avifaunistică deoarece reprezintă o zonă importantă pentru păsările ce se deplasează pe culoarul de migraţie est carpatic, oferind condiţii favorabile de hrană şi adăpost, necesare iernatului, pentru numeroasele specii migratoare: lebăda de vară, raţa mare, raţa sunătoare, corcodelul mic, raţă suliţar, raţa roşie, raţa cu cap castaniu, lebăda de iarnă. Speciile de peşti ce trăiesc aici sunt: oblete, stiucă, beldiţă, ghiborţ, biban, plătică, roşioară, boiştean, porcuşor, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu etc. În cadrul acestui ecosistem sunt protejate, pe lângă numeroasele specii faunistice şi specii floristice unicat. Lacurile Vaduri şi Pângăraţi sunt o verigă importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toata zona estică din continentul european. Lacul oferă multiple posibilităţi de petrecere a timpului, activităţile de agrement desfăşurate aici fiind făcute în limita impusă de conservarea şi păstrarea ecosistemului.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuVaduri, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.9375, 26.2405
154. Mănăstirea Sihăstria
Mănăstirea Sihăstria este o mănăstire ortodoxă de călugări, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, situată în partea de nord a județului Neamț, la 22 km de orașul Târgu Neamț, pe șoseaua ce duce spre Pipirig-Vatra Dornei.
Biserică / Mănăstire / SchitPipirig, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.174953, 26.165099
155. Lechinţa (Mureş, locul de baştină a lui Ion Vlasiu, sculptor)
Ion Vlasiu s-a născut la Lechinţa de Mureş în anul 1908 şi a rămas toată viaţa legat sufleteşte de locurile natale. A avut intenţia de a lăsa un semn, un monument comemorativ, intenţie pe care i-a împărtăşit-o sculptorului Gheorge Mureşan cu decenii în urmă, dar pe care nu a reuşit să o pună în operă înainte de dispariţia sa.
Sat / Comuna / OrasAlteleLechința, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.0209,  24.3336
156. Târgu Mureş
S-a numit şi Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului. În istorie a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație a Ținutului Secuiesc. Târgu Mureș a fost reședința Scaunului Mureș (Marosszék), Comitatului Mureș-Turda, apoi a Regiunii Autonome Maghiare (1952-1968). S-au descoperit vestigii preistorice (aprox 2000 î.Hr.), iar oficial în 1332 - 1370 Târgu Mureș figurează într-un registru de dijmă al Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor). În 1911 în centru exista o fântână cântătoare. În Colegiul Reformat au făcut studiile Gheorghe Șincai și Petru Maior; ai au avut un rol important în apariţia Școlii Ardelene, cea care urma să dovedească continuitatea daco-romană şi să militeze pentru dezvoltarea învățământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei: "să fie înscăunată dreptatea și egalitatea, să fie asigurată existența națională și folosirea dulcii limbi materne pentru toate națiunile ce locuiesc în Ardeal și Ungaria, să se desființeze robotele fără nici o despăgubire ....”. În Târgu Mureș, în casa lui Avram Iancu (era cancelarist şi avocat), au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj. Dacă tot ajungeți în Târgu Mureș, nu ratați nici Casa Memorială Avram Iancu. Asta dacă nu știați că o parte din activitatea profesională a lui Avram Iancu s-a desfășurat în Târgu Mureș. Urbea păstrează aerul de oraș medieval, cel puțin în partea centrală orașului. Cetatea medievală din secolul XVII este un alt obiectiv turistic important. Festivalul Peninsula este organizat lângă oraş, pe lamul Mureşului.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiTârgu Mureş, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.549722, 24.559722
157. Sighişoara
Sighişoara este una dintre puţinele cetăţi medievale locuite. Se numea: în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex. Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina. Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această periodă istorică oamenii de etnie germană au fost denumți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. Prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). În decursul anilor cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în sec. 15 a fost înălțat cu încă 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane. Acum mai există 9 turnuri și trei bastioane. Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522. Între anii 1431 și 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Țării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighișoara Vlad Țepeș. În luptele dintre trupele țariste intervenționiste și armata revoluționară ungară a murit lângă Sighişoara poetul maghiar Sándor Petőfi (1849). În perioada interbelică a fost reședința județului Târnava Mare. Cetatea are un farmec aparte care trebuie gustat de orice român. Cetatea este gazda Festivalului Medieval de la Sighişoara.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiActivităţi / AgremementSighişoara, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.216944, 24.791111
158. Lacul Ursu
Cel mai important lac sărat şi helioterm din Europa (zic unii că e cel mai mare din lume); heliotermia = stratificarea termica a apei; primeşte energia termică de la soare; primeşte apă sărată din Lacul Roşu, aflat la aprox 100 de metri distanţă. Heliotermia se datoreaza celor două pâraie cu apă dulce care curg deasupra apei sărate; temperaturi de 30-40-50 grade Celsius la o adâncime de 1,5-2 m (la 1900 ar fi avut si 71 de grade). Tratamente balneare.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementSovata, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.60406, 25.08553
159. Conacul Apafi şi Fabrica de suc natural de la Mălâncrav
Satul Mălâncrav este situat la cam 25 de kilometri de Sighişoara; din Sighişoara mergi pe drumul de Mediaş, treci de Daneş, ajungi în Laslea, iar acolo vei găsi indicatoare ce te îndrumă spre Mălâncrav. Drumul este foarte bun şi străbate o zonă frumoasă, cu dealuri line. Conacul a fost o ruină gata să se dărâme şi a fost reconstruit-recondiţionat cu materiale şi metode tradiţionale de către prietenii noştri de la Fundaţia Mihai Eminescu Trust (Sighişoara). Este o capodoperă şi poate fi închiriată :) Pentru a aduce un plus de valoare şi un ajutor localnicilor s-a făcut şi o fabrică de suc de mere ecologic. Curiozitate: acolo veţi vedea şi un WC ecologic, cu rumeguş. Către sud DJ141B face legătura cu satul Richis și drumul Mediaș-Mosna-Agnita.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalMălâncrav, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.1105, 24.6507
160. Castelul Huszar
Ruină. În cartierul Apalina din Reghin, Mureş.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuApalina, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.753741, 24.689856
161. Biserica fortificată de la Richiş
Interesanta basilica gotica veche de peste 500 de ani. Denumirea saseasca a satului este Reichesdorf. Intrarea se face pe sub un turn-poarta-clopotnita iar biserica are aspectul acela ciudat al tuturor bisericilor fara turn. Zidurile vechii cetati insa nu mai sunt in picioare in intregime. Turnul porţii este folosit acum ca turn de clopot; se mai văd găurile de aruncare şi se spune că în turn ar fi fost un ceas. Acces: 1. Folosim soseaua Medias-Sighisoara pina in satul Saros pe Tirnave unde exista un indicator catre Biertan(10km). Urmatorul sat dupa Biertan este Richis. Drumul se afla in stare buna in octombrie 2009. 2. Folosim soseaua Medias-Agnita, aflata in stare decenta; intre localitatile Mosna si Barghis exista un indicator spre Biertan( 10km ) Acest drum este neasfaltat, dar bun pe primii doi km. Apoi odata cu aparitia asfaltului drumul se prezinta in stare buna si dupa alti 2km suntem la Richis.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitRichiş, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.09710, 24.48065
162. Lacul Bezid
Lac în satul Bezidul Nou, situat în judeţul Mureş, lângă localitatea Sângeorgiu de Padure, pe drumul spre Cristuru Secuiesc. Biserica inundată este o ruină, turla s-a prăbuşit încă din 2010.
Lac / Baraj / TăuSângeorgiu de Pădure, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.418452, 24.883840
163. Cetatea Sighișoara
Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighișoara, fiind înconjurată de un zid de 930 m a cărui înălțime inițială era de ca. 4m. Ulterior, înălțimea zidului a fost mărită în unele locuri până la 14 m. Zidul a fost construit între secolele al XIV-al și al XVII-lea ca protecție împotriva atacurilor turcești. Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se păstrează până în ziua de azi, turnuri ce funcționau ca sedii ale diferitelor bresle meșteșugărești.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicSighisoara, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.22002, 24.79231
164. Castelul de la Gorneşti
Castelul "Teleki” din Gorneşti este cel mai reprezentativ edificiu în stil baroc transilvănean. A fost construit între anii 1772-1803 şi împreună cu Cripta familiei Teleki sunt alte două monumente importante. În prezent în incinta castelului se găseşte un spital-preventoriu, pentru copii cu afecţiuni pulmonare.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalGorneşti, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.66947, 24.6454
165. Castelul de la Iernut
Castelul Kornis - Rákoczi – Bethlen din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în anul 1545, fiind astăzi unul dintre castelele transilvănene încadrate din punct de vedere stilistic în curentul renascentist.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuIernut, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.4500, 24.2446
166. Castelul Haller
http://castelhaller.ro/istoric
Ogra, MS
167. Mănăstirea Sfântul Ilie Cipaieni
http://www.biserici.org/index.php?menu=BIMS&code=2864&criteria=&quick=&radio=b&order=P.TOWN,C.NAME,P.NAME
Cipăieni, MS
168. Pietrosul Rodnei
Vârful Pietrosu este cel mai înalt pisc muntos din Munții Rodnei cu 2.303 metri. De asemenea, este cel mai înalt vârf din întregul lanț al Carpaților Orientali, fiind împărțit între județele Maramureș și Bistrița Năsăud
TraseuBorşa, MM/BN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.59453, 24.6365
169. Conacul Apaffi din Rona de Sus
Apaffi a fost mare nobil maghiar și e posibil să fi auzit de el de pe drumliber.ro, noi am scris despre Conacul Apaffi din Mălâncrav (o minunăție de conac, restaurat și integrat perfect în acea zonă săsească). Cel din Rona de Sus este chiar lângă biserica din localitate. A fost folosit și drept închisoare, Castelul a avut înăuntrul lui un beci care ducea direct la galeriile de sare în așa fel încât detinuții să își epună toată truda în lupta lor cu sarea. Subsolul și o cameră au rămas neatinse, iar clădirea este folosită ca școală.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuRona de Sus, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.877066, 24.025898
170. Casa de lemn Kazar
Este o casă tradițională din sec. XVIII donată de graficianul Vasile Kazar împreună cu colecția etnografică. Este construită din bârne rotunde de stejar. Este situată în județul Maramureș, comuna Vadu Izei, la o distanță de 6 km de municipiul Sighetu Marmației, pe D.N. 18
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuVadu Izei, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.88722279444445, 23.93567205
171. Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
A fost ridicată în 1531, reclădită la 1626. Este situată în județul Maramureș, comuna Ocna Șugatag, satul Breb, la 27 km de municipiul Sighetu Marmației.
Biserică / Mănăstire / SchitSat Breb, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.748744816666665, 23.90444604722222
172. Biserica de lemn Sfinții Arhangheli
A fost ridicată pe la 1700. Este situată în județul Maramureș, orașul Borșa (pe drumul național 18, la 80 de km de la Iacobeni prin pasul Prislop).
Biserică / Mănăstire / SchitBorșa, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.657468530555555, 24.65787123611111
173. Biserica Arhangheli Mihail și Gavril
A fost ridicată în 1739, cu concepție structurală de excepție. Este situată în județul Maramureș, comuna Fărcașa, satul Buzești, la 25 km de municipiul Baia Mare
Biserică / Mănăstire / SchitBuzești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.60694354444445, 23.352211119444444
174. Cimitirul vesel
În 1935 Stan Ioan Pătraş a făcut prima cruce din cimitirul de la Săpânţa cu un epitaf şi un desen din viaţa celui îngropat. Aşa s-a început tradiţia şi din 1960 toate crucile puse la Cimitirul Vesel sunt la fel. Este în localitatea Săpânța, județul Maramureș şi este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective. un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică. Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe celălalt o descriere a motivului morții. Cel mai mult mi-a plăcut crucea pe care scrie: Sub această cruce grea, Zace biata soacra mea. Trei zile de mai trăia, Zăceam eu şi citea ea[..]. Colega noastră Anda s-a nimerit acolo în timpul slujbei de la biserica din cadrul cimitirului şi a rămas plăcut surprinsă să vadă că toate fetele erau îmbrăcate în haine tradiţionale. Dacă mergi la Săpânţa nu rata şi biserica nouă de lemn (pe drumul de intrare în sat, dinspre Sighetu Marmaţiei, la dreapta prin pădure). Este cea mai înaltă biserică de lemn din lume (a devansat pe cea de la Bârsana).
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalCiudaţenie / Fenomen neobişnuitSăpânţa, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.971389, 23.695556
175. Capela Eroilor căzuți în primul război mondial
A fost ridicată între anii 1930-1933, în amintirea eroilor căzuți în războiul din 1914-1918. Se găsește amplasată în jud. Maramureș, sat Șișești, com Șișești, la 12 km de municipiul Baia Mare
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalȘișești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.63153018055556, 23.710033747222223
176. Complexul de mănăstiri de la Bârsana
Ansamblul cuprinde: poarta specifică maramureșeană, turnul cu clopotnița, biserica (cu o înălţime de 57m), altarul de vară, chiliile, capela (construită pe mai multe nivele), casa maiștrilor şi casa (atelierul) artiștilor. Recent a fost construit Muzeul din incinta mănăstirii. În folclor se spune ca mănăstirea fost mai întâi construită în Valea Slatinii, pe malul stâng al Izei și strămutată ulterior pe malul drept, în locul numit mai târziu Podurile Mănăstirii. Mănăstirea Bârsana a fost construită la mijlocul secolului al XVI-lea,de către familia lui Dragoș voievod, pe una din proprietățile acestora. Vechea mănăstire, cu hramul Sfântul Nicolaie, era unul dintre cele mai importante edificii de cultură din Maramureș, dat fiind că multă vreme a fost rezidența episcopilor ortodocși până la sosirea regimului habsburgic. Vechea Mănăstirea Bârsana a fost cea ma importantă școală de preoți din zonă și lăcaș de cultură pentru regiune. Aici se puteau găsi cărți de cult în limba română, aduse din Moldova și Țara Românească. Mănăstirea avea propriul său atelier unde erau pictate icoanele. Până nu de mult, Biserica de lemn a Mănăstirii Bârsana era cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Acum este depăşită de biserica nouă de lemn de la Săpânţa.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBârsana, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.79326, 24.09176
177. Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
A fost ridicată în 1723, pe dealul numit Bicăjel. Este situată în judeţul Maramureș, comuna Bicaz, satul Bicaz, la 62 km de municipiul Baia Mare (la 18 km de localitatea Cehu Silvaniei, judeţul Sălaj).
Biserică / Mănăstire / SchitBicaz, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.46067069166667, 23.02721733888889
178. Ansamblul bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
A fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, într-o arhitectură de tip maramureşeană, cu o planimetrie echilibrată, ce impune prin armonia proporțiilor. Este situată în județul Maramureş, comuna Remetea Chioarului, satul Remetea, la 25 km de municipiul Baia Mare.
Biserică / Mănăstire / SchitRemetea, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.52776457777777, 23.551531819444445
179. Ansamblul bisericii Adormirea Maicii Domnului
A fost sfințită la 1672 de mitropolitul Sava Brancovici de Alba Iulia, ca metoc al Mănăstirii Putna. Este situată în județul Maramureș, comuna Moisei, satul Moisei, pe Izvorul Negru la 10 km de orașul Borșa (la 3 km de Drumul Național 18).
Biserică / Mănăstire / SchitMoisei, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.635317747222224, 24.546253944444445
180. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva
A fost construită la 1883 de către comunitatea greco catolică, care a cumpărat-o din localitatea Suciu de Sus, unde ființa de pe la 1695. Este situată în județul Maramureș, satul Rogoz, sat aparținător de orașul Târgu Lăpuș, la 6 km de orașul Târgu Lăpuș.
Biserică / Mănăstire / SchitRogoz, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.468928175, 23.927994016666666
181. Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului, Josani (Căieni)
Construită inițial ca mănăstire atestată în anul 1390. Este situată în județul Maramureș, comuna Călinești, satul Călinești, la 30 km de municipiul Sighetu Marmației.
Biserică / Mănăstire / SchitCălinești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.78645361111111, 23.980612819444442
182. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (Susani)
A fost ridicată în anul 1784, de meșteri din dreapta Tisei, în stil moldovenesc. Este situată în județul Maramureș, comuna Călinești, satul Călinești, la 30 km de municipiul Sighetu Marmației.
Biserică / Mănăstire / SchitCălinești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.78441975833333, 23.965057852777775
183. Biserica de lemn Sfinții Nicolae
A fost ridicată pe la 1700, deosebindu-se prin forma rotundă dată de pridvorul pentagonal. Este situată în județul Maramureș, comuna Strâmtura, satul Glod, pe Valea Izei, la 35 km de municipiul Sighetu Marmației.
Biserică / Mănăstire / SchitGlod, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.72485346111111, 24.07858745277778
184. Biserica de lemn Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril a fost ridicată între anii 1560 – 1633 de călugări ortodocși. Este situată în județul Maramureș, comuna Giulești, satul Mănăstirea, la 18 km de de municipiul Sighetu Marmației (la 3 km de Drumul Național 18).
Biserică / Mănăstire / SchitMănăstirea, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.802833025, 23.92209028888889
185. Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel
A fost construită în anul 1773. Biserica de piatră, este situată în jud. Maramureș, în centrul satului Tăuții de Sus, la șoseaua Baia Mare- Sighetu Marmației, la 5 km de municipiul Baia Mare, și este împrejmuită cu un frumos gard de piatră.
Biserică / Mănăstire / Schit Tăuții de Sus, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.65792398055555, 23.639541649999998
186. Biserica romano catolică Tăierea Capului Sfântului Ioan
Datează din sec. al XV-lea , este construită în stil gotic, cu ancadramente la ferestre, uși și contraforți. Biserica este amplasată în județul Maramureș, în centrul satului Tăuții de Sus, la șoseaua Baia Mare- Sighetu Marmației, la 5 km de mun. Baia Mare
Biserică / Mănăstire / Schit Tăuții de Sus, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.657980619444444, 23.64151035277778
187. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului a fost ridicată la 1655, ca lăcaș de cult mănăstiresc, fiind strămutată pe actualul amplasament pe la 1720, de către nobilul localnic Samuel Lipcei, fost jurat de maramureș. Este situată în județul Maramureș, comuna Rona de Jos, satul Rona de Jos, pe Valea Izei, la 12 km de municipiul Sighetu Marmației.
Biserică / Mănăstire / SchitRona de Jos, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.92677193333333, 24.01211488611111
188. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului
A fost ridicată pe la 1760 și face parte din grupul lăcașelor de cult de tip maramureșean. Este situată în județul Maramureș, comuna Șieu, satul Șieu, pe valea Izei, la 35 km de municipiul Sighetu Marmației și 45 km de orașul Borșa.
Biserică / Mănăstire / SchitȘieu, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.72381956388889, 24.222709419444442
189. Ansamblul bisericii Adormirea Maicii Domnului Șișești
A fost ridicată între anii 1672 – 1890. Este inclusă în complexul memorial Vasile Lucaciu din Șișești. Este situată în județul Maramureș, comuna Șișești, satul Șișești, la 12 km de municipiul Baia Mare.
Biserică / Mănăstire / SchitȘișești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.62954374722222, 23.701905766666666
190. Biserica de lemn Sfinții Nicolae - Josani
Biserica de lemn din Budești Josani este o biserică de lemn maramureșeană în cheotori, datată 1643, care este considerată o construcție "magnifică" pentru epoca sa și mult timp după aceea. Are un plan dreptunghiular, cu absida poligonală, decroșată. Picturi murale populare sunt datate din anul 1762. Biserica a fost inclusă pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în decembrie 1999. Biserica de lemn din Budești-Josani are hramul Sfântului Nicolae încă din anul datării sale, 1643.
Biserică / Mănăstire / SchitBudești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.76783962222222, 23.946144891666666
191. Ansamblu de arhitectură tehnică populară
Cel mai important ansamblu de instalații tehnice tradiționale din Maramureș, alimentate cu forța apei: vâltoare, moară, pălincie, piuă și batoză, datează din sec. XIX, comuna Budești, sat Sârbi, jud. Maramureș. Acces din Drumul Național 18, pe Drumul Județean 109 F. Distanța din orașul Cavnic până în com. Budești este de 13 km.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalBudești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.754835255555555, 23.93952871388889
192. Biserica de lemn Sfinții Ilie
Biserica Sfântul Ilie a fost ridicată la 1675 în stil maramureșan și s-a construit potrivit tradiției din lemnele aflate în jurul locului ales pentru construcție. Este situată în județul Maramureș, comuna Remetea Chioarului, satul Posta, la 31 km de municipiul Baia Mare.
Biserică / Mănăstire / SchitPosta, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.95859370833334, 27.19385603611111
193. Ansamblu bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
A fost ridicată între anii 1717 – 1720, pe locul alteia mai vechi, arsă de tătari. Este situată în județul Maramureș, comuna Rozavlea, satul Rozvlea, pe Valea Izei, la 35km de municipiul Sighetu Marmației.
Biserică / Mănăstire / SchitRozavlea, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.451703647222224, 27.468424205555554
194. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva
A fost ridicată la 1642, pe locul alteia mai vechi. Este situată în județul Maramureș, comuna Ocna Șugatag, satul Șugatag, la 20 km de municipiul Sighetu Marmației (Drumul Național 18).
Biserică / Mănăstire / SchitȘugatag, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.23348996944445, 27.554732172222224
195. Biseica de lemn Adormirea Maicii Domnului
A fost ridicată în secolul al XVII-lea, în mijlocul cimitirului, respectând caracteristicile bisericilor de lemn maramureșene. Este situată în județul Maramureș, comuna Săcălășeni, satul Săcălășeni, la10 km de municipiul Baia Mare.
Biserică / Mănăstire / SchitSăcălășeni, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.00942782222222, 27.24368192777778
196. Biserica de lemn Sfinții Nicolae (a Bălenilor)
Biserica de lemn Sfântul Nicolae (Buleni), a fost ridicată pe la 1720. Este situată în județul Maramureș, orașul Șăliștea de Sus, pe Valea Izei, la 50 km de municipiul Sighetu Marmației și 25 km de orașul Borșa.
Biserică / Mănăstire / SchitȘăliștea de Sus, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.540720444444446, 27.368109841666666
197. Ansamblu de arhitectură tehnică populară – complex vâltori
Este un ansamblu de cinci vâltori din zona Săpânța, realizate din lemn, datează din sec XIX. Ansamblul este situat în sat Săpânța, com Săpânța, pe Drumul Național 19 la 19 km de mun. Sighetu Marmației, jud. Maramureș
Biserică / Mănăstire / SchitSăpânța, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.96873, 23.69987
198. Casa memorială Stan Ioan Pătraș
Este situată în județul Maramureș, com. Săpânța, la 19 km de municipiul Sighetu Marmației, pe Drumul Național 19, la aproximativ 200 m de Cimitirul Vesel din satul Săpânța. Aici s-a născut și a trăit Stan Ioan Pătraș (1908-1977) meșterul cioplitor al celebrelor cruci din Cimitirul Vesel.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuSăpânța, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.97123, 23.69088
199. Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
A fost ridicată în secolul al XVII – lea, în mijlocul cimitirului, tencuită ulterior interior și exterior. Este situată în județul Maramureș, comuna Strâmtura, satul Strîmtura, pe Valea Izei, la 27 km de municipiul Sighetu Marmației.
Biserică / Mănăstire / SchitStrâmtura, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.389640316666664, 27.520277555555555
200. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva
A fost ridicată pe la 1630. Este situată în județul Maramureș, comuna Vadu Izei, satul Valea Stejarului, pe Valea Izei, la 14 km de municipiul Sighetu Marmației (la 3 km de Drumul Național 18).
Biserică / Mănăstire / SchitValea Stejarului, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.288228991666664, 27.65864221111111
201. Biserica reformată
Este menționată documentar din anul 1440 fiind construită in stil gotic.Ulterior devine reformată,in 1632 fiind ridicați contraforții exteriori de sprijin,in 1733 s-a construit gardul de piatră iar turnul s-a ridicat in anul 1894.Este situată in orasul Tăuți Măgherăuși aflat la 9 km de municipiul Baia Mare.
Biserică / Mănăstire / Schit Tăuți Măgherăuși , MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.93921325833333, 27.35900505
202. Biserica de lemn Sfinții Nicolae
A fost ridicată în 1718, în localitatea Bogdan Vodă (Cuhea) așezare, ce era centrul cnezatului de pe Valea Izei. Este situată în județul Maramureș, comuna Bogdan Vodă, satul Bogdan Vodă, pe Valea Izei, la 50 km de municipiul Sighetu Marmației.
Biserică / Mănăstire / SchitBogdan Vodă, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.48110333888889, 27.40572534722222
203. Casa memorială Ion Șugariu
Casa în care s-a născut Ion Șugariu(1914-1945), muzeul adăpostește mobilier, fotografii, manuscrise și obiecte personale care au aparținut poetului. Se află in județul Maramureș sat Băița aparținător de orașul Tăuți Măgherăuși aflat la o distanță de 9 km de municipiul Baia Mare.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuBăița, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.956252983333336, 27.404383975
204. Casa memorială Ilie Lazăr
Este situată în comuna Giulești, județul Maramureș, la 14 km de municipiul Sighetu Marmației, pe D. N. 18. A fost edificată în anul 1826. Monumentul se înscrie în specificul arhitecturii tradiționale maramureșene.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuGiulești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.25034937777778, 27.582579080555554
205. Muzeul Petöfi Sandor
A fost construit între anii 1740-1760 de către Contele Teleki Sandor. Castelul dispune de muzeu precum și de casa memorială Petofi Sandor. Este situat în judetul Maramureș, sat Coltău,comuna Coltău la 11 km de municipiul Baia Mare.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuMuzeuColtău, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.978488733333336, 27.267691499999998
206. Biserica de lemn Ilie Prorocul
Cunoscută de localnici ca Bisericuța mică, datează probabil anterior anului 1733. Este situată în județul Maramureș, comuna Cupșeni, satul Cupșeni, la 68 km de municipiul Baia Mare și 20 km de orașul Târgu Lăpuș.
Biserică / Mănăstire / SchitCupșeni, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.251925855555555, 27.19131676388889
207. Muzeul de Istorie și Etnografie
Clădirea muzeului a aparținut unei familii de etnici germani și a fost construită în preajma anului 1970.Orașul Vișeu de Sus unde este situat muzeul se află pe DN 18 la 120 km de municipiul Baia Mare.
Muzeu Vișeu de Sus , MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.58962887777778, 27.433271844444445
208. Baia Mare
Este atestat la 1329 (cu numele Râul Doamnelor, în latină Rivulus Dominarum) şi a fost un centru aurifer în secolele 14-15. În 1446 orașul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, sub conducerea regelui maghiar Matia Corvinul (fiul lui Iancu de Hunedoara) orașul este fortificat. În acea perioadă se construieşte Catedralei Sfântul Ștefan, din care în prezent se mai păstrează doar Turnul Ștefan. În secolul al XIV-lea, în Baia Mare funcționa o monetărie. În timpul domniei lui Matei Corvin, după anul 1468, pe monedele bătute în Baia Mare, apar două ciocane de miner încrucișate, care, ulterior, vor face parte atât din sigiliul, cât și din stema orașului. Operația de spălare a nisipului aurifer, în albiile râurilor din regiune, era preponderent o atribuțiune a femeilor, soțiile minerilor. Această "imagine”, surprinsă de cetățenii străini ce vizitau Baia Mare, a stat la baza atribuirii denumirii de Cetatea Râul Doamnelor. Informaţie: Turnul Combinatului are 351 de metri înălţime şi este cel mai înalt furnal din Romania și a treia construcție industrialǎ din Europa.
Sat / Comuna / OrasBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementBaia Mare, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.670, 23.588
209. Sighetu Marmaţiei
Sighetu Marmației este un municipiu din județul Maramureș, situat foarte aproape de frontiera României cu Ucraina. Aşezat la confluența râurilor Iza și Tisa, municipiul Sighet este centrul cultural și economic al Maramureșului Istoric. Oraşul Sighetul Marmaţiei (numit în trecut şi Sighetul Maramureşului) este atestat documentar în anul 1326 şi ca oraş în anul 1352. Capitală de peste şase veacuri a Maramureşului istoric, oraşul Sighet are urme de vieţuire umană din paleoliticul superior (10.000 î.Cr.), neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului. Aşezarea de pe dealul Solovan din perioada dacică dă dreptul istoricilor să afirme că teritoriul oraşului a fost locuit permanent de comunităţi umane, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Numeroase urme ale dacilor liberi din zonă şi descoperirile arheologice din feudalismul timpuriu certifică arheologic perimetrul oraşului ca vatră de existenţă a strămoşilor noştri daco romani şi apoi români. În cursul istoriei, alături de români, în oraş şi în zonă, s-au stabilit oaspeţi maghiari şi germani, ucraineni, evrei, dar şi alte populaţii. De la mijlocul veacului XIV, Sighetul devenea un centru înfloritor, odată cu dezvoltarea urbană şi intensificarea meşteşugurilor şi a comerţului. Se păstrează şi acum importante mărturii documentare ale breslelor oraşului în special a cizmarilor din sec. XVII – XIX. Cea mai veche construcţie rămasă până azi, este Biserica Reformată (sec. XIV), care este şi cea mai înaltă clădire din oraş (aprox. 60m), clădirea Comitatului Maramureş (Palatul Prefecturii) fiind de la sfârşitul sec. XVII (1691-1697). Un aspect important din cultura şi istoria acestui oraş îl reprezintă şi Dictatul de la Viena (30 august 1940), precum şi al doilea război mondial, ce au adus imense suferinţe populaţiei oraşului, în deosebi, evreilor şi ucrainenilor. Peste 38.000 de evrei din Maramureş (12.500 din Sighet) au fost deportaţi în lagărele morţii şi exterminaţi. Stau mărturie acestei tragedii documentele de la Muzeul Culturii şi Civilizaţiei Evreieşti, Casa Elie Wiesel, aparţinător Muzeului Maramureşului, Monumentul Holocaustului de pe locul fostei sinagogi distruse (1944) şi mărturiile laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial (1945) este marcat de întoarcerea refugiaţilor şi încercările de refacere a oraşului. Astăzi, Sighetul Marmaţiei ne oferă o lecţie de cultură, istorie şi frumuseţe, aşteptând doar să îl descoperim.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitMuzeuFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiActivităţi / AgremementSighetu Marmaţiei, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.92740, 23.90071
210. Ţara Lăpuşului
Unitate istorică și etnografică vecină Maramureșului istoric, în prezent integrată județului Maramureș. Ţinutul sau Ţara Lăpuşului este situată la sud de oraşul Cavnic. Graniţele geografice ale regiunii nu sunt foarte distincte, dar urmează cât de cât lanţul vulcanic al Munţilor Gutâi-Lăpuş-Ţibleş Mountains la nord – nord-est, vârful Breaza la sud – sud-est şi vârful Şatra şi dealurile Preluca la vest. Ţara Lăpuşului, una dintre cele mai vechi unităţi administrative de acest fel din ţară, este atestată prima dată în 1291 ca "statul numit Lapus” şi apoi în 1315 sub denumirea "terra Lapus”. Lăpuş este o comună de 3,800 de locuitori, situată pe râul Lăpuş, la 12 km nord-est de Târgu Lăpuş, pe drumul judeţean DJ 109F. Era înainte un centru important de manufactură a mărfii din ceramică roşie, alături de Târgu Lăpuş. Târgu Lăpuş este un orăşel de aproape 14,700 locuitori, în inima Lăpuşului, pe râul cu acelaşi nume. Se află la 47 km sud-est de Baia Mare, pe drumul judeţean DJ 182. Principalele atracţii din oraş sunt: Biserica Romano-Catolică (1752), Biserica Calvină (1839), Biserica Ortodoxă (1906-1912), vechea şcoală (1858) şi vechea primărie, care acum este dispensar (secolul al XIX-lea).
Sat / Comuna / OrasTraseuLăpuş, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.4969,  24.0071
211. Monumentul Eroilor de la Moisei
Satul Moisei este situat în partea de sud-est a județului Maramureș, la 136 de km față de Baia Mare, la 5 km de Borșa și la 7 km de orașul Vișeu de Sus. Masacrul de la Moisei a fost făcut la data de 14 octombrie 1944 de către unități militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, în două case de lemn aflate la ieșirea din comună. În anul 1983 cele două locuințe în care s-au săvârșit crimele au fost transformate în case memoriale, muzee deschise publicului larg, iar în amintirea martirilor a fost ridicat un ansamblu memorial. Monumentul cuprinde 12 figuri de piatră - 2 chipuri omenești și 10 măști tradiționale maramureșene - fiind realizat de sculptorul maramureșan Gheza Vida.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMoisei, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.653155, 24.598471
212. Mănăstirea Peri Săpânţa
Mănăstirea Săpânţa-Peri situată in apropierea localităţii Săpânţa. Distrusă in 1703, Mănăstirea Săpânţa-Peri a fost reconstruită la finalul secolului 20, începutul secolului 21 în Parcul Dendrologic Livada, nu departe de locaţia originală - care astăzi se află în Ucraina.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalSăpânţa, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.98305, 23.70075
213. Biserica de lemn din Bârsana (Patrimoniul UNESCO)
Biserica de lemn a vechii mănăstiri a Bârsanei se află azi în satul Bârsana, comuna Bârsana, în județul Maramureș, pe dealul numit Jbâr. Această biserică (monument istoric) nu trebuie confundată cu noua biserică de lemn din actualul complex monahal "Mănăstirea Bârsana", aflată la câțiva km distanță, pe locul unde s-a aflat aproximativ între anii 1739-1795 biserica tratată aici. Datează din anul 1711 și are hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Chiar dacă e mai mică la mărime, prin arhitectura este se încadrează în stilul clasic al Maramureșului. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04517 și a fost inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO împreună cu alte șapte biserici din județul Maramureș în decembrie 1999. Bisericile de lemn din Budești Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar Biserica Sf. Arhangheli din Rogoz este situată în Țara Lăpușului.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBârsana, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.8208333333, 24.0558333333
214. Biserica de lemn din Budești-Josani (Patrimoniul UNESCO)
Biserica de lemn din Budești-Josani este o biserică de lemn maramureșeană în cheotori, datată 1643. Se află în satul Budești, comuna Budești, județul Maramureș și este considerată o construcție "magnifică" pentru epoca sa și mult timp după aceea. Are un plan dreptunghiular, cu absida poligonală, decroșată, iar picturile murale populare sunt datate din anul 1762. Biserica a fost inclusă pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în decembrie 1999 și se află pe lista monumentelor istorice cu codul LMI: MM-II-m-A-04530. Biserica de lemn din Budești-Josani are hramul Sfântului Nicolae încă din anul datării sale, 1643. În biserică se păstrează, de asemenea, un mare număr de icoane pe lemn datând din sec. XVII-XVIII, și se pare chiar mai vechi, precum și o valoroasă colecție de icoane pe sticlă. Printre icoanele cele mai interesante este aceea a Sf. Ioan Botezătorul care aparținea unei biserici ridicate înainte de sec XV; o inscripție în slavonă într-un colț, spune că ,,această sfântă icoană s-a făcut de mult greșitul Gheorghe”. În interior se păstrază o parte din zalele lui Pintea Viteazul, haiduc legendar al Maramureșului care zice-se și-a lăsat el însuși în grija bisericii cămașa de zale și coiful, după lupta contra tătarilor în 1717. Bisericile de lemn din Budești-Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar Biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBudești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.7238888889, 23.9786111111
215. Traseu cu mocăniţa (Vișeu de Sus)
Mocănița este un tren de linie îngustă, care circulă în regiunile de munte. Singura funcţională în acest moment în România este cea din Vişeu de Sus, Maramureş. Trenul circulă pe Valea Vaserului.
TraseuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalVişeu de Sus, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.7103, 24.4237
216. Biserica de lemn din Poienile Izei (Patrimoniul UNESCO)
Biserica de lemn din Poienile Izei, Sfânta Paraschiva, este una dintre cele mai vechi bisericile de lemn din Maramureș, datând din 1604. Prezintă două etape de dezvoltare: partea de jos a zidurilor este din prima etapă, de pe vremea când fundațiile erau pătrate; a doua etapă a adus înălțarea zidurilor, decorarea interiorului cu picturi și este din secolul XVIII. În prima parte a anilor 1900 s-a construit veranda. Ea poartă hramul Sfintei Cuvioase Parascheva și se află în satul Poienile Izei, comuna Poienile Izei, județul Maramureș. A fost introdusă în patrimoniul mondial al UNESCO în decembrie 1999 și se află pe noua listă a monumentelor istorice cu codul LMI: MM-II-m-A-04605. Bisericile de lemn din Budești-Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar Biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalPoienile Izei, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.6988888889, 24.1150000000
217. Biserica de lemn din Desești (Patrimoniul UNESCO)
Biserica de lemn Sf. Paraschiva din Desești a fost inclusă în decembrie 1999 pe lista patrimoniului mondial UNESCO împreună cu alte șapte biserici din județul Maramureș. Biserica din satul Desești, comuna Desești, județul Maramureș reprezintă “unul din monumentele caracteristice Maramureșului secolului al XVIII-lea” (1770). De-a lungul anilor 1996, 1997 și 1998 s-au derulat ample lucrări de restaurare, care au vizat atât arhitectura cât și pictura parietală. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice cu codul LMI: MM-II-m-A-04566. Bisericile de lemn din Budești-Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar Biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalDesești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.7741666667, 23.8566666667
218. Închisoarea Memorialul Durerii
Proiectul a fost gândit şi iniţiat încă din 1992 de către preşedinta de la acea dată a Alianţei Civice, Ana Blandiana, şi realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan şi o prestigioasă echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. După ce două delegaţii de experţi au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiu-raport şi a luat Memorialul sub egida sa. În 1998 Consiliul Europei aşază Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia. Situat departe de Bucureşti, în extremitatea nordică a României, dar în centrul Europei de Est, Memorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conştiinţă o istorie falsă.
MuzeuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalSighetu Marmaţiei, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.92688, 23.89086
219. Biserica de lemn din Ieud Deal (Patrimoniul UNESCO)
Biserica veche din deal de la Ieud a fost construită de familia nobilă locală Balea la începutul secolului al XVII-lea. Biserica datatå din a doua decadă a secolului al XVII-lea, fiind cu un secol mai veche decât biserica de lemn din șes, a doua biserică de lemn din sat, și una dintre cele mai vechi păstrate în Maramureș. În austeritatea ei exterioară, încălzită în interior de cioplitura consolelor și de culorile vii ale picturii murale, biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă un vârf al artei și tehnicii de a construi biserici de lemn în Maramureș. Valoarea ei este dublată de un ansamblu pictural de cea mai bună calitate, cea mai reprezentativă operă a cunoscutului zugrav itinerant local Alexandru Ponehalschi. Monumentul poartă hramul Nașterea Maicii Domnului și a fost inclus pe lista patrimoniului mondial UNESCO în decembrie 1999, aflându-se și pe noua listă a monumentelor istorice, cu codul LMI: MM-II-m-A-04588. Se află în satul Ieud, comuna Ieud, județul Maramureș. Bisericile de lemn din Budești-Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar Biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalIeud, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.6769444444, 24.2383333333
220. Biserica de lemn din Șurdești (Patrimoniul UNESCO)
Biserica de lemn din Șurdești, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril a fost construită în 1766 de meșterul țățărman Ion Macarie pentru comunitatea greco-catolică din localitate. Biserica se distinge prin dimensiunile impresionante ale turnului ridicat peste intrare. Înălțimea totală este aproximată la 54 m, ceea ce o așează printre cele mai înalte construcții sacrale de lemn din Europa și din lume. Pictura interioară a fost adăugată în anii 1783, iar veranda cu doua niveluri și turnul înalt al clopotniței datează din secolul XIX. Pictura interioară a bisericii datează din 1783, altarul fiind pictat de către zugravul Ștefan, naosul de către zugravul Stan, iar pronaosul probabil de către un ucenic al acestuia din urmă. Monumentul se află în satul Surdești, comuna Șișești, județul Maramureș, fiind adăugat în patrimoniul mondial, pe lista recomandărilor UNESCO încă din decembrie 1999 și fiind inclus și pe noua listă a monumentelor istorice din România, cu codul LMI: MM-II-a-A-04769 Bisericile de lemn din Budești-Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar Biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalȘurdești, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.6066666667, 23.7566666667
221. Biserica de lemn din Rogoz (Patrimoniul UNESCO)
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Rogoz, comuna Târgu Lăpuş, județul Maramureș este una dintre cele mai interesante și valoroase din Transilvania. Monumentul se află în Țara Lăpușului, pe valea râului Lăpuș, construcția sa fiind datată de tradiție în anul 1663, moment susținut de inscripția de la intrare care evocă invazia tătară din 1661: „de când au fostu robie în arde[a]lu”. Tradiția ridicării bisericii în anul 1663 de către obștea satului, pe locul unei biserici mai vechi, a fost desigur ținută vie de acea inscripție de la intrare, nedatată, dar ușor de fixat în timp. Și trăsăturile constructive trimit spre aceeași perioadă de timp. Cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, Biserica de lemn din Rogoz a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din decembrie 1999 și pe noua listă a monumentelor istorice din 2010, cu codul LMI: MM-II-m-A-04618. Bisericile de lemn din Budești-Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar Biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalRogoz, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.4700000000, 23.9283333333
222. Biserica de lemn din Plopiș (Patrimoniul UNESCO)
Biserica de lemn din Plopiș, comuna Șișești, județul Maramureș, datează din anul 1798. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04604. În decembrie 1999 a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Biserica de lemn din Plopiș face parte din "Țara Chioarului" și prezintă analogii cu biserica din Șurdești, cum ar fi acoperișul ușor lasăt deasupra altarului, cele patru turnulețe dimprejurul turnului subțire al clopotniței și anumite elemente decorative, sculptate la exterior. Pictura interioară a fost realizată în 1811 de către artistul localnic Ștefan și este încă păstrată în anumite locuri. Bisericile de lemn din Budești-Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar Biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalPlopiș, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.5916666667, 23.6044444444
223. Lacul Ocna Şugatag
Lac sărat, pe locul unor foste saline din Maramureş (1787-1822). Este pe dealul care desparte Valea Marei de Valea Cosaului. Este o localitate prezenta in documentele de cancelarie in 1360. Se pare că exploatarea sării se practica acolo încă de pe vremea romanilor. Este pe DN18 care leagă Baia Mare de Sighetu Marmaţiei.
Lac / Baraj / TăuOcna Şugatag, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.77856, 23.9295
224. Cascada Cailor (Rodnei) – cea mai mare cădere de apă din România
Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din România, formată pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, in apropierea statiunii turistice Borşa. Accesul spre cascada este facil, fie pe jos de la Borşa pe o poteca, fie cu telescaunul din staţiunea Borşa. De la capătul superior al telescaunului se poate ajunge la Cascada Cailor în circa 15 minute. Telescaunul porneşte doar dacă există un grup de minim 10-15 persoane. Ultima cursă a telescaunului este la ora 17.00, dacă nu ajungeţi până la această oră la capătul superior al telescaunului, riscaţi să rămâneţi pe munte sau veţi fi nevoiţi să coborâţi pe jos la baza muntelui.
CascadaTraseuBorşa, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.6578, 24.6640
225. Tăul Ştiol
Tău alpin în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Citat din 2007: În 2002, primarul de atunci al oraşului Borşa a distrus un tău alpin, aflat în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Tăul Ştiol, aşa cum este cunoscut, e înscris în lista monumentelor naturii, fiind o arie protejată de lege. Cu de la sine putere şi fără a avea avizele legale, Gavrilă Grec a dispus înlăturarea unei buze a tăului şi ridicarea unui dig, triplând suprafaţa lacului.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleBorşa, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.639832, 24.673748
226. Cascada Izvorul Runcului
Cascada Runcu (Izvorul Runcului) se află în bazinul hidrografic al râului Săpânța, pe pârâul Runc. S-a format tot în sectorul de defileu, unde apa are o cădere printr-o strungă, de aproximativ 20m. Cascada poate fi admirată atât de sus, de unde poți trăi senzații tari, cât și de la bază unde aerul este puternic îmbibat cu vapori de apă rezultați în urma căderii tumultoase. Accesul este posibil atât dinspre satul Săpânța, cu mașina doar până la un anumit loc, cât și dinspre Cheile Tătarului sau Cabana Agris.
CascadaSăpânța, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.877232, 23.736582
227. Cascada Sarita Iezerului
În Rezervaţia Iezerul Mare își are obârșia Valea Iezerului, care în zona abruptului andezitic, se prăvălește într-o cascadă denumită Sarita Iezerului interesantă mai ales primăvara la topirea zăpezii.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleHărniceşti, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.8001, 23.8351
228. Cascada Strungi
Această cascadă este rezultatul curgerii apei unui pârâu peste platoul vulcanic al Munților Igniș. Cascada are cca 20 m înălțime, apa se împrăștie sub forma unei perdele, iar pe timp de iarnă îngheață, rezultând un peisaj de vis.
CascadaSighetu Marmației, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.858785, 23.794928
229. Cascada Stur
Zona Munţilor Igniş. Cascada Stur se află pe valea cu acelaşi nume, într-un punct în care apele Sturului se prăvălesc de la înălţime. Poate fi descoperită în Munţii Igniş (aflaţi la nord de Baia Mare, înghesuiţi de o parte de Munţii Gutâi, iar de cealaltă Depresiune Oaşului) şi este un loc foarte frecventat de iubitorii traseelor turistice din Munţii Igniş-Gutâi sau de iubitorii drumeţiilor cu bicicleta. Urmând trasee precum Blidari – Valea Stur – Poiana lui Dumitru sau Piatra Bulzului – Valea Stur – Poiana lui Dumitru, râul poartă călătorul când pe dreapta, când pe stânga, oferindu-i numeroase mici cascade. Cascada Stur este ascunsă după copaci şi tufişuri, fiind puţin vizibilă de pe drumul forestier. Pe această rută, undeva pe traseu poate fi descoperit şi un baraj: Barajul Stur.
CascadaTraseuActivităţi / AgremementBlidari, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.81921, 23.6291
230. Cheile Tătarului
(A nu se confunda cu cele din Bucegi, Prahova) Cheile Tătarului constituie o rezervație naturală situată la 30 km de Baia Mare. Din stațiunea turistică Izvoare, se urmează drumul forestier spre nord care duce în direcția Cabanei Pleșca și spre Poiana lui Dumitru. Prin chei curge pârâul Runcu. Pe același pârâu este în construcție un lac de acumulare cu baraj din anrocamente. Finalizarea acestui baraj va duce la acoperirea de ape a zonei cheilor. Cheile se întind pe o lungime de câteva sute de metri și sunt singurele chei în andezit din țară. Stâncile înalte dau un aspectul sălbatic și deosebit de pitoresc zonei, dar cu toate acestea cheile sunt destul de puțin cunoscute ca și atracție turistică.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuBaia Mare, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.804444, 23.759444
231. Lacul Albastru
Lac de origine antropică rezultat în urma inundării unei foste mine, singurul din lume care își schimbă culoarea, în funcție de lumină sau de oamenii care înoată în apele sale
Lac / Baraj / TăuCiudaţenie / Fenomen neobişnuitActivităţi / AgremementBaia Sprie, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.67167, 23.70060
232. Lacul Bodi (Mogoşa)
Exista un ştrand; se pot inchiria sezlonguri cu 10 lei/zi, iar pentru plimbarea pe lac - barci si hidrobiciclete (5 lei/30 minute). Este lângă staţiunea de schi Mogoşa.
Lac / Baraj / TăuBaia Sprie, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.693, 23.69
233. Drumul unde maşina merge singură la deal
E în Munţii Gutâi, pe drumul ce duce de la Baia Mare la Sighetu Marmaţiei, prin Cavnic. Nu aş fi crezut dacă şoferul nu oprea să îmi arate. Maşina oprită pe loc, frânată şi scoasă din viteză. Ridici piciorul de pe frână şi vezi cum maşina merge la deal. Undeva prin zona Cavnic. O să vedeţi maşini oprite în drum să verifice teoria. Iluzie optică? Mai bine să păstrăm misterul.
Ciudaţenie / Fenomen neobişnuitCavnic, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.6634, 23.8776
234. Defileul Dunării
Denumirea s-a împământenit şi deşi este tehnic incorectă deoarece sunt mai multe defilee ale Dunării, prin Defileul Dunării se înţeleg toate defileele dintre România în nord și Serbia în sud. În acest punct, râul separă Munții Carpați de Balcani. Lungimea totală este de 134 km din cursul Dunării. Numele maghiar, Vaskapu, înseamnă tot "Porțile de Fier", și este folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este Clisura Dunării. În Serbia defileul este cunoscut sub numele de Đerdap fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se Đerdapska klisura (prietenii sârbi folosesc denumirea bănăţeană, Clisura Dunării). Dunărea se îngustează pentru prima oară dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de Defileul Golubac. Are 14,5 km lungime și 230 m lățime în cel mai îngust punct. La începutul defileului se află un fort medieval la Golubac, pe malul sârbesc. Prin valea Ljupovska se ajunge la cel de-al doilea defileu, Gospodin Vir, care are 15 km lungime și se îngustează până la 220 m. Culmile urcă până la 500 m și sunt cel mai greu de ajuns de pe pământ. Donji Milanovac, mai largă, face legătura între Cazanele mari și Cazanele mici, care au o lungime de 19 km împreună. Valea Orșova este ultima secțiune mai largă înainte ca fluviul să ajungă la câmpiile Valahiei și la ultimul defileu, Defileul Sip. Cazanele Mari este cel mai cunoscut și mai îngust defileu: aici Dunărea se îngustează la 150 m și ajunge la o adâncime de până la 53 m. Pentru a face navigabilă Dunărea între Baziaș și Turnu-Severin, în această regiune a Clisurilor, unde cursul fluviului e numai cataracte, bancuri și vâltori, guvernul ungar din inițiativa contelui maghiar István Szechenyi încă în anul 1834 începe îndepărtarea stâncilor din cataractele Clisurii-de-sus. Lucrările continuă şi se termină cu o canalizare sistematică finalizată în 1898. Drumul serpuieşte de-a lungul Dunării şi acest lucru îl dă un farmec deosebit. Din loc în loc sunt golfuri frumoase (cele mai importante sunt Mraconia şi Dubova). Pe malul românesc, la Cazanele Mici, Statuia lui Decebal a fost sculptată în piatră (cea mai mare sculptură din lume făcută pe stâncă) între 1994 și 2004 cu finanţare de la milionarul lugojean/timişorean Drăgan.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuOrşova, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.63965, 22.29390
235. Orşova
Oraş aflat la ieşirea din Defileul Dunării. Oraşul vechi era mult mai jos, pe malul Dunării. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier, vechea vatră a orașului a fost inundată în 1970, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăjului, unde s-a construit un oraș complet nou (1966-1971), care a înglobat și 3 sate. Romanii au construit castrul Dierna, iar în ultimii 800 de ani (până în 1918, evident) a fost cu o excepţie de aproximativ 150 de ani, inclus în cadrul ocupaţiei austro-ungare. În 1768 austriecii au detaşat aici o garnizoană de graniţă. Oraşul a aparţinut până în 1968 de Banat şi teoretic încă aparţine, chiar dacă din acel an a fost mutată administrativ în judeţul Mehedinţi.
Sat / Comuna / OrasBiserică / Mănăstire / SchitTraseuActivităţi / AgremementOrşova, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.725278, 22.396111
236. Porţile de Fier 1
Este cea mai mare hidrocentrală de pe fluviul Dunăre. Odată cu umplerea lacului de acumulare, apa a crescut cu aproximativ 40 de metri şi Orşova a fost strămutată. Insula Ada Kaleh a fost acoperită de ape, iar cetatea şi casele au fost mutate pe insula Şimian, de lângă Drobeta. Este construită şi e în exploatare româno-sârbă. Este şi punct de trecere a frontierei cu Serbia.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalOrşova, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.6755, 22.5337
237. Statuia lui Decebal pe stâncă
Statuia regelui dac Decebal este o statuie înaltă de 55 m, aflată pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova, în apropiere de orașul Orșova. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Construcția statuii lui Decebal a fost finalizată în anul 2004, după 10 ani de muncă.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalEşelniţa, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.64109, 22.2915
238. Podul lui Traian
A fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 și primăvara anului 105 pe Dunărea de Jos, la est de Porțile de Fier, în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin. Scopul construcției a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii miltare de cucerire a Daciei regelui Decebal. Piciorul podului roman se află în cadrul Muzeului din Drobeta Turnu Severin. La intrarea în Severin dinspre Orşova a fost făcută o machetă într-un sens giratoriu.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuDrobeta Turnu Severin, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.62375, 22.66701
239. Podul lui Dumnezeu
Podul natural de la Ponoarele, la graniţa dintre Mehedinţi şi Gorj. Este unicul pasaj natural rutier funcționabil la nivel național, traversat de DJ 670 Baia de Aramă-Drobeta Turnu-Severin, vestigiu al Peșterii Podului, rezultat prin surparea tavanului acesteia. Este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime), dar singurul pe care se poate circula.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitPonoarele, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.97531, 22.76131
240. Lacul Zaton
Lacul Zaton (lac temporar), este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedinti. Lacul are momente cand este plin ochi, dar si momente in timpul verii in care seaca complet.
Lac / Baraj / TăuTraseuBaia de Arama, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.9953, 22.8152
241. Crucea albă din Băile Herculane (simţi că zbori)
Localizare: Munții Mehedinți, partea stângă a Cernei, sub Cheile Jerălăului, deasupra de Băile Herculane, în dreptul hotelului Cerna și a Ștrandului Termal Acces: De la Hotelul Cerna urcam pe șoseaua ce face legătura între Gara și Uzina de Apă; înainte de poteca marcată spre Crucea Albă, într-o curbă, pornește o potecă ce duce spre baza peretelui. Cazare: Puteți opta pentru una din ofertele de cazare din stațiune sau puteți dormi pe terasa Restaurantului Grota Haiducilor sau la Surplombă. Atenționări: În zonele însorite puteți întâlni vipere. Dacă nu sunt călcate/lovite acestea nu atacă omul. În cazul în care întâlniți vipere pe traseu, rămâneți calmi, așteptați să treacă sau ocoliți-le. Traseele de alpinism sunt amenajate începând cu 1966. Cele cu grad mai mare de dificultate sunt mai umblate și mai bine întreținute. Unele dintre trasee nu au mai fost întreținute de multă vreme, este posibil ca unele pitoane să lipsească sau să fie nesigure, din acest motiv din echipamentul dvs. nu trebuie să lipsească mijloace de asigurare suplimentară (bucle, frienduri etc.)
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalTraseuBăile Herculane, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.8797, 22.4142
242. Peştera Ponicova (Peştera Gura Ponicovei, Peştera de la Gura Apei, Peştera Liliecilor.)
Peşteră din Parcul Naţional Porţile de Fier (Defileul Dunării). Este cea mai mare pestera din Clisura Dunarii. Intrarea principala cea mai accesibila in pestera este situata in Cheile Ponicovei unde se ajunge din DN57 coborand pe langa podul de peste rau si continuand sa mergem pe vale pana intalnim intrarea in pestera. O alta intrare in pestera se afla la un nivel superior fata de prima dar este mult mai greu accesibila. Pestera prezinta o a treia intrare situata la nivelul actual al Dunarii, la care se ajunge numai inaintand cu barca pe Dunare. Peştera Ponicova este săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, în Ciucaru Mare.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleDubova, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.62243, 22.2572
243. Cheile Băluței
Cheile Băluţei: cele mai importante chei din zona comunei Ponoarele, cu o lungime aproximativă de 1 km. Se află în proximitatea satului Băluţa şi sunt mărginite de satele Cornetul Băluţei şi Cornetul Râienilor. Altitudinea pereţilor calcaroţi se află între 300-400m. Tot aici se află şi peştera Băluţei, formaţiune pe 2 etaje, primul fiind inundat aproape în permanenţă, iar al doilea fiind un etaj fosil cu variate formaţiuni carstice. Mai găsim aici: biserica din Ponoarele - biserică ortodoxă, cu hramul Sf. Nicolae, construită din lemn de stejar, înscrisă în lista monumentelor istorice (1766); tot în zonă este şi Podul lui Dumnezeu - pod natural circulabil.
Delta / Chei / DefileuPesteră / SalinăBiserică / Mănăstire / SchitTraseuPonoarele, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.9809, 22.7687
244. Iaşi
Este principalul centru din nord-estul României. Iașii au fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918. Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Aici a fost fondată și funcționează prima universitate din România, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, astăzi una dintre cele mai prestigioase instituții academice din țară. Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată. În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic (în afara Ardealului extins, fosta ocupaţie austro-ungară), dupǎ București. Curiozitate: În 1862, când uniunea celor două principate (Ţara Românească şi Moldova) a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orașului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Oraşul are multe premiere româneşti şi internaţionale.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiIaşi, IS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.162222, 27.588889
245. Conacul Polizu
Conacul din Maxut, județul Iași, așa cum arată el acum, ca cea mai de preț bijuterie a domeniului de verdeață de 55 de hectare pe care se află acesta. Conacul Polizu a fost construit între anii 1887 și 1888 de către ultimul domn al Moldovei, Constantin T. Ghica-Deleni. În 1946 regimul comunist l-a confiscat și vreme de 43 de ani a funcționat la conac C.A.P.-ul din Hârlău, apoi a devenit fermă pomicolă și I.A.S. (printre altele, a funcționat și ca depozit). Recondiționarea și renovarea exterioară a conacului a fost făcută după niște fotografii din colecția personală a moștenitoarei. Pe parcursul renovării au fost descoperite arcade și coloane care fuseseră tencuite de către comuniști. Dacă în 2005 totul era în paragină, iar ușile se deschideau cu piciorul, acum conacul arată de parcă nu ar fi fost niciodată batjocorit. Până la comunism, a fost timp de 58 de ani reședința de vară din Moldova a familiei Ghica-Deleni. La aceștia se adaugă și anii de după retrocedare și restaurare, finalizată în 2010 de către moștenitoarea de drept, timp în care conacul a strălucit și strălucește. Vă invităm să nu ratați această bijuterie din satul Maxut (Deleni), județul Iași! Site oficial: http://www.conacpolizu.ro/
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuMaxut, IS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.437072, 26.887751
246. Muzeul Viei și Vinului din Hârlău
Prin expoziția sa de obiecte etnografice și tehnică populară, precum și prin concepția de prezentare, muzeul reuțește să prezinte publicului, imaginea unui muzeu viu și mereu tânăr, unde tradiția populară din zona Hârlău există și se transmite prin viu grai. La acest muzeu, vizitatorii au ocazia de a se "odihni" la răscruce de drumuri, in hanul sau ratoșul, locul unde se intâlneau, cel mai adesea, drumeții de altă dată.Muzeul reușește astfel să readucă in discuție vechiul "drum al vinului": din cramă în pivniță, din pivniță în piață, târg, iarmaroc sau chiar peste hotarele țarii. Călătoria este completată prin prezentarea mijloacelor de transport și de păstrare a vinului. Muzeul Viei şi Viei din Moldova are programul de funcţionare zilnic, între orele 08:00 - 18:00, iar la cerere sunt organizate vizite nocturne, anunţate (Tel / Fax: 021 31.31.918, office@artexfoundation.org), în prealabil cu 24 de ore înaintea efectuării, între orele 20:00 - 24:00, creându-se astfel posibilitatea degustării de vinuri din soiurile podgoriei Cotnari. Site oficiat: http://www.muzeulvieisivinului.ro/
MuzeuCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuHârlău, IS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.42796, 26.89758
247. Grădina botanică din Iași
Grădina Botanică "Anastasie Fătu" Iași este cea mai veche grădină botanică din România. A fost înființată în 1856 de cel ce îi dă numele acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta. Grădina Botanică din Iași este împărțită în 12 sectoare, fiecare având un anumit specific: Sectorul Flora și vegetația României; Sectorul Ornamental; Sectorul Dendrologic; Sectorul Flora Globului; Sectorul Biologic; Sectorul Plante utilitare; Sectorul Complexul de sere; Sectorul Rozariu (Rozariul grădinii conține peste 600 de soiuri de trandafiri); Sectorul Plante memoriale; Sectorul Recreativ; Sectorul Didactic-Experimental
Parc naţional / rezervaţii naturaleIași, IS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.18636, 27.5514
248. Palatul Domnesc Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa
Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa este un palat construit în stil neogotic, în anul 1804, care a aparținut inițial familiei Sturdza. Acum, palatul are funcţionalitate de muzeu memorial dedicat Domnului Unirii. Ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași încă din anul 2004 și este format din 6 obiective independente: Palatul lui Alexandru Ioan Cuza (1862); Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1813); Parcul (1813); Zidul de incintă (1813); Turnurile (1813); Mormântul pregătit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza (sf. sec. XIX).
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalRuginoasa, IS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.24374, 26.84597
249. Castelul Sturdza din Miclăuşeni sau Palatul Sturdza
Castel în stil neogotic construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza și soția sa Maria. Este la 20 km de Roman si 65 km de Iaşi. Biserica "Sf. Voievozi", "Buna Vestire" - datând din 1787, Castelul Sturza - datând din secolul al XVII-lea, reclădit în 1752 și în secolul al XIX-lea şi Parcul - datând din secolul al XIX-lea. Cu toate că această bijuterie arhitectonică a fost ridicată de George Sturdza ca dar de nuntă pentru soţia sa, mai tânără cu 11 ani, incidentele dramatice care i-au marcat istoria au făcut să primească o denumire deloc potrivită cu destinaţia sa iniţială. Castelul blestemat, aşa cum mai este cunoscut Palatul Strudza, a fost devastat de incendiu, iar apoi distrus de soldaţi ruşi ce s-au adăpostit în el pe vremea Primului Război Mondial.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMiclăuşeni, IS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.09654, 26.9222
250. Cheile Orzei
Cheile Orzei sunt situate în Masivul Bucegi, la sud de lacul Scropoasa, au o lungime de 1,5 km, și sunt considerate ca fiind cele mai strâmte, mai spectaculoase și mai sălbatice chei din Valea Ialomiței. În anul 1970, pentru a proteja acest spațiu valoros, s-a constituit Rezervația Naturală Complexă Cheile Orzei. Cheile sunt de o frumusețe aparte iar pereții de calcar par uneori că închid calea turistului. Un punct de plecare înspre chei este tabăra Vânători din apropierea localități Dobresti. La Dobrești se ajunge pe o drumul Târgoviște - Moroeni.
Lac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuTraseuMoroeni, IL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.49, 25.51
251. Zona Padina
Sinaia-Cheile Zănoagei-Lacul Bolboci - În zonă sunt trasee superbe ce pot fi făcute la picior, și poți avea ca obiective Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului sau Peștera Ialomicioarei. Se ajunge greu și parându-ți rău de mașină...Pentru că drumurile, aproape forestiere, sunt pline de cratere. și distruse atât de apele și ghețurile care se topesc destul de târziu, cât și de absența completă a investițiilor. Dacă ai un 4x4 te poți încumeta să urci pe drumul care trece pe lângă cabană Cuibul Dorului, pentru a ajunge la un moment dat în drumul de pe platou, care duce la Piatra Arsă dacă îl urmezi spre dreapta, sau la Bolboci, dacă o iei spre stânga. În afară de mașină, cel mai bine ar fi să faci o drumeție pornind din Sinaia pe piciorul Pietrei Arse - Piatra Arsă - Padina, sau cu telecabina până la Babele sau Miorița și de acolo tot în jos spre valea Ialomicioarei. Alternativ poți veni cu bicicleta, dacă îți permit picioarele. Traseul către Lacul Bolboci sau cel care duce mai departe, către Vârful Omu, este deschis doar pe perioada verii, 1 Iunie - 30 Septembrie. Practic, aceeași perioadă în care găsești deschis și Transfagarasanul. Peștera Ialomiței este și ea deschisă turiștilor și merită să fie vizitată. Un caveat celor amatori de drumeții care se gândesc să vină pe drumul pietruit dinspre Bolboci - praful ridicat de zecile de mașini care trec pe acolo vă va tăia tot cheful de munte. Preferabil e să vedeți lacul doar de sus, sau să veniți pe acel drum după o ploaie zdravănă. Peisajele din golul alpin sunt superbe, însă din păcate pășunile, probabil revendicate, sunt împânzite de turme de vite care degajă un miros greu. Din fericire turmele de oi care distrugeau muntele prin pășunatul excesiv s-au mai împuținat. Cel puțin aparent. Pe Valea Ialomicioarei sunt nenumărate locuri de campare, iar lângă cabana Miorița ai acces la o zonă unde poți campa civilizat. Atenție însă la urși, precum și la densitatea de manelisti pe metrul pătrat. Dacă vrei doar un picnic de weekend, e mai bine să te oprești cum treci de Chei, mai departe de cabane. Cabanele și pensiunile, cele cunoscute precum cabana Piatra Arsă, hotelul Peștera, cabana Padina, Bolboci dar și cele construite recent în zonă sunt mai mult decât suficiente, cabanierii spunând că nici chiar în weekend locurile de cazare nu se acoperă. La Cabana Bolboci poți găsi atât cazare decentă, cât și mâncare la prețuri rezonabile. Minusul ar fi acela că nu au camere cu baie proprie.
Lac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuPesteră / SalinăTraseuMoroeni, IL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34759, 25.4279
252. Peştera Ialomicioara
Aflată la 1600 m altitudine, în imediata apropiere a Hotelului Peștera, este unul din cele mai importante obiective turistice ale Bucegilor. Adâncimea porțiunii accesibile este de 400m. Deschiderea la intrare 15m. Peștera este în întregime electrificată iar accesul turiștilor se face pe scări de lemn. Găsim în ordinea parcurgerii: Sala "Mihnea Vodă": 115m lungime, 15m lățime, 10-25m înălțime Sala "Decebal": 300m lungime, 10-15m lățime, 3-10m înălțime Sala "Maria": 20m lungime, 3-25 lățime, 2-8m înălțime Sala "La răspântie" Punctul "La lacuri" Marea "Grotă a urșilor": 72m lungime, 36m lățime, 25m înălțime. Aici au fost găsite schelete ale ursului de peșteră Grota ascunsă, cu stalactite și stalacmite Sala "La altar" Între Sala Sf. Maria și răspântie, înainte de podeț pe partea dreaptă, e un topogan care urcă și printr-o strâmtoare intri în sala HADES sală descoperită de grupul de speologie HADES din Ploiești de la I.P.G. Această sală coboară vreo 20 metri, e foarte mare și nu e accesibilă decât speologilor sau turiștilor echipați cu lanterne fiind neluminată. După Altar mai sunt 2 săli cam la același nivel din care printr-o strâmtoare triunghiulară de circa 50 de cm se coboară în nivelul activ al peșterii.
Pesteră / SalinăMoroeni, IL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.24117, 25.4485
253. Mănăstirea Snagov
Mănăstirea Snagov este un important monument istoric și de artă feudală din Țara Românească, care se găsește pe pe insula situată în partea nordică a lacului Snagov, din apropierea localității Snagov. Mănăstirea este probabil una din ctitoriile domniei târzii a lui Mircea cel Bătrân, fiind prima dată atestată documentar în 1408.
Biserică / Mănăstire / SchitSnagov, IF Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.72951, 26.17574
254. Palatul din Moara Vlasiei
Palatul Ghica se află la nord de Bucureşti, în comuna Moara Vlasiei, satul Căciuleşti. Din Baloteşti se merge tot pe DJ101 şi în scurt timp se ajunge la destinaţie. Acest obiectiv este înscris în lista monumentelor istorice. Construcţia a fost ridicată în anul 1832, de către Dimitrie Ghica, tatăl domnitorului Alexandru Ghica. Frumosul edificiu, cunoscut şi sub denumirea de "la Academie” are de asemenea un parc şi un lac, care serveau plăcerilor aferente unei reşedinţe de vară. Acest complex mai cuprinde şi o bisercică ce poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului”, construcţia sa începând în aceeaşi perioadă cu a palatului. Camerele reşedinţei sunt spaţioase, deţin toate utilităţile şi încă mai au mobilierul care era folosit în acele vremuri. Începând din 1924, palatul aparţine Academiei Române, în urma unor conflicte ale familiilor moştenitoare Mavrocordat, Filipescu şi Blaremberg. Terenul pe care se află satul a făcut parte la început din moşia lui Ianache Mavrodin, care în 1807 o vinde lui D. Ghica. Comuna Căciuleşti datează din 1622. Denumirea de Căciuleşti vine de la faptul că aici au fost oferite locuri de casă soldaţilor întorşi din război, care la vremea aceea aveau căciuli la uniforme.
Căciulaţi, IF Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.62915, 26.17132
255. Fortificațiile Bucureștiului: Fortul 13 Jilava
Fortificațiile din jurul Bucureștiului, 18 forturi prevăzute cu 18 baterii de artilerie, intermediare (bastioane) au fost ridicate în vremea lui Carol I, avându-l ca proiectant pe generalul belgian Henri Alexis Brialmont, unul dintre cei mai apreciaţi ingineri militari ai vremii. Planul fortificațiilor este finalizat în 1884, construcția lor având loc între anii 1882 și 1894. Primele forturi construite au fost: Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Jilava, ulterior fiind ridicate şi sediile bateriilor. Deși nu au apucat a fi testate în vreun război, numărul soldaților ce puteau fi cantonați în acestea era impresionant pentru vremurile acelea. Sistemul de apărare și cei 30.000 de oameni ce ar fi putut fi detașați aici ar fi creat din oraș un adevărat bastion. Forturile și bateriile au fost dezarmate odată cu intrarea României în Primul Război Mondial și sunt astăzi în paragină; din cele 36 de construcţii, mai sunt în picioare doar 17 forturi şi 13 sedii de baterii, restul fiind distruse din cauza unor explozii accidentale ce avut loc de-a lungul vremii, în depozitele de muniții. Mare parte din cele rămase astăzi au fost acaparate de unități militare și sunt folosite pe post de depozite. Fortul 13 Jilava, singurul cunoscut publicului larg, în trecutul său, de la terminarea construcției sale și până în anul 1907 a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară, după acel an fiind amenajat și folosit ca închisoare. Până în 1948 a fost închisoare militară subordonată Statului-Major al Armatei, mai apoi, din 1948 devenind închisoare a Ministerului de Interne. După 1989 a fost folosit și ca depozit al Arhivei Naționale de Film, ca spațiu muzeal sau loc pentru filmări ori ședințe foto. Aflându-se în incinta Penitenciarului București-Jilava, fără a fi deservit de o cale de acces separată, pătrunderea în interior se poate face doar în condiții stricte, cu aprobări în prealabil. Fortul a fost săpat până la o adâncime de 10 m, pământul scos fiind folosit la ridicarea zidului împrejmuitor; pe acest zid au fost amplasate turnurile de observație. Intrarea în fort se făcea printr-o poartă boltită, pe frontspiciul ei fiind gravat anul de înființare al închisorii militare (1907) și inscripția „Fortul 13 Jilava”. În 1907, închisoarea avea un pavilion administrativ de 180 metri pătrați, o cancelarie de 30 metri pătrați, dormitorul trupei de 120 metri pătrați și fortul propriu-zis cu 52 de camere, ce aveau o suprafață totală de 15.000 metri pătrați. Pe partea stângă a drumului de intrare în fort se aflau camera comandantului gărzii, a ofițerului de serviciu și cancelaria închisorii, iar pe partea dreaptă se aflau dormitoarele soldaților ce asigurau paza. Intrarea se făcea printr-o poartă de fier forjat, iar administrativ, penitenciarul era împărțit în trei secții: reduitul - zona centrală și cea mai umedă a fortului și câte o secție amplasată în dreapta și în stânga acestuia. Fiecare din cele trei secții erau împărțite în 17 camere cu dimensiuni de 5 metri lungime și 4 metri lățime. După 1948, în fața peniteciarului au fost amenajate patru curți interioare de plimbare.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalJilava, IF Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.33254, 26.10652
256. Mănăstirea Cernica
Ctitorie a marelui vornic Cernica Ştirbei şi a soţiei sale Chiajna, Mănăstirea Cernica este atestată documetar din 1608, în timpul domniei lui Radu Vodă Şerban, fiul lui Mihnea Vodă. În acel an Vornicul Cernica Știrbei a construit o biserică din lemn cu hramul „Sfântului Nicolae”, refăcând un vechi schit și înzestrându-l cu pământuri, păduri și sate. Cercetări arheologice mai recente au demonstrat că această ctitorie a fost pusă pe locul unei așezări monahale mai vechi, pierdute în desișurile codrilor Colentinei. Denumită, la începuturi Grădiștea Floreștilor, mănăstirea și-a schimbat numele, adoptându-l pe cel al întemeietorului ei, nume pe care îl păstrează și astăzi. Așezarea s-a dezvoltat de la mica obște de călugări, zidită pe ostrovul „Sf. Nicolae”, în mijlocul unui lac, ajungând complexul mănăstiresc de astăzi, întins până pe ostrovul „Sf. Gheorghe”. Vechea biserică cu hramul „Sf. Nicolae” a vornicului Cernica Știrbei a fost adaptată de către stareții ce s-au succedat de-a lungul timpului, însă actuala biserică a fost construită după cutremurul din 1802, de către starețul Timotei, fiind terminată abia prin anul 1815, în timpul domnitorului Ion Gheorghe Caragea. În forma inițială ea avea 8 turle și un pridvor deschis, pictura interioară fiind realizată de zugravul Fotache, unul dintre ultimii meșteri ai picturii medievale. După cutremurele din 1838-1840, fiind foarte grav afectată, biserica a fost refăcută în mai multe rânduri, ultima mare restaurare fiind cea din 1965-1967, prin grija patriarhului Iustinian. Cea de-a doua biserică din ostrovul „Sf. Nicolae” este biserica „Sf. Lazăr”, operă a starețului Gheorghe, din anul 1804. De dimensiuni reduse, cu decorațiuni exterioare bogate, din piatră sculptată, și cu interiorul pictat de I. Keber și Frujinescu biserica „Sf. Lazăr” reprezintă o adevărată bijuterie asimetrică, zveltă, cu plan trilobat, două coloane la intrare și scară pe stânga. Este o biserică de cimitir, la demisol aflându-se camera mormintelor. În vremea Sf. Ierarh Calinic au fost ridicate pe ostrovul „Sf. Gheorghe” zidurile împrejmuitoare - cu o arhitectură tipică zonelor de câmpie, biserica „Sf. Gheorghe”, clădirea stăreției și aproape toate casele și chiliile, iar pentru îngrijirea călugărilor bolnavi s-a construit o bolnită. Înălțată între anii 1831-1832 biserica cu hramul „Sf. Gheorghe” este ctitoria Sfântului Calinic și a arhiereului Ioanichie Stratonichias. A fost distrusă la scurt timp, de cutremurul din 1838, și rezidită apoi, în 1842, sub domnia lui Alexandru Ghica. A fost restaurată în perioada 1965-1967 de Patriarhul Iustinian, împreună cu tot ansamblul mănăstiresc. Pictura din interiorul bisericii este realizată de zugravul Adam, în pronaos aflându-se portretele în ulei ale ctitorilor Calinic și Ioanichie Stratonichias, acestea fiind opera pictorului Sava Hentia. Iubitor de cultură, Sf. Ierarh Calinic a pus și bazele unei valoroase biblioteci și a deschis aici și o școală de pictură bisericească. Vechea chilie în care a trăit acesta este acum casă memorială și se află pe ostrovul „Sf. Gheorghe” de pe lacul Cernica. Păstrează obiecte vechi ce i-au aparținut marelui staret. Mănăstirea Cernica, adăugată pe lista monumentelor istorice a României, cu codul LMI: IF-II-a-B-15300 este situată la vreo 12 km de București, în comuna Cernica, județul Ilfov. Se poate ajunge aici pe DN3, dinspre București, mergând spre est până în comuna Pantelimon, iar apoi spre dreapta până în comuna Cernica. Se află pe DJ 301 - Șoseaua Cernica.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitCernica, IF Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.43486, 26.25831
257. Palatul Mogoşoaia
Distrusă de goți în secolul III, fortificația a fost refăcută în secolul următor, devenind apoi și centru episcopal. La 14 kilometri de Bucuresti, in mijlocul unui parc se afla palatul ridicat in 1698 din ordinul domnitorului Constantin Brancoveanu. In 1860, cladirea a fost restaurata si consolidata. Inconjurat de o curte imensa, palatul cuprinde o pivnita cu bolte, parterul, unde se gasesc mai multe incaperi, si etajul unde se afla apartamentele princiare. Fatada, influentata de stilul arhitectonic venetian, este dominata de balconul, arcadele si coloanele specifice artei Brancovenesti. Din 1957, palatul a devenit Muzeul Brancovenesc, cu valoroase expozitii de pictura, sculpturi in lemn si piatra, carti rare si manuscrise foarte vechi.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuMogoşoaia, IF Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.52763, 25.99267
258. Miercurea Ciuc
Miercurea Ciuc (în maghiară Csíkszereda, germană Szeklerburg) este reședința și cel mai mare oraș al județului Harghita. Prima atestare este într-o scrisoare de la mama lui Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, datată la 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite Înaltei Porți otomane. Principalul monument este cetătea Mikó (1623). În anul 1661 trupele turco-tătare conduse de Ali, pașă de Timișoara, devastează Ciucul ca pedeapsă pentru participarea, fără acordul Înaltei Porți, la expediția militară împotriva Poloniei; se consemnează: "Păgânii ... au jefuit tot Ciucul”. Oraşul este la 662 m altitudine, pe malul râului Olt, în Depresiunea Ciucului. Este numit Mica Siberie datorită termperaturilor mici întâlnite în zonă.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementMiercurea Ciuc, HR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.35, 25.8
259. Teiul de la Leliceni
Teiul din Leliceni, jud. Harghita, are 500 de ani, măsoară 20 de metri înălţime şi are 390 centimetri circumferinţa trunchiului. Teiul a fost plantat în prima parte a anilor 1500. În memoria oamenilor locului, copacul a fost perceput dintotdeauna ca un arbore singuratic, care a străjuit biserica din localitate. De-a lungul secolelor, povestea teiului merge mână în mână cu destinul oamenilor şi cu istoria locului. A fost martorul invaziei tătarilor şi al altor evenimente importante, supravieţuind catastrofelor naturale care au marcat locul.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalLeliceni, HR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.35002,  25.84999
260. Castelul Miko
Cel mai important monument al orasului Miercurea Ciuc, aflat in centrul administrativ vechi al orasului, pe teritoriul satului de odinioara "Martonfalva", pe prima terasa a Oltului. Azi este sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului. In curtea interioara a cetatii se tin concertele din cadrul Festivalului Muzicii Vechi. Cetatea a fost construita intre 1623-1631 in stil neorenascentist de catre contele Hidvégi Mikó Ferenc, capitanul suprem al Scaunului Ciucului, Gheorghenilor si Casinului, membru in Sfatul Transilvaniei, consilier personal al principelui Bethlen Gábor.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuMuzeuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMiercurea Ciuc, HR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.35600,  25.80232
261. Castelul Lazar
Ștefan al IV-lea Lazar, jude al scaunelor Ciuc, Gheorgheni și Cașin a fost cel care a demolat conacul medieval aflat pe proprietate, construind o clădire mai amplă refolosind unele segmente ale vechii clădiri. Cel mai vechi corp al clădirii actuale datează din 1532, restul fiind adăugate între 1631-1632.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalLăzarea, HR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.7486, 25.5307
262. Lacul Sfânta Ana
Singurul lac vulcanic din România. Este în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu. Altitudine: 946 m. Are formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că "Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții". Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuTuşnad, HR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.126385, 25.88689
263. Salina Praid
Salina Praid este o mină de sare gemă din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul muntilor Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus și formează o "solniță" uriașă, un zăcământ sub formă de ciupercă întoarsă, ce ajunge până la 2700-3000 m adâncime, cu un diametru de la 1,2 - 14 km. Primele exploatări de sare sunt atestate de pe vremea romanilor, dar mina din Praid este atestată documentar de la 1200, iar exploatarea intensivă se face din 1700. În anul 1980, în salină s-a deschis o bază de tratament. Este prezent un microclimat de salină, cu temperaturi relativ constante, între 14-16 C, umiditate scazută 66-70% și presiune atmosferică mai mare decât la suprafață, în medie de 735-738 mmHg. Pe distanța de 1250 m de la intrarea în salină până baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei. Salina este amenajată cu spații de recreere, locuri de joacă pentru copii, restaurant, toalete, capelă pentru rugăciune, internet-cafe și un muzeu care prezintă metodele de extragere a sării din cele mai vechi timpuri până azi.
Pesteră / SalinăMuzeuActivităţi / AgremementPraid, HG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.559, 25.148
264. Lacul Roşu
Lacul Roșu este un cel mai mare lac de baraj natural format din România. S-a format în 1837 prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcoș. Este situat lângă Cheile Bicazului la poalele lui Hășmașul Mare, în apropierea orașului Gheorgheni din județul Harghita. Adâncime maximă: 10,5 metri.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleLacu Roşu, HG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.783333, 25.783333
265. Harghita Băi – Balu Adventure Park
Parc de activităţi/aventuri. Sunt 120 piste de cabluri amenajate pe copaci ce conţin 105 elemente de joc. Particularitatea sa este că cea mai lungă tiroliană are aproape un kilometru şi traversează un lac pe alocuri. Elementele de joc au grade de dificultate diferite, astfel oferind distracţii fiecăruia.
Activităţi / AgremementHarghita Băi, HG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.38750, 25.64028
266. Sarmizegetuza Regia (Sarmisegetuza Regia)
Geniala cetate dacică, fosta capitală a Daciei. Inclusă alături de celelalte cetăţi din Munţii Orăştiei în lista Unesco a Patrimoniului Mondial. Sarmizegetusa Regia (= cea regească), situată în satul Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane. Este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conținea deasemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află și Calendarul Circular. Zidul cetății avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 4 - 5 m în momentul finalizării construcției lui.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalTraseuGrădiștea de Munte, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.6360, 23.2131
267. Peştera Bolii
Peștera este situată în partea de nord orașului Petroșani, la 6km de acesta, pe drumul ce leagă Valea Jiului de Țara Hațegului. Peștera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice printr-un portal spectaculos de 20 m la baza și 10 m înalțime. Galeria principală a peșterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lărgindu-se în adevarate săli spațioase. Formațiuni de scurgere apar în locurile înalte și pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m galeria coboara dor 3 m. La eșire din peștera pârâul poartă numele de Galbina. Prin anii ´60 peștera a fost amenajată cu poduri de trecere peste pârâu dar ele au fost distruse în timp. Peștera a fost abandonată până de curând când speologii locali de la Asociația PETRO-AQUA, au trecut la reamenajare. Au fost montate podețe care ușurează parcurgerea întrgului gol subteran fără pericol.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturalePetroşani, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.454050, 23.317537
268. Rezervaţia de zimbri de la Haţeg
Haţeg - Silvuţ este una dintre cele patru rezervaţii de zimbri din România, după ce au fost reintroduşi în 1958 şi găzduiţi temporar la Hateţ primii doi zimbri aduşi din Polonia. Rezervaţia actuală este din 2003, când au fost aduși 15 zimbri din vestul Europei, pentru care a fost amenajat un țarc cu o suprafață de 180 de hectare. În acest loc, zimbrii trăiesc în semi-libertate. Accesul se face pe un drum direct din şoseaua Hateţ-Simeria, imediat la ieşirea din Haţeg, în vârful dealului, apoi câţiva kilometri la stânga pri pădure.
Parc naţional / rezervaţii naturaleHaţeg, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.6385, 22.9730
269. Cheile Cernei
Chei pe valea Cernei (Cerna Hunedoreană sau Cerna Ardeleană), în proximitatea comunei Lunca Cernii de Jos. Prezintă un peisaj de o deosebită varietate şi frumuseţe, nealterat de intervenţia antroEa prezintă un peisaj de o deosebită varietate şi frumuseţe, nealterat de intervenţia omului.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleLunca Cernii de Jos, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.653, 22.656
270. Castelul Huniazilor sau Corvinilor (Corvineştilor) (Castelul de la Hunedoara)
Castelul este cetatea mediCuriozitateevală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. A fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Acoperișurile edificiului înalte și acoperite cu țiglă policromă. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu. Este probabil cel mai impunător castel-cetate din România. Informaţie: În prima jumătate a anului 2010 i-au călcat pragul 71 000 de persoane.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiHunedoara, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.74921, 22.88838
271. Capul de dac din Munţii Poiana Ruscă
Pe drumul care ne poartă pe Valea Cârlonţului şi apoi pe o potecă aproape neumblată, care urcă pieptiş spre vârful Padeş, ne iese în cale o stâncă ce prefigurează chipul unui om, ca un Sfinx din deşertul egiptean sau poate ca un cap de dac.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuHaţeg, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.6089,  22.9500
272. Biserica Gurasada (Gura Sada)
Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” este vizibilă de pe drumul european Deva-Arad și se arată ciudată prin existența a două turle. Are dimensiuni modeste, dar forme viguroase și expresive. Se numără printre cele mai vechi și valoroase monumente românești din întreaga țară, datând din deceniile de mijloc ale secolul XIII.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalGurasada, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.94796, 22.59132
273. Biserica din Strei
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei se află în localitatea Strei, în vecinătatea orașului Călan, județul Hunedoara. Construită în stilul de trecere de la romanic spre gotic, într-o viziune locală, la cumpăna dintre secolele 13 și 14 (anno 1392), biserica din Strei este unul dintre cele mai vechi și reprezentative monumente de arhitectură transilvană.
Biserică / Mănăstire / SchitStrei, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.71656,  22.98869
274. Haţeg
Prima mențiune a Țării Hațegului (Terra Harszoc) apare în Diploma Ioaniților din anul 1247. În 1765, localitatea a fost militarizată în întregime și a făcut parte din Compania a II-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat. Este un oraş din care pornesc foarte multe drumuri spre obiective turistice importante (cetati, mănăstiri, rezervaţii şi zone protejate unice - vezi geoparcul cu dinozauri, Retezat, etc.)
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalTraseuHaţeg, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.6075, 22.95
275. Castelul Magna Curia
Magna Curia (latină Curtea Mare) sau Castelul Bethlen se situează în municipiul Deva, la poalele dealului cetații, înspre sud-est, lângă parcul orașului. Este cea mai veche clădire monument istoric ce se păstrează în Deva. În anul 1582 căpitanul garnizoanei cetății din Deva, Francisc Geszty, construiește pe locația actualului monument o casă. Această casă va fi folosită ca reședință de către Sigismund Báthory, generalul Basta, Ștefan Bocskay, Gabriel Báthory și Gabriel Bethlen. În 1621 Gabriel Bethlen dispune de transformarea radicală a construcției inițiale, luând formă Palatul Magna Curia. Conceput inițial în stil renascentist (sub Gabriel Bethlen), edificiul ajunge la o formă definitivă abia la începutul secolului al XVIII-lea când i se aduc ultimele modificări. Aceste modificări îi dau înfățișarea barocă păstrată până în zilele noastre. După unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918, Castelul Bethlen a trecut în proprietatea statului român, iar din 1938 aici a fost amenajat Muzeul de Istorie al județului Hunedoara.
Sat / Comuna / OrasCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuDeva, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.88632, 22.89823
276. Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Numele său complet era Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Capitala şi cea mai importantă metropolă de pe teritoriul Daciei Romane din anul 108 și până în 271. Dacă vechea capitală a Daciei preromane se situa în Munții Orăștiei la o altitudine de 1.200 m, Sarmizegetusa Romană era amplasată pe un teren aproape șes, în bazinul Hațegului, la cota 531 m. Orașul se afla la aproximativ 8 km depărtare de trecătoarea care face legătura între Banat și Transilvania și care purta în antichitate numele de Tapae, astăzi "Porțile de Fier ale Transilvaniei".
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicSarmisegetusa, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.51805, 22.78807
277. Castelul şi Biserica Reformată din Sântămăria – Orlea
Sântămăria-Orlea este un sat transilvânean din județul Hunedoara recunoscut pentru Biserica Reformată – Calvină Sântămărie Orlea şi pentru Castelul Kendeffy. Biserica Reformată – Calvină Sântămărie Orlea, odinioară ortodoxă, se numără printre cele mai vechi biserici din spațiul românesc, fiind ridicată pe la sfârșitul secolului XIII. Este alcătuită dintr-o navă tăvănită, din turn – pe fațada de vest și un altar dreptunghiular boltit în cruce pe ogive şi prezintă forme arhitectonice specifice tranziției de la romanic la goticul timpuriu. La interior se află un valoros ansamblu de pictură murală (datat în 1311 și cca. 1400). Castelul Kendeffy, construit în secolele XVIII-XIX, în zilele noastre este utilizat ca hotel.
Sat / Comuna / OrasCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuBiserică / Mănăstire / SchitSântămăria-Orlea, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.58897, 22.96642
278. Petroşani
Istoria orașului Petroșani începe undeva pe la 1640, unde douăzeci de iobagi din Petros, pot fi considerați primii locuitori care apar în documentele vremii, ai acestui ținut. În 1840 încep primele exploatări în suprafață ale zăcămintelor de cărbuni simultan la Vulcan, Petroșani și Petrila iar în 1845, apar migrații masive ce vizează mineri germani în mare parte din Bucovina, dar și din restul Transilvaniei. Punct de plecare spre Vârful Parâng şi staţiunea montană de schi.
Sat / Comuna / OrasPetroşani, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.412222, 23.373333
279. Biserica din Ribiţa
Această biserică, construită la 1414, din piatră de râu, în stilul sala cu tavan, este singurul ansamblu iconografic bizantin din Transilvania sec. XV, păstrat integral. Pictura iniţială, păstrată aici sub straturi succesive de var, nu are numai o valoare artistică deosebită, ci ea reprezintă un inestimabil "document istoric”. Astfel Sorin Ulea spune că pictura de la Ribiţa, şi în special chipul Arhanghelului Mihail pictat în altarul acestei biserici "e un document istoric şi încă unul infinit mai important decât un document scris ce s-a păstrat de pe la 1400”. Acelaşi autor spune despre pictura de la Ribiţa, că ar fi "unicul document istoric ce dovedeşte fără replică posibilă ci doar prin simplul fapt că există, continuitatea românilor din Transilvania, continuitate nu numai biologică ci şi culturală”.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitRibița, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.192, 22.767
280. Biserica din Criscior
La Crişcior se păstrează o veche biserică de zid românească, Biserica Adormirea Maicii Domnului. A fost ctitorită de cneazul Bălea și soţia sa, jupâniţa Vişe, la sfârşitul sec.XIV.. Biserica este de plan longitudinal, cu turn-clopotniţă pe vest şi conservă pe pereţii pronaosului importante fragmente de pictură murală din epoca fundaţiei (tabloul votiv cu familia ctitorului, scene biblice, sfinți militari), opera unui maestru român, de şcoală locală. A fost construită într-un stil de sinteză, rezultând din îmbinarea unor elemente de tradiție bizantină și gotică, filtrate printr-o viziune populară. Pe peretele nordic, la exterior, există resturi din "Judecata de Apoi". Absida a fost reconstruită şi amplificată în secolul XIX.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitCrişcior, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.12397, 22.86456
281. Biserica Sf. Nicolae din Bârsău
Monument reprezentativ pentru arhitectura românească din Transilvania din sec.XVI, biserica din Bârsău a fost ctitorita inainte de 1563 de Maria Ocarovici si fiica sa Elena, sotia lui Petru Voda Șchiopu. De plan dreptunghiular, cu absida poligonala cu 4 laturi si turn-clopotnita pe vest adaugat in sec.XIX. Boltire de traditie gotica. Picturile murale originale au fost acoperite cu var.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitBârsău, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.92781, 22.95663
282. Biserica din Ostrov
Biserica Ostrov se afla in satul omonim din comuna Rau de Mori, in judetul Hunedoara. Biserica este un locas de cult medieval ce pastreaza inca o parte din frescele originale ale acesteia. De asemenea, biserica Ostrov este singura din Tara Hategului la care se poate discuta despre particularitatea ingradirii cimitirului. Gardul de cimitir pe care il poseda Biserica Ostrov fusese compus odinioara din aproape 300 de pietre romane de toate tipurile, asezate intr-o veritabila expozitie unicat. Gardul era realizat din 208 piese sculpturale si epigrafice romane, colectionate de catre nobilul patron al bisericii, in perioada cuprinsa intre anii 1553-1585, din diferite locuri din vecinatatea Ostrovului. Acum au ramas acolo doar unele pietre greu lizibile, si acestea deteriorate de intemperii. Dintre celelalte, o parte au ajuns la muzeele din Sarmizegetusa si Deva.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitOstrov, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.52648, 22.84789
283. Lăpugiu de Jos
Lăpugiu de Jos este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România. Are în componență 10 sate: Lăpugiu de Jos (reședință), Baștea, Cosești, Fintoang, Grind, Holdea, Lăpugiu de Sus, lăsău, Ohaba și Teiu.
Sat / Comuna / OrasLăpugiu de Jos, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.894, 22.481
284. Turnul feudal de la Crivadia
Turnul de la Crivadia este situat în apropiere de satul Crivadia, pe drumul spre comuna Băniţa în judeţul Hunedoara. Turnul a fost un punct de vamă in secolul al XVI-lea pe drumul care lega Transilvania de Oltenia prin pasul Vulcan. A fost construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, iar zidurile sale ating încă pe alocuri o înălțime apreciabilă. Turnul este circular, cu diametrul de 13m, iar la exterior este tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la 2 m înălţime de pământ şi pentru acces se folosea probabil o scară. În jumătatea de vest are 7 deschideri de tragere cu ambrazuri evazate spre interior, situate la o distanţă de aproximativ 1-1,5 m unul de altul, iar în cea de est este protejat natural datorită terenului accidentat, ceea ce a făcut inutilă practicarea în zid a unor deschideri de tragere suplimentare. În interior este posibil să fi avut cisternă, singura urmă vizibilă astăzi fiind o groapă. Era prevăzut şi cu un drum de strajă de lemn, astăzi dispărut, cu parapetul lat de 1 m şi înalt de 0,80 m. Deşi are aparenţa unui donjon, turnul de la Crivadia datează de fapt dintr-o perioadă mult mai târzie şi scopul său principal a fost cel de a observa şi controla căile de comunicaţie de graniţă. Turnuri asemănătoare se mai întâlnesc şi în pasul Turnu-Roşu.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalCrivadia, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.46100, 23.20834
285. Biserica Streisangeorgiu
Biserică ridicată în stilul romanic, între 1313-14, pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140, biserica din Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcții medievale din Transilvania și România cunoscute până în prezent și păstrate în funcțiune. Nu numai vechimea ce și arhitectura ei bine conservată, pictura valoroasă din trei perioade diferite: 1313-14, 1409 și 1743, și nu mai puțin situl arheologic, fac din această biserică una dintre cele mai prețioase monumente de arhitectură medievală transilvană. Streisangeorgiu este la marginea orașului Călan, aproape de drumul care leagă Banatul de Transilvania, între Hațeg și Simeria (Caransebeș - Hațeg - Simeria).
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalStreisangeorgiu, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.72845, 23.02382
286. Lacul Bucura
lac situat în Parcul Național Retezat din Munții Retezat. Este cel mai mare lac glaciar din România. Accesul la lac se face din șoseaua Hațeg - Caransebeș, de la km 61 (Cârnești), prin Clopotiva - Grebla - Gura Zlata - Gura Apei, 35 km drum asfaltat. De aici pe drumul forestier ce se oprește la Drăcșanu, pe o distanță de 14 km. Apoi, trecând pe la cascada Fetele Voilesei, urmărind valea Lăpușnicului Mare, până la Gura Bucurii, și trecând pe lângă Lacul Lia se ajunge la Bucura.
Lac / Baraj / TăuTraseuGura Bucurii, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.358333333333334, 22.875
287. Parcul Naţional Retezat
Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești. Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații. Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935. În 1979 a primit şi statutul de Rezervație a Biosferei. Cuprinde douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din țară, şi lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din ţară. Parcul este renumit pentru diversitatea floristică și faunistică, adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. Se încearcă adăugarea şi în lista patrimouniului mondial Unesco. Parcul Naţional Retezat este unul dintre ultimele colţuri neatinse de evoluţia omului.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34808, 22.83556
288. Lacul Galeș
Este situat în estul Munților Retezat, la obârșia văii omonime, la altitudinea de 2040 m. Este întins pe o suprafață de 3,68 hectare și are o adâncime maximă de 20,5 metri. Trasee turistice spre lac: Nucşoara: Nucşoara - Cabana Pietrele - din punctul Lunca Largă (la confluența dintre Valea Rea şi Pietrele) - stânga - pe Valea Rea - confluența cu Pârâul Galeşu - urcă stânga pe pârâul Galeşu - Culmea Văii Rele (nord - est) - amonte pe Pârâul Galeşu - Lacul Galeş.
Lac / Baraj / TăuTraseuValea Galeșului, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.38564, 22.9090
289. Cetăţile dacice din munţii Orăştiei
Cetăţile dacice au fost incluse pe lista Unesco a patrimoniului mondial. Unele sunt mai greu accesibile, doar pe jos.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalTraseuOrăştie, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.65, 23.30
290. Parcul Dendrologic Simeria
Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria se află pe locul 3 in Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice)
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuSimeria, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.86079, 23.0146
291. Orăştie
Unul dintre punctele de pornire spre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.
Delta / Chei / DefileuOrăştie, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.85, 23.2
292. Cascada Clocota
Accesul se poate face pe doua cai - pe poteca ce coboara din drumul ce duce spre orasul Geoagiu sau prin statiune, pe o straduta ingusta ce se desprinde de drumul dintre Hotelul Diana si centrul civic al statiunii
CascadaGeoagiu Băi, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.93496, 23.16066
293. Lacul Gura Apei
Lac din Retezat cu trasee în parcul naţional. E la 1091m altitudine
Lac / Baraj / TăuTraseuRâu de Mori, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34114, 22.72072
294. Tăul Ţapului sau Lacul Ţapului
Lac în Munţii Retezat, Parcul Naţional Retezat, în apropiere de Vârful Ţapu 2378m, pe latura de E-NE a parcului naţional. Acces doar pe jos din satul Cârnic (de fapt puţin mai sus de sat unde se termină drumul).
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.37657, 22.9243
295. Cheile Glodului
Rezervaţia Naturală Cheile Glodului, înfiinţată în anul 1995 este situată în partea de sud-est a Munţilor Sănijei, o subdiviziune a Munţilor Metaliferi, în lungul Pârâului Ardeu, afluent al Pârâului Geoagiu, la limita dintre judeţele Alba şi Hunedoara. Altitudinea maximă este de 712 m, cea minimă de 450 m. În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă şi a stării drumurilor. Se poate caza la localnici, însă condiţiile sunt precare. Se poate alege cazarea în Staţiunea Geoagiu Băi şi apoi efectuarea de excursii de o zi în Cheile din Bazinul Văii Geoagiu. Parţial,drumul dintre Cheile Glodului şi Almaşu Mare, a fost recent recondiţionat, este neasfaltat dar accesibil. Celor care vin dinspre Geoagiu Băi, vor merge pe traseul Geoagiu -Bozeş- Ardeu drumul fiind asfaltat până în sat.
Delta / Chei / DefileuTraseuArdeu, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.02337, 23.1422
296. Băile Romane
Băile Romane, nume sub care mai sunt cunoscute cheile Ceții. La o distanță de circa 20 Km de Alba-Iulia, cheile au o lungime de doar 100 m, dar o gamă de elemente aproape completă pentru carstul de acest tip. Aici se găsesc cele mai mari marmite din țara, numite bai romane.
AlteleTraseuGeoagiu Băi, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.9386, 23.1641
297. Lacul Tăurile Pietrele şi Lacul Pietrele
Zona Munţii Retezat. Un element care sporeşte pitorescul Munţilor Retezat îl reprezintă numeroasele văi şi circuri glacire, aflate în spatele unor praguri glaciare sau a unor acumulări morenice. În Retezat se întâlnesc peste 65 de lacuri glaciare, cele mai multe dintre ele fiind permanente. Aceste lacuri sunt grupate în mai multe complexe glaciare, cele mai importante fiind: Pietrele, Judele şi Lăpuşnicul Mare. Complexul glaciar Pietrele se află dezvoltat pe văile Stânişoarei, Pietrele, Valea Rea şi Galeşul, cu circuri bine dezvoltate, văiile prezetand lungumi de 2-6 kilometri. Între acestea Circul şi Valea Pietrele ocupă o parte centrală, având în parte superioară un circ larg în se află lacurile Tăutul Pietrelor (Tăurile Pietrele), în număr de trei, dispuse sub forma unei salbe, la 2100 de metri altitudine, iar apoi şi Lacul Pietrele aflat la 1990 de metri altitudine. Lacul Pietrele are aspectul unei cuvete foarte evoluate, procesul de colmatare fiind foarte avansat. Din acest motiv Lacul Pietrele este renumit pentru apa lui curată şi îmbietoare. Are o suprafaţă de circa 0,4 hectare şi o adâncime mai mică de 1 metru, fiind dominat de impunătoarele piscuri ale Stânişoarei, de Culmea Pitrele şi de şoseaua Bucurei. Zona aceasta este inclusă în traseele montane din Munţii Retezat, ce au ca plecare Cabana Pietrele (cu toate că a ars în anul 2007, s-au făcut numeroase reparaţii şi renovări, iar cabana poate fi folosită în scop turistic fără nicio grijă).
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.37512, 22.88293
298. Lacul Verde
Unul din cele mai frumoase și mai impresionante lacuri din Munții Parâng, posibil datorită radiațiilor de lumină de o nuață coloristică deosebită reflectată de apa cristalină.
Lac / Baraj / TăuPetroșani, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.36916, 23.20497
299. Lacul Zănoaga
Lacul Zănoaga Mare sau Tăul Zănoaga este un lac glaciar situat în Munții Retezat. Este cel mai adânc lac de acest tip din țară, adâncimea lui maximă fiind de 29 m. La lac se poate ajunge pe mai multe trasee marcate: de la Gura Zlată, de la Gura Apei sau de la Lacul Bucura. Timpul de parcurs din orice direcţie este ~ 3-5h. În apropierea lacului este si un refugiu salvamont.
Lac / Baraj / TăuTraseuRâuşor, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34679,  22.82279
300. Cheile Buţii
Dacă veniţi la noi dinspre Bucureşti, Piteşti, Craiova sau alte oraşe de la sud de Carpaţii Meridionali, trebuie să treceţi mai întâi prin Târgu-Jiu şi să urmăriţi indicatoarele cu Petroşani. Traversaţi Defileul Jiului, iar la ieşire – la prima interescţie semnalizată, înainte de Petroşani – faceţi la stânga spre Cheile Buţii (34 km). Veţi traversa in ordine oraşele Vulcan, Lupeni, Uricani, satele Valea de Brazi, Valea De Peşti, Câmpu lui Neag. Din Câmpu lui Neag mergeţi înainte pe drumul asfaltat până veţi întâlni un indicator cu Cheile Buţii – la dreapta. Ieşiţi de pe drumul asfaltat, iar de aici mai aveţi aproximativ 600m până în curtea complexului cu acelaşi nume. Drumul este accesibil oricărui tip de maşină pe toata perioada anului. Dacă veniţi la Chei dinspre oraşele din nordul Carpaţiilor Meridionali, punctul de reper este oraşul Petroşani. Îl traversaţi, iar la ieşire, înainte de intrarea în Defileul Jiului trebuie să urmăriţi indicatorul cu Cheile Buţii – la dreapta. De aici veţi urma traseul descris mai sus.
Sat / Comuna / OrasDelta / Chei / DefileuTraseuCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3062, 22.9615
301. Câmpu lui Neag
Câmpu lui Neag este o localitate în județul Hunedoara. Obiective: Peștera cu Corali, rezervație naturală speologică pe Valea Scorotei în Retezatul calcaros (suprafață 0,5 ha). Deși distrusă în mare parte de vizitatori, rezervația prezintă numeroase urme ale numeroaselor concrețiuni (clusterite, stalactite, draperii și cruste). Peștera Zeicului, rezervație naturală speologică pe râul Jiul de Vest, care prezintă o mare varietate de de formațiuni stalagmitice și un bogat material paleontologic. Peștera Zeicului era cunoscută în prima ei porțiune, de localnici, ca loc de adăpost pentru turme. Se spune că ea a slujit și ca ascunzătoare pentru haiducii lui Zeicu, fapt întărit prin descoperirea în peșteră a unor flinte ruginite. Lacul Câmpu lui Neag, care a luat locul unei foste cariere de huilă, exploatată timp de 10 ani, este folosit pentru agrement. Lacul are peste 70 de metri adâncime și este permanent alimentat de două izvoare care mențin nivelul ridicat. Toate galeriile subterane sunt inundate și curenții de apă sunt puternici, reprezentând un pericol de înec.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30559, 23.0315
302. Lacul de Peşti
Lacul Valea de Pești, un lac de acumulare cu suprafața 31 ha, adâncime maximă 53m și o lungime de 2,5 km, la altitudinea de 830m. Lacul, amenajat pe râul Valea de Pești, are un volum de 4,5 mil.mc și are ca scop principal alimentarea cu apă în Valea Jiului, iar în perioadele de ape mari are și scop de producere a energiei electrice și de atenuare a undelor de viitură. În lac cresc următoarele specii de pești: știucă, somn, crap, mreană și clean.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30072, 23.05875
303. Barajul şi Lacul de acumulare Cinciş
Recunoscut ca zonă de agrement cautată de turişti, mai ales pe perioada verii, Lacul de acumulare Cinciş ascunde multe legende şi poveşti. Barajul Cinciş (Teliuc) de pe râul Cerna ardeleană, a fost realizat în scopul asigurării necesarului de apă industrială a Combinatului Siderurgic Hunedoara care a cunoscut, după anul 1948, o dezvoltare impetuoasă în domeniul siderurgic şi metalurgic, dar şi pentru producerea energiei electrice şi apărarea împotriva inundaţilor. Amplasamentul barajului a fost ales la circa 6,5 km în amonte de oraşul Hunedoara pe versantul estic al masivului muntos Poiana Ruscă, după confluenţa cu râul Runcu, acolo unde condiţiile geo-morfologice au fost cele mai favorabile. Este un baraj de beton în arc, cu înălţimea totală este de 48 de metri de la talpa fundaţiei. În secţiunea centrală barajul are 4,5 m la coronament şi 14 m la bază. Lacul Cinciş este amenajat pe amplasamentul satului Cinciş, încă din anul 1962 fiind strămutate peste 800 de familii. Execuţia întregului baraj a durat 14 luni, din aprilie 1963, până în mai 1964. Acum lacul oferă un peisaj frumos, o atmosferă de linişte lăsând turiştilor posibilitatea să se scalde în apele sale, să facă plajă, să practice pescuitul sau să se bucure de natură într-un loc ideal. Lacul oferă un peisaj spectaculos, deosebit şi rar şi atunci când nivelul apei scade, iar în coada barajului apar la iveală ruinele fostei biserici, atestată documentar încă din 1360 (ea a fost înghiţită de ape odată cu inundarea locului). Zona este înconjurată de numeroase case de vacanţă sau pensiuni turistice.
Lac / Baraj / TăuTraseuCinciş-Cerna, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.692511, 22.862548
304. Biserica de la Densuş
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș este una din cele mai vechi biserici din România în care serviciul liturgic se desfășoară neîntrerupt până în prezent. Edificiul a fost ridicat în secolul al XIII-lea în stil romanic, pe ruinele unei construcții din antichitate (sec. IV). De plan pătrat (cca 6 x 6 m), naosul este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spațiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Spre est se află o absidă semicirculară, atât la interior cât și la exterior, având pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudică în sec. XIV-XV. Construită din pietre fasonate romane aduse din ruinele din apropiere, biserica are o înfățișare ciudată care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murală, datând din 1443, opera unei echipe de maeștri, în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească. Lăcașul a fost folosit ca biserică de către românii care au îmbrățișat calvinismul, iar după unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei a devenit biserică greco-catolică. În 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, lăcașul a fost trecut de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române.
Biserică / Mănăstire / SchitDensuş, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.58295, 22.80520
305. Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului
Arie protejata cuprinsă în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor și în Rețeaua Globală. Aici s-au găsit fosile de dinozauri pitici, unici în lume. Tot aici s-a găsit şi o rudă a Pterodactilului, dar mai mare. S-au descoperit cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuHaţeg, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.516667, 22.9
306. Cetatea şi biserica Colţ
Cetatea Colț (astăzi, ruină) dateazǎ de la începutul sec. al XIV-lea, când a fost ctitoritǎ de cneazul Cândea. Ulterior, Cândea a trecut la religia catolică și și-a schimbat numele în Kendeffy. Se presupune că e una dintre cetăţile româneşti care l-a inspirat pe Jules Vernes să scrie Castelul din Carpaţi. Este la 3 km de Râu de Mori, lângă satul Suseni.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitTraseuSuseni, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.492, 22.868
307. Lacul Slăvei
Zona Munţii Retezat. Un element care sporeşte pitorescul Munţilor Retezat îl reprezintă numeroasele văi şi circuri glacire, aflate în spatele unor praguri glaciare sau a unor acumulări morenice. În Retezat se întâlnesc peste 65 de lacuri glaciare, cele mai multe dintre ele fiind permanente. Aceste lacuri sunt grupate în mai multe complexe glaciare. Pe versantul sudic al muntelui se află complexele glaciare Judele, Lăpuşnicul Mare şi Râul Bărbat. Complexul glaciar Lăpuşnicul Mare cuprinde mai multe circuri, dintre care se detaşează Slăveiul, Bucura şi Peleaga. Căldarea glaciară a Bucurei cantonează cele mai spectaculoase lacuri glaciare: Lacul Bucura – aflat în şaua Bucurei, la 2041 de metri altitudine, cu o suprafaţă de 8,8 hectare şi o adâncime maximă de 15,7 metri, având formă aproximativ dreptunghiulară; Tăul Agăţat – aflat la o altitudine de 2260 de metri şi ocupând un circ suspendat sub Vf. Bucura; Tăul Porţii – pare atârnat de cea mai înaltă treaptă glaciară a Circului Bucura, sub Vf. Judele, la o altitudine de 2140 de metri (este aproape tot anul acoperit cu gheaţă, doar în veriile mai călduroase apa lacului ajunge să se dezgheţe abia în luna august); Lacul Florica – la o altitudine de 1980 de metri, iar în imediata lui vecinatate se găsesc alte două mici ochiuri de apă; Lacul Ana – este cel mai mare din această salbă lacustră, având o adâncime de 11,6 metri şi o suprafaţă de 3,6 hectare; Lacul Lia – este ultimul lac din acest şirag şi se află la o altitudine de 1930 de metri, adunând ape ce vin dinspre Bucura şi Lacul Ana. Tot pe flancul sudic al Munţilor Retezat mai pot fi menţionate: Lacul Buta, Lacul Turcelu şi Lacul Slăvei. Lacul Slăvei este un mare lac de baraj morenic şi se află în Pintenul Slăveiului.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3392, 22.8733
308. Castelul Cândeştilor (Haţeg)
A aparţinut familiei Kendeffy. Datează din secolul al XIV-lea, dar ceea ce vedem astăzi este datat patru secole mai târziu, de atunci de când castelul a fost reconstruit. Locul este înconjurat de un parc şi poţi să te plimbi pe urmele grofilor, aşa cum li se spunea stăpânilor unguri ale acestor teritorii. Hotel de 1 stea acum, 80 lei/noapte.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuSântămăria-Orlea, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.61, 22.97
309. Mănăstirea Prislop
Mănăstirea Prislop reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania şi este situată în apropierea satului Silvașu de Sus din județul Hunedoara, la aproximativ 13 km de Haţeg. Este datată spre sfârșitul secolului XIII și începutul secolului XIV, de aproape șapte secole păstrând vie credinţa ortodoxă a românilor de pe aceste meleaguri.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitTraseuSilvașu de Sus, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.63139, 22.85154
310. Țebea
Localitatea a fost întemeiată în secolul XIV. Aici, în locul numit "Panteonul Moților", se găsește "Gorunul lui Horea". Este un stejar vechi de circa 400 de ani, cu circumferința de 9 m. Pentru a fi protejat de distrugerea prin uscare și putrefacție, în anul 1924 a fost legat cu cercuri de oțel și cimentat în interior. Pentru a permite dezvoltarea coroanei, a fost retezat la înălțimea de 9 m, de unde s-a dezvoltat o creangă laterală. Sub acest copac Horea i-a chemat la luptă pe moții iobagi. Lângă acest gorun (aflat în cimitirul satului) este îngropat Avram Iancu. În prezent (2008) creanga laterală a gorunului nu mai există, ci doar trunchiul cimentat, lipsit de viață.
Sat / Comuna / OrasCiudaţenie / Fenomen neobişnuitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalŢebea, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.16812, 22.73579
311. Tăul Caraciului
Lac de baraj dainuind de pe vremea romanilor, când în aval de lac se exploata aur
Lac / Baraj / TăuCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalTraseuŢebea, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.15174, 22.72468
312. Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru
Situl fosilifer cu dinozauri Sânpetru este o arie protejată de interes național, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, de tip paleontologic), inclusă în Geoparcul Dinozaurilor "Țara Hațegului”. Cu o suprafață de 5 ha, situată în bazinul Depresiunii Hațeg, pe teritoriul satului Sânpetru, comuna Sântămăria-Orlea, paleofauna reptiliană de la Sânpetru este reprezentată de specii de dinozauri, crocodili, broaște țestoase.
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturaleCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicSânpetru, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.54799, 22.9222
313. Cheile Ribicioarei
Cheile Ribicioarei, cu o lungime de 2 km, s-au format prin adâncirea pârâului Ribicioara (afluent al Crişului Alb) în formaţiuni cretacice, mai puţin rezistente (îndepărtate ulterior prin eroziune), şi apoi în rocile calcaroase. Versanţii sunt abrupţi, având o energie de 50-150 m, la baza lor apărând, pe alocuri, marmite de eroziune. În arealul cheilor au apărut peşterile Cizmei, Topliţa şi Izvorul Topliţei. Fac parte dintr-o rezervație naturală de tip mixt, categoria a IV-a, în suprafață de 20 ha. Rezervaţia naturală speologică Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor este situată pe raza comunei Ribița, pe râurile Ribicioara și Uibărești, la 12 km de Țebea. Se remarcă prezența calcarelor jurasice cu pereți pe alocuri foarte abrupți, pe care s-a dezvoltat o bogată vegetație specifică.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuUibăreşti, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.2376, 22.7709
314. Peștera Cizmei
Peştera Cizmei s-a dezvoltat pe versantul drept al Cheilor Ribicioarei şi a fost declarată rezervaţie naturală speologică, adăpostind formaţiuni stalagmitice, depozite paleofaunistice şi desene rupestre neolitice. Face parte din Rezervaţia naturală speologică Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuUibăreşti, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.23442, 22.76738
315. Mănăstirea Crișan
La intrarea în satul Crişan, aşezată între dealuri şi păduri, ne întâmpină Mănăstirea Crişan, reconstruită în 1992, pe urmele vechii mănăstiri care a dăinuit aici între anii 1550 şi 1800. Biserica a fost construită din piatră şi cărămidă, fiind pictată de două ori de-a lungul timpului. Ultima pictură a fost realizată de acelaşi pictor care a realizat şi pictura bisericii de la Mănăstirea Prislop. Construcţia trifaţă (în cruce) era specifică bisericilor din Ţara Românească, prezenţa acestui tip de construcţie la Crişan dovedind relaţiile strânse pe care le aveau românii de aici şi din întreaga Transilvanie cu cei de la sud de Carpaţi.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitCrişan, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.16912, 22.77983
316. Casa memorial Crișan
Urmând drumul dinspre Mănăstirea Crişan, spre centrul satului cu acelaşi nume, pe cursul Pârâului Goldeştilor, se ajunge la o casă ce a fost ridicată în memoria lui Crişan – unul din cei trie conducători ai răscoalei de la 1784. Casa în care s-a născut în 1732 Giurgiu Marcu, Gheorghe Crişan sau Crişan (cu aceste trei nume este cunoscut în literatura de specialitate) a dăinuit, se pare, până în 1935. Pe locul vechii case a fost ridicată, în 1979, o altă construcţie ce a primit destinaţie de casă memorială şi are menirea de a păstra vie memoria celor ce au condus răscoala iobagilor de la 1748. Satul a primit numele marelui conducător, în vremuri numindu-se Vaca.
Sat / Comuna / OrasCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuCrişan, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.17047, 22.79933
317. Cheile Uibăreștilor
De la Cheile Ribicioarei, peste deal, spre apus, se ajunge la Cheile Uibăreştilor, situate pe Valea Bulzeştilor, în amonte de satul Uibăreşti. De fapt aceste chei nu se află pe teritoriul comunei Ribiţa, aparţinând comunei Bulzeşti, dar accesul spre chei este mai facil prin satul Uibăreşti, sau cum aminteam mai sus, peste deal, din Cheile Ribicioarei. Punctul de maximă atracţie al acestor chei, declarate şi ele areal protejat de categoria a IV-a, este Podul Natural Grohot, o ultimă rămăşiţă a peşterii care a existat în trecut aici. Cheile Uibăreştilor fac parte din Rezervaţia naturală speologică Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuUibăreşti, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.232925, 22.765941
318. Cascada Lolaia
Zona Munţílor Retezat. Cascada Lolaia se află în Munţii Retezat, acest masiv muntos având numeroase cascade deosebit de frumoase şi de spectaculoase. Ea s-a format pe râul Lolaia, un afluent al Jiului de Est (la rândul său un afluent al Jiului), şi dă un farmec aparte peisajul sălbatic ce o înconjoară. Cascada este compusă din două braţe despărţite de un perete stâncos şi se află la o altitudine de 1050 de metri, în partea de nord a Parcului Naţional Retezat. Este accesibilă pentru vizitare tot timpul anului, prin localitatea Cârnic. Până la Cârnic se poate ajunge cu maşina sau cu microbuzul, iar de aici, traseul până la cascadă de face pe jos, fiind unul de aproximativ 20 de minute. Administraţia Parcului Naţional Retezat a realizat un proiect de amenajare, reparare şi punere în valoare a traseului până la cascadă, dar şi a obiectivului în sine, printr-un program numit "Belvedere pentru cascada Lolaia". Pe aici trece traseul montan ce străbate întregul parc, de la sud la nord, durata lui fiind de 11 ore cu o dificultate ceva mai ridicată.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.42817, 22.89761
319. Podul natural de la Grohot
Podul natural de la Grohot este situat pe teritoriul satului Grohot, comuna Bulzeştii de Sus, judeţul Hunedoara, în treimea superioară a Cheilor Uibăreşti, pe valea Uibăreştilor. Aces loc a fost declarat monument al naturii şi este inclus într-o rezervaţie naturală de tip geologic, de categoria a III-a, cu o suprafaţă de 1 ha. Este protejat pentru a conserva elementele naturale specifice (podul natural propriu-zis), la care se adaugă și vegetația dezvoltată pe substrat calcaros, cu numeroase elemente specifice zonei submediteraneene. Podul s-a format prin prăbuşirea, în timp, a tavanului unei vechi peşteri şi are o lungime totală de 45 de metri, iar pe sub el curge Pârâul Grohot. În ţara noastră mai există o singură formaţiune asemănătoare, în judeţul Mehedinţi, fenomenul fiind o raritate naturală.
Delta / Chei / DefileuCascadaParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăCiudaţenie / Fenomen neobişnuitTraseuBulzeştii de Sus, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.242658, 22.755088
320. Conacul Hereşti/Herăşti, Giurgiu
Acest obiectiv se distinge prin importanţa pe care o reprezintă ca şi monument istoric, fiind remarcat ca unul din cele mai interesante construcţii de zid din România. Casa de piatră este clădire de patrimoniu de gradul I, o curiozitatea arhitecturală pentru perioada în care a fost ridiată de către Udrişte Năsturel – figură care sprijinea cultura, prin funcţia de cancelar al domnitorului Matei Basarab. S-ar spune că în acea perioadă [sec XVII] boierii din ţinuturile Romăneşti erau deschişi spre călătorii şi spre a se lăsa fascinaţi de alte modele de cultură, de trăire, de rânduire pe care le întâlneau în tările din Europa. Astfel se face, că Udrişte Năsturel, cărturarul şi unul din promotorii dezvoltării unui mediu cultural în Tările Române, s-a inspirat din călătoriile sale în Italia, atunci când a dezvoltat arhitectura casei de la Hereşti. Volumetria, compartimentarea interiorului, tehnica folosită aduce construcţia în atenţia specialiştilor. Câteva elemente de non-conformism pe care le-am putea aminti: alipirea a două construcţii pentru obţinerea casei, tehnică întâlnită des la construcţiile ţărăneşti, însă nu la construcţiile aristocrate; proiectarea clădirii cu scări interioare, deşi spaţiul rămâne în continuarea divizat în cele două clădiri pre-existente, care au fost înglobate în noul edificiu; lipsa spaţiilor de deschidere către lumea exterioară. Ca stiluri abordate, arhitecţii spun că această casă cuprinde laolaltă elemente gotice şi arab-otomane, fără a crea vreo disonanţă. Spaţiul ce cuprinde casa lui Udrişte Năsturel este un ansamblu arhitectural, întrucât aici se află şi o biserică, ce poartă două hramuri: "Sfânta Treime” şi "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Biserica a fost ridicată de Elina, soţia domnitoului Matei Basarab pe locul unei biserici de lemn. Casa de piatră a avut ca proprietari de-a lungul vremurilor pe: Constantin Năsturel Herescu, prinţul sârb Miloş Obrenovici şi familia Atanasie Stolojan. Ţine de Hereşti sau Herăşti.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitHereşti, GR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.209938, 26.363325
321. Balta Comana (Delta Neajlovului)
Se merge spre Giurgiu; din Adunatii Copaceni, este un indicator spre Manastirea Comana care arata sa o luati la stanga. Dupa ce vizitati manastirea, continuati drumul. La un moment dat o drumul asfaltat o ia la stanga intr-o intersectia destul de maricica si aerisita. O luati la stanga pe asfalt veti ajunge la locuintele lacustre. Drumul asfaltat se va termina si va continua cu drum forestier. Se merge pana vedeti in capat o vila cu un gard pe care scrie accesul interzis. In partea dreapta se poate parca pe pamant. Tot acolo se afla si resturile pontonului spre locuintele lacustre. Delta Neajlovului este un obiectiv inclus in plimbarile cu balonul (www.inair.ro). Obiectivul este inclus in Parcul Natural Comana.
Delta / Chei / DefileuActivităţi / AgremementComana, GR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.16761, 26.1497
322. Rezervaţia Bujorului
Se merge spre Giurgiu; din Adunatii Copaceni, este un indicator spre Manastirea Comana care arata sa o luati la stanga. Dupa ce vizitati manastirea, continuati drumul. La un moment dat o drumul asfaltat o ia la stanga intr-o intersectia destul de maricica si aerisita. Mergeti inainte si veti ajunge in satul Vlad Tepes, unde se afla Parcul natural Comana, cu Rezervatia stiintifica de bujor.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuVlad Ţepeş, GR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.1352, 26.1584
323. Podul Bizetz – primul pod în curbă (unghi) din Europa (Giurgiu)
Podul Bizetz – primul pod curbiliniu construit în Europa. Inaugurarea acestui pod a avut loc în anul 1905, destinaţia sa fiind de a lega oraşul de Portul Ramadan, cu acces peste canalul Sf. Gheorghe. Constructorii săi au fost inginerii Anghel Saligny şi Ion Ionescu-Bizetz. Este primul pod rutier şi feroviar construit în curbă (frânt în plan orizontal) ceea ce a reprezentat la data respectivă o premieră tehnică în Europa. Această construcţie este monument istoric şi va rămâne deschis numai traficului pietonal, în urma realizării unui pod nou.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalGiurgiu, GR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.88441, 25.96415
324. Parcul natural Comana
E la distanţă aproximativ egală între Bucureşti şi Giurgiu. Cuprinde Rezervaţia Ştiinţifică de ghimpe (Ruscus aculeatus), Rezervaţia Ştiinţifică de bujor (Paeonia peregrina) şi Balta Comana (rezervaţie naturală şi zonă de protecţie avifaunistică).
Parc naţional / rezervaţii naturaleComana, GR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.1352, 26.159
325. Tecuci
Oraş din judeţul Galaţi cu câteva obiective interesante în oraş sau împrejur: Parcul Central Pazvante, Rezervație Paleontologică Tecuci, Muzeul Mixt Tecuci , Mausoleul Tişiţa Mărăşeşti.
Sat / Comuna / OrasTecuci, GL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.846667, 27.427778
326. Galaţi
Semnele activităţii omului în zonă sunt foarte vechi, dar prima menționare documentară a orașului Galati (pe atunci târg) datează din 1445. Galațiul a crescut în importanță după ce turcii au cucerit cetățile Chilia și Cetatea Albă, în iulie-august 1484, orașul ramânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerțul intern, dar și în cel polono-turc. În secolele XVIII-XIX comerțul și navigația se dezvoltă în așa fel încât Rusia înființează, în anul 1775, primul consulat local, iar Franța și Anglia organizează vice-consulate, în anul 1805. În 1850, SUA își deschide un viceconsulat, ridicat la rangul de consulat în 1858. Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galați. Prealabil Unirii Principatelor din 1859, orașul este condus de pârcălabul Alexandru Ioan Cuza (locuinţa sa de pe strada Al. I. Cuza, în apropierea gării orașului este muzeu).
Sat / Comuna / OrasGalaţi, GL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.439444, 28.034444
327. Muzeul arhitecturii populare din Gorj de la Curtişoara
Muzeul arhitecturii populare din Gorj de la Curtişoara este un muzeu etnografic, în aer liber, situat în satul Curtişoara, la numai 10 km de Târgu Jiu. A fost amenajat între anii 1968-1975 şi cuprinde un ansamblu de clădiri specifice regiunii precum: cule, case, mori, o biserică, anexe, de asemenea adăposteşte obiecte etnografice, piese de mobilier ţărănesc sau costume gorjeneşti. În expoziţia permanentă se regăsesc obiectivele de arhitectură populară, iar în expoziţiile temporare pot fi admirate crestături în lemn, ceramică, costume populare gorjeneşti, covoare sau scoarţe olteneşti. Muzeul se întinde pe o suprafaţă de 13 hectare, într-un cadru natural de excepţie, ce reproduce, la scară mică, aproape toate formele de relief şi s-a format în jurul culei Cornoiu (a fost contruită în sec. al XVIII-lea şi este cea mai mare şi cea mai bine păstrată construcţie de acest tip, din Oltenia), aflată pe domeniul familiei Cornoiu. "Cula de la Curtişoara" constituie, ea însăşi, un valoros monument de arhitectură. Toate monumentele de arhitectură ţărănească expuse aici (case, şopron de case, şopron de conac de plai, conac de plai, pivniţe de deal, fântână cu cumpănă, moară, piuă, două biserici) sunt autentice. Casele provin din diversele localităţi ale Gorjului: Ţicleni, Dobriţa, Bălăneşti, Găleşoaia, Olari, Cărbuneşti sat, Romaneşti, Tismana, Cârligei, Racoţi, Glodeni, Pârâu-Pripor, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Brădiceni, Poiana Rovinari. Marea lor majoritate sunt construite din bârne. Muzeul a fost inaugurat în anul 1975 şi şi-a îmbogăţit permanent colecţia de patrimoniu, constituind un sprijin important pentru cei interesaţi de lumea satului, în general, şi de cultura populară gorjenească, în special.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitMuzeuCurtişoara, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.10779, 23.3530
328. Cheile Olteţului
Având pe o parte grupul munţilor Parâng şi pe cealaltă parte Munţii Căpăţânii şi cu o distanţă minimă de doar 2 metri, este considerat spaţiul cel mai mic dintre doi munţi din lume. Cheile sunt considerate atât rezervaţie botanică, cât şi rezervaţie mixtă, în cadrul unui complex carstic. Vegetaţia, cheile, grotele alcătuiesc un peisaj deosebit de atrăgător, valea superioară a Olteţului reprezintă o podoabă a Carpaţilor Meridionali şi merită a fi vizitată.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuPolovragi, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.20327, 23.7806
329. Rânca
Staţiune montană din judeţul Gorj. Este împarţit administrativ în două; jumătatea vestică aparţine de oraşul Novaci, iar cea estică de comuna Baia de Fier. În ultimii ani au răsărit sute de construcţii şi s-a format şi o mică staţiune de ski - se constuieşte o pârtie care urcă spre Varful Păpuşa (2135 m). Prin Rânca trece cea mai înaltă şosea din România, TransAlpina; totodată locaţia este conectată cu trasee montane de Baia de Fier şi vârfurile din Munţii Parâng. Altitudinea aproximativă: 1600 m.
Sat / Comuna / OrasPârtii de skiTraseuNovaci, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2925, 23.6889
330. Cheile Corcoaia (sau Cheile Corcoaiei)
Cheile Corcoaiei sau Cheile Corcoaia din Judetul Gorj sunt situate in Muntii Mehedinti, la 44 de kilometri in amonte de Statiunea Baile Herculane si la 200 de metri amonte de Cerna Sat. In Chei se gasesc formatiuni cu aspect spectaculos. Aici puteti vedea scobituri circulare sau ovale in roca dura a unor rauri, cavitati de dizolvare si lapiezuri ce alcatuiesc un peisaj spectaculos. Lungimea Cheilor este de 300 de metri si sunt un monument declarat al naturii. Se ajunge acolo pe "Drumul Oaselor" - vezi filmul cu Florin Piersic. Crestăturile din stâncă de la intrarea în chei vin cu o legendă - ar fi făcute de Iorgovan cand a tăiat capul balaurului.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCerna Sat, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13328, 22.6959
331. Cheile Sohodolului
Rezervaţia Naturală Cheile Sohodolului este în amonte pe râul Sohodol, comuna Runcu. O zonă frumoasă ce merită încercată. Într-un loc apa a săpat 2 găuri în stâncă, denumite de localnici "nări". Este unul dintre locaţiile clasice din Oltenia de sub munte unde se practică escalada pe stâncă (alături de Cheile Galbenului - Peştera Muierilor).
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleActivităţi / AgremementRuncu, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13795, 23.1408
332. Mănăstirea Lainici
Mănăstirea pe defileul Jiului. Tradiţional se crede că prima mănăstire aici ar fi fost întemeiată în secolul XIV, dar oficial apare în documente abia din a doua jumătate a sec. al XVII-lea.
Biserică / Mănăstire / SchitBumbeşti Jiu, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.26438, 23.39223
333. Peştera Muierilor
E pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier ocupând versanţii de la 1 km nord de Baia de Fier în Cheile Galbenu. Intrarea în peşteră se află la 45 m deasupra talvegului râului Galbenu, în sectorul de chei al acestuia. Peştera a fost populată încă din epoca neolitică, are o întindere de 7000 de metri, pe 4 nivele, orientarea geografică a întregului sistem de galerii este nord-nord-vest sud-sud-est axată pe direcţia unei linii de fractură. Importanţa acesteia constă în conservarea istoriei vremii: oameni din paleolitic, unelte de piatră şi os, vârfuri de suliţe etc. A fost declarată şi monument al naturii în anul 1955. Este singura peşteră din ţară care dispune de o sală cu pereţii şi planşeul complet concreţionat cu carbonat apatit. La toate acestea se adaugă şi fauna cavernicolă, bine reprezentată, aceasta este una din cele mai reprezentative peşteri din zonă. Dovada numărul mare de turişti ce o vizitează pentru valoarea ei ca monument al naturii, dar şi cu un mare capital cultural deosebit. În 2002 s-au găsit oasele unei femei cu o vechime de 35 000. Ori aceastea, ori cele din Peştera cu oase (Caraş Severin) sunt cele mai vechi oase ale omului modern din Europa, aşadar România deţine dovada celui mai vechi om din Europa! La baza denumirii Peşterii Muierilor se află două legende: Prima spune că, în trecutul istoric, atunci când bărbaţii în putere plecau să apere ţara de năvălitori, femeile luau în grabă copiii şi bătrânii pentru a se adăposti în peştera pe atunci numai de ei ştiută; ei rămâneau ascunşi până la trecerea urgiei. A doua versiune susţine că denumirea de Peştera Muierilor ar veni de la faptul că în zilele uscate de secetă, femeile se aşezau să toarcă la gura cavitătii, unde aerul ce răbufnea din interiorul ei le-ar fi uşurat mult munca de răsucit a firului. Unii susţin că obişnuiau să pătrundă chiar şi mai spre interior, în gururile cu apă, unde puneau inul şi canepă la înmuiat. Prima legendă are şanse mari să fie adevărată, iar a doua e doar posibilă.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleBaia de Fier, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1920, 23.7536
334. Peştera Polovragi
Legenda spune că peştera era cunoscută încă de pe vremea dacilor şi se spune că acolo se acundea Zamolxes, zeu al dacilor. Din peşteră se spune că dacii puteau ieşi prin diverse tuneluri deasupra şi îşi luau inamicul prin surprindere. De altfel deasupra peşterii pe versant cam la 1000 de metri înălţime au fost descoperite ruinele unei cetăţi dacice datând din sec. II-I i. Chr. În dreptul peşterii cheile sunt foarte adânci; râul nu se vede de pe mal, fiind ascuns şi de vegetaţie. La 800 de metri după peştera Polovragi după un pod se poate coborâ în albia râului. Versanţii sunt abrupţi iar apa curge iute printre stânci. Peştera mai a fost cunoscută ca fiind Peştera lui Barbonie din Polovragi. Pestera este lungă, fiind cartografiaţi aproximativ 27 km (conform spuselor ghidului). Merită văzuţi cei 900 metri electrificaţi. La fel ca în majoritatea peşterilor, temperatura este constanta indiferent de anotimp (cam 10 grade), aerul este relativ umed şi fără curenţi.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturalePolovragi, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.20174, 23.78207
335. Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii
Cele 3 opere de artă ale lui Brâncuşi, expuse în Târgu Jiu. 2 dintre ele sunt în parcul central, iar coloana infinitului este la ieşirea spre Râmnicu Vâlcea.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalTârgu Jiu, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.037501, 23.285326
336. Mănăstirea Tismana
Este cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească (1378), având un rol primordial în menținerea credinței ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani, se află pe teritoriul orașului Tismana din județul Gorj.
Biserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalTismana, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.08061, 22.92707
337. Lacul Roşiile
Parâng - se ajunge cu rucsacul in spate
Lac / Baraj / TăuTraseuRânca, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34575, 23.5546
338. Parângul Mare
Vârful Parângul Mare este cel mai înalt din Masivul Parâng, Carpații Meridionali, având o altitudine de 2.519 metri. Este al patrulea vârf muntos din România, din punctul de vedere al înălțimii, fiind totuși cel mai înalt vârf din România care nu este în Munții Făgăraș. Traseu: Staţie îmbarcare telescaun – Complex Turistic Parâng– Vf. Parângul Mic (2074m) - Refugiul Cârja – Vf. Cârja (2405m) – Vf. Stoiniţa (2417m) – Vf. Gemanarea (2468m)– Vf. Parângul Mare (2519m).
TraseuRânca, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.339994, 23.539619
339. Cascada Strîmbului
Cascada Strîmbu(ului) se află în Munţii Vîlcan, pe valea cu acelaşi nume şi se poate ajunge la ea parcurgând un traseu pe Cheile Şuşiţei şi traversând câteva pâraie. La aproximativ 20 km de Târgu-Jiu, judeţul Gorj, se află satele Curpen, apoi Vaidei. Din localitatea Vaidei porneşte spre munte, un drum forestier ce urmează valea Şuşiţei. Drumul forestier Şuşiţa Verde începe în dreptul unui canton al Ocolului silvic, iar apoi, la aproximativ 5 minute se ajunge în Cheile Şuşiţei Verzi. Cascada ce se formează aici înspumează apele acestui râu, străbătând spaţiul îngust dintre stânci. În genunea Şuşiţei Verzi se pătrunde cu greutate, însă dincolo de spintecătura prin care trece drumul, cheile continuă înca vreo 150 de metri, apoi urmează o porţiune de mers prin pădure şi prin poieniţe, se depăşesc pâraiele Valea Mare (vest), Miţări (est) şi Tragoe (vest), se străbate Cheiţa Cîrligu şi se traversează pe malul stâng, până la gura văii Jarei, iar de aici urmează lunca largă a Şuşiţei (punctul La Bocşe) şi pârâul Strîmbul. Cascada Strîmbului se află undeva în dreapta, la kilometrul 4,8 de pe marcaj. Zona este deosebit de pitorească şi este un loc excelent pentru o drumeţie montană. Traseele din Munţii Vîlcan nu ocolesc această vale.
Delta / Chei / DefileuCascadaTraseuVaidei, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.22337, 23.27164
340. Cascada Bistriței
Munţii Vâlcan - Traseu: Casa de vânătoare Câmpuşel - Muntele Coada Oslei - şaua Groapa Nedeuţii - La Bârloagă - valea Bistriţei - Peştişani. Marcaj: triunghi roşu. Timp de mers: 11-12 ore, traseu accesibil numai vara. Cele trei artere modernizate: Târgu Jiu - Tismana - Baia de Aramă (DN 67 D), Târgu Jiu - Petroşani (DN 66) şi Petroşani - Lupeni - Câmpu lui Neag (DN 66 A) înconjoară masivul pe trei laturi, uşurând accesul în Munţii Vâlcan.
CascadaTraseuCîmpuşel, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2651,  22.8710
341. Lacul Îngheţat
Lacul Îngheţat se află în Munţii Parâng. Pe lângă bogaţia deosebită a apelor curgătoare, Munţii Parâng adăpostesc deopotrivă, 22 de lacuri mai mari, 18 lacuri mici şi peste 25 de ochiuri de apă, în marea lor majoritate, de origine glaciară. Printre aceste lacuri sunt: Lacul Roşiile – cel mai mare şi mai adânc lac glaciar din Parâng, cu o suprafaţă de 3,76 ha şi 17,6 m adâncime, situat la o altitudine de 1980 metri; Lacul Câlcescu – cel mai frumos lac, cu o suprafaţă de 3,02 ha şi o adâncime de 9,3 metri, situat la o altitudine de 1935 metri; Lacul Îngheţat – are mereu sloiuri de gheaţă, se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, are o adâncime de 5 metri şi este situat la o altitudine de 2120 metri; Lacul Verde – se intinde pe o suprafaţă de 0,16 ha şi are o adâncime de 6,5 metri; Lacul Mija – desfăşurat pe 0,8 ha, cu o adâncime de 6,5 metri, la o altitudine de 1980 metri; Lacul Mândra – are o suprafaţă de 1,12 ha, o adâncime de 8,3 metri şi este situat la o altitudine de 2148 metri, fiind socotit lacul cu aşezarea cea mai înaltă din Munţii Parâng. Lacul Îngheţat, numit şi Tăul Îngheţat este format în bazinul Râului Jieţ, un afluent al Jiului de Est.
Lac / Baraj / TăuTraseuStaţiunea Parâng, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.36864, 23.5338
342. Barajul şi Lacul de acumulare Valea lui Iovan
Lacul Valea lui Iovan sau Lacul Iovan este realizat prin bararea râului Cerna, în aval de confluenţa cu Râul Iovanul (Râul Valea lui Iovan se formeză la confluenţa braţelor Godeanu şi Scărişoara), într-o zonă încastrată între culmile sud-estice ale masivului Godeanu şi cele nord-vestice ale masivului Mehedinţi, în culoarul Cernei (Valea Cernei). Lacul de acumulare format în spatele barajului are un volum total de 124 mil. mc. Suprafaţa lacului este 292 hectare, oferind un peisaj splendid, într-o zonă cu o naturaleţe aparte. Lacul este inclus în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCerna Sat, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1731, 22.7472
343. Lacul Zănoaga Mare
Parâng, Valea Lotrului
Lac / Baraj / TăuTraseuRânca, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.35492,  23.5991
344. Cula Poenarilor-Almaj
Culă din secolul XVIII
Almăj, DJ
345. Mănăstirea Bucovăț
La 5 kilometri de Craiova și reprezintă un monument de artă medievală ridicat între 1506-1512; are o cronică murală unică în Țara Românească.
Craiova, DJ
346. Mănăstirea Jitianu
Secolul XV, rezidită de domnița Bălașa
Podari, DJ
347. Ruinele Castrului Roman de la Răcari
Castru roman din secolele I-III e.n.
Răcari, DJ
348. Vestigiile arheologice din neolitic și epoca bronzului de la Coțofenii de Jos
Vestigii arheologice renumite în toată lumea pentru bogația lor. Cu siguranță am învățat la istorie despre cultura de Coțofeni.
Coțofenii de Jos, DJ
349. Craiova
Este numită şi "capitala Olteniei”. În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava. O parte a istoricilor, în frunte cu Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu-Hașdeu și Alexandru D. Xenopol consideră că pe teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul bătăliei de la Rovine din timpul lui Mircea cel Bătrân. La sfârșitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moșia puternicilor boieri Craiovești și a Basarabilor. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraș, fiind cel mai important loc al schimburilor din zonă. Apărută in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie. În timpul lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic si militar. Craiova a fost în evul mediu și un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste pus la dispoziția Marelui Ban, compus din forța militară a țăranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregători ai Băniei, din țăranii liberi și din mercenari. În acțiunea de aducere sub stăpânirea sa a Transilvaniei și Moldovei, lui Mihai Viteazul i-au stat alături frații Buzești -- Stroe, Radu și Preda, Baba Novac, Banul Mihalcea, Banul Mărăcine, Mârza, Matei Basarab și Radu Șerban. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. După înfrângerea turcilor și Pacea de la Passarowitz (1718), boierimea a salutat stapînirea austriacă a Olteniei (1718 - 1739), dar deja din 1726, când banul Gheorghe Cantacuzino este destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul sistematic al exploatării, precum și de colectarea centrtalizată veniturilor provinciilor în visteria Curții Imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii eșuează în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie fapt care îi determină să părăsească Oltenia. Craiova devine între 1735-1770 capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea. În această perioadă s-au produs în Craiova importante schimbări și în domeniul instituțional. Bănia craioveană nu mai constituia instituția care în perioada anterioară concura pe plan politic domnia țării. În 1761 reședința permanentă a banilor este mutată de domn la București. Revenirea la normalitate se petrece în 1770-1771, când Craiova devine capitala Țării Românești. Bucureștiul era disputat între armatele invadatoare rusești și cele turcesti; iar capitala Țării Românești este mutată la Craiova, domnul Emanuel Giani-Ruset urmărind de aici desfășurarea ostilităților. În primele două decenii ale secolului al XIX-lea, Craiova se bucură de înflorire economică și urbanist-edilitară. În 1913 în timpul guvernului Titu Maiorescu se semnează tratatul de pace prin care se încheie Războiul balcanic, tratat cunoscut în istorie sub numele de "Pacea de la Craiova”. După ce intrăm în al doilea război mondial, în noiembrie 1916 Craiova este ocupată de trupele germaneși austro-ungare; timp de doi ani cât a durat administrația militară germană, întreaga viață economică a Craiovei a fost paralizată.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuActivităţi / AgremementCraiova, DJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.32030, 23.80612
350. Castelul Fermecat
Construit odată cu Parcul Romanescu, cu scopul de a arăta ca un castel medieval. A funcţionat un timp ca terasă şi berărie.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalCraiova, DJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.3312, 23.814
351. Rezervaţia de zimbri Neagra
"Zimbrăria Neagra ''din cadrul Ocolului silvic Bucşani, în judeţul Dâmboviţa, este situată la mai puţin de 80 de kilometri de Bucureşti, la 30 de kilometri de mun. Târgovişte si 35 Km fata de mun. Ploiesti. În Rezervaţia Neagra Bucsani, in luna mai 2010 exista un numar de 35 de zimbri, 16 masculi şi 19 femele, ce trăiesc pe 162 de hectare de pădure. Toate cele 35 de animale au fost botezate cu nume care încep cu "RO". La sfârşitul anului 2009, zimbrăria s-a îmbogăţit cu patru noi exemplare. Născut în iunie 1986, Rociu este cel mai vârstnic zimbru. Alţi zimbri poartă nume ca : Rococo, Rotunda, Rogojan, Romario, Roberta şi chiar "Robokap". Zimbrăria Neagra s-a înfiinţat în 1983, cu scopul adaptării speciei în zona de câmpie a acestui animal. În 1983, au fost aduşi la Bucşani 18 zimbrii din ţară, dar şi câteva exemplare din străinătate.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBucşani, DB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.8679,  25.6501
352. Castel Potlogi
Palatul Brâncovenesc se află la Potlogi, jud. Dambovița si a fost construit de Constantin Brâncoveanu în 1698, pe locul unei curți boiereşti. Fațada orientată spre un elesteu are o dublă loggie, iar pe fațada opusă, spre curte, compoziția este dominată de foisorul cu scară exterioară, asemeni celui de la Mogoşoaia. Decorația palatului cuprindea motive florale de inspirație persană. In varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc. In prezent, palatul este lasat in ruină.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuPotlogi, DB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.564166666666665, 25.588055555555556
353. Târgovişte
Târgoviştea, oraş martir, are multe de dezvăluit, în fiecare an fiind vizitat de mii de turişti, români şi străini. Majoritatea obiectivelor turistice din Târgovişte: Turnul Chindiei (Turnul Chindiei, cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii); Complexul monumental-muzeal CURTEA DOMNEASCĂ; Muzeul POLIŢIEI ROMÂNE; Muzeul de ISTORIE; Muzeul SCRIITORILOR DÂMBOVIŢENI; Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti; Muzeul GHEORGHE PETRAŞCU; Muzeul VASILE BLENDEA.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuTârgovişte, DB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.95, 25.44
354. Lacul Scropoasa
Lacul Scropoasa se află în Munții Bucegi, pe Valea Ialomiței. Lângă acesta a apărut acumularea Bolboci, în apropierea Cheilor Zănoagei. Lacul Scropoasa ocupă o suprafața de 56 600 m2. Lacul Scropoasa alimentează a doua cea mai veche hidrocentrală din țară, Hidrocentrala Dobresti, construită în anul 1936. În spatele barajului se întinde oglinda verzuie a unui minunat lac de acumulare. Pe un mic platou se află cabana Scropoasa (1206 m), o oază de liniște și ospitalitate. De la Dobrești pînă aici, faceți două ore de mers relativ relaxat. Este accesibil plecând din com. Moroieni și trecând de cele 3 tabere școlare, după care pe traseu marcat prin pădure, până la cabană, ajungându-se astfel și la cabana cu același nume. De aici se pot face excursii către cabanele Bolboci, Cheile Zănoagei, Padina, Peșteră. Trecerea de pe chei spre lac se face printr-un tunel săpat manual acum 75 de ani de circa 100m (proprietate Hidroelectrica).
Lac / Baraj / TăuTraseuMoroeni, DB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.31051, 25.4191
355. Cheile Orzei
Chei în Bucegi, la sud de lacul Scropoasa. Au o lungime de 1,5 km şi sunt considerate cele mai strâmte, mai spectaculoase şi mai sălbatice chei de pe Valea Ialomiţei. În 1970, pentru a proteja acest spaţiu valoros, s-a constituit Rezervaţia Naturală Complexă Cheile Orzei.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleVârfureni, DB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.18, 25.25
356. Planul inclinat (Şiclăul)
Situat la marginea orașului Covasna (Văii Zânelor), Planul Înclinat este o construcție tehnică pentru a eficientiza transportul vagoanelor cu lemne și nu foloește nicio sursă de energie, ci doar forța gravitațională. Principiul este simplu: doua vagoane sunt legate cu un cablu ce trece printr-un punct ridicat al pantei printr-un scripete. Vagonul greu se duce la vale, încărcat, iar prin intermediul cablului este tras la deal în locul de unde a plecat cel încărcat. Functioneaza din 1889, inaugurarea oficiala a avut loc in 1890. Macheta acestui monument tehnic exceptional a fost prezentat la expozitia universala din 1896. http://www.ropedia.ro/obiective/Covasna/Covasna/Planul_Inclinat/
Ciudaţenie / Fenomen neobişnuitCovasna, CV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.850804, 26.242905
357. Cascada Fieraru
Pornind din satul Brăduţ, cu puţin ajutor (de la cetăţeni) se poate ajunge în Cheile Vîrghişului sau în apropiere, la diferite izvoare de apă minerală. Pornind de la Brăduţ mai departe, după numai cîteva sute de metri, se ajunge în satul Filia, unde există un vechi furnal (monument istoric) si fundaţia octogonală a clopotniţei bisericii în stil romanic, ridicată probabil la începutul secolului XIII. Spre nord, se poate vedea, la gura pîrîului Coşag (pe valea căruia apar pietre de opal), un izvor de apă minerală, iar mai departe, la gura pîrîului Fieraru, în directia opusa, pe un pîrîu mai mic (Covasna), o cascada frumoasa de cea 4 m înaltime. La gura pîrîului Batatura Cailor, vom da de un mic refugiu.
CascadaTraseuBrăduţ, CV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.21125, 25.64133
358. Plaja Vadu
Ultima plajă de pe litoral înainte de a intra în Delta Dunării. Este la nord de Corbu şi este o plajă neamenajată. Lumea o descrie ca fiind "noua Vamă". Din sat până la plajă sunt câţiva kilometri de drum betonat care trece iniţial pe lânga fosta Intreprindere de Metale Rare. Când te apropii de dunele ce prevestesc apropierea plajei drumul oferă alternative. Bifurcaţia ce duce la stânga merge spre Canalul 2 şi apoi Jurilovca, fiind traseul pe uscat spre Gura Portiţei (aproximativ 27 de km) - atenţie că drumul e cu nisip şi uneori este mai afânat, chiar dacă din când în când îl calcă un utilaj cu şenile. Venit la Vadu îţi recomand să ai apă pe plajă, singurele surse de apă fiind în sat (sunt magazine). Îţi recomand ca până la ora 17.00 să procuri lapte proaspăt de la localnici.
PlajăTraseuVadu, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.4459, 28.7846
359. Vama Veche
Ne propunem să ajungem la Vama Veche măcar o dată în fiecare an. Staţiunea unde se merge cu cortul să auzi valurile în noapte, se dansează noaptea pe plajă la Stuf şi se uită de idei preconcepute. Aici se ascultă mult rock şi folk. Sunt şi camping-uri în zonă şi pensiuni pentru toate gusturile. Credem că oricine trebuie să încerce gustul de Vamă! Festivalurile locului: Stuf Stock Festival şi, la început de septembrie, Folk You! Vama Veche este punct de frontieră cu Bulgaria, aşa că dacă vreţi să beţi o bere ieftină bulgărească daţi o fugă până în primul sat din Bulgaria (o să vedeţi acolo sărăcie cruntă) - veţi putea plăti cu lei româneşti şi veţi vorbi româneşte acolo :)
PlajăSat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiVama Veche, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.75340, 28.57261
360. Cheile Dobrogei
Formaţiuni stâncoase foarte interesante din Podişul Casimcei, cea mai veche zonă din România. Cuprind şi mai multe peşteri importante din punct de vedere arheologic și paleontoligic. Se poate practica escalada.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăActivităţi / AgremementTârguşor, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.48, 28.47
361. Cetatea Carsium
Cetatea romană şi romano-bizantină Carsium s-a construit, probabil, peste o fortificaţie getică, încă din a doua jumătate a secolului I p. Chr. La începutul secolului al II-lea p. Chr., în timpul războaielor dacice, în anul 103 p. Chr., împăratul Traian întăreşte fortificaţia cu ziduri din piatră.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicHârşova, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.68138888888889, 27.952222222222222
362. Tropaeum Traiani de la Adamclisi (cetatea şi monumentul)
Tropaeum Traiani este un monument triumfal roman în Adamclisi, județul Constanța, ridicat în cinstea împăratului roman Traian între anii 106-109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor în anul 102 d.Hr. Acesta a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine. În muzeul adăpostit în interiorul acestuia se găsesc părți din monumentul original.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicAdamclisi, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.10214, 27.95503
363. Mănăstirea Dervent
Mănăstirea Dervent este o mănăstire ortodoxă situată în satul Galița. Nu se poate spune când a fost înfiinţat primul aşezământ monahal în această zonă, dar izvoarele istorice consemnează apariţia Derventului în secolul al IX-lea, întemeiată de călugări autohtoni, aparţinând de eparhia Tomisului şi Durostorumului.
Biserică / Mănăstire / SchitGalița, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.10833, 27.48082
364. Cetatea Histria şi muzeul
Cetate grecească; muzeu cu piese de arheologie greacă, romană și bizantină
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicMuzeuIstria, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.5487, 28.7686
365. Cetatea Păcuiul lui Soare (Cetatea Vicina)
Cetatea de la Păcuiul lui Soare (Cetatea Vicina) a fost o bază navală bizantină ridicată în jurul anului 1000, se pare, între 972 şi 976, pe o insulă de pe Dunăre, lângă Ostrov. Trupele împăratului Ioan I (din dinastia împăraţilor macedoneni), poreclit Tzimiskes (pentru că era un tip scund însă foarte capabil), au construit lângă Ostrov o cetate care a dăinuit timp de 500 de ani, apoi a a fost abandonată și dispărută până la redescoperirea ei din 1955. Se află la aproximativ 130 km de Constanţa, iar la fața locului veți găsi aproximativ 15-20% din ce a fost cândva fortăreața. Fiind pe o insula din mijlocul Dunării, poate fi un loc deosebit de atractiv turistic, trebuie doar să ne dorim acest lucru și să muncim puțin. Francezii de exemplu fac o sărbătoare dintr-o insulă care apare doar în timpul mareei, de ce nu am putea și noi? Apele Dunării o macină, pentru a o avea și pe viitor, are nevoie de intervenția omului.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalOstrov, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.130921, 27.470160
366. Cetatea Capidava
Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi cetate romană, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu același nume Capidava. Distrusă de goți în secolul III, fortificația a fost refăcută în secolul următor, devenind apoi și centru episcopal (ruine). Aici se ajunge foarte usor, facand stanga spre Cernavoda imediat sub podul de la iesirea de pe autostrada, si urmand drumul spre Seimenii Mici. De acolo, tineti tot inainte si dupa cativa kilometri superbi veti da de cetate, pe partea stanga a drumului
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicTraseuCapidava, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.49426, 28.08981
367. Biserica şi Peştera Sfântul Andrei
Plecand de la Cernavoda spre sud in directia Ostrov, pe drumul care serpuieste printre coline, aproape de cursul Dunarii, ajungi dupa mai multe localitati cu specific pescaresc in comuna Ion Corvin. Un indicator, la iesirea din sat, te indruma sa mergi mai departe pe un drum lateral pentru a ajunge dupa 3-4 kilometri la Manastirea "Pestera Sfantului Apostol Andrei". La capatul drumului ce trece prin padure se afla manastirea cu cele trei biserici si corpul de chilii, situate intr-un frumos cadru natural
Biserică / Mănăstire / SchitPesteră / SalinăIon Corvin, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.09079, 27.82547
368. Bisericile în cretă de la Basarabi Murfatlar
Situl arheologic Basarabi-Murfatlar se află la o distanță de 15 km de litoralul Mării Negre, pe malul drept a ceea ce a fost Valea Carasu, acum Canalul Dunăre-Marea Neagră. Este alcătuit din camere și galerii, fiind săpat într-un deal de cretă situat în apropierea carierei de extragere a cretei din Basarabi. A fost descoperit pe 11 iunie 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Acest complex, a adăpostit, în opinia cercetătorilor, prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicMurfatlar, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.19, 28.42
369. Eolienele din Dobrogea
Judeţele Constanţa şi Tulcea - Proiectele au început, iar acum în Dobrogea este în construcţie cel mai mare parc eolian din sud-estul Europei
AlteleMihai Viteazu, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.68, 28.67
370. Podul de la Cernavodă (proiectat de Anghel Saligni)
În anul 1885, ca de obicei când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă. Nemulțumită de ofertele prezentate de firme străine, atât Comisia de adjudecare a ofertelor, alcătuită din specialiști români și străini, cât și Direcția generală a Căilor Ferate Române iau decizia de a încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny și colaboratorilor săi. Sistemul cuprinde două poduri principale, cu deschideri între 140 și 190 metri și cu o înălțime liberă de 30 de metri, precum și o serie de alte lucrări. Dintre numeroasele soluții absolut originale care au fost aplicate cu succes la realizarea podului de la Cernavodă, vom aminti aici numai una: folosirea, în premieră mondială la astfel de lucrări, a oțelului moale – fapt ce a contribuit la durabilitatea acestei lucrări, dovedită timp de 100 de ani.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalCernavodă, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.34053, 28.01514
371. Peştera Labirintului
În apropiere de comuna Limanu, la doar câțiva kilometri de Mangalia, există o peșteră ciudată, care nu a putut fi niciodată explorată în întregime. Legendele locale spun că peștera este o poartă către lumea de dincolo, către împărăția morților. În urmă cu cîteva mii de ani peștera era folosită de preoții daci din cultul lui Zamolxis. Și acum, la aproape 200 de metri de intrare mai există altarul preoților păgâni. Cel care intră nu poate să nu remarce capul de om care este sculptat în calcar. Dar ceea ce aduce mister la Limanu este labirintul de peșteri care uneori fac imposibilă întoarcerea curioșilor. Drumurile se întretaie de mai multe ori, uneori, pământul se surpă, acoperind, intrarea folosită și deschizând o alta, a cărei existență nici măcar nu putea fi bănuită. Mulți sunt cei care au intrat și puțini sunt cei care au mai ieșit, mai ales dintre cei care s-au încăpățânat să afle secretul peșterii. Se spune că însuși Zamolxis păzește intrarea pe tărâmul sacru pînă în ziua în care luptătorii daci se vor întoarce în patria lor. La Limanu mai există oameni care-și aduc aminte de faptul că bătrânii lor le povesteau despre lanțul de peșteri, că ar trece pe sub Dunăre până în apropiere de Varna. Și astăzi, în serile calde de vară, din fantinile oamenilor tisnesc roiuri de liliaci, păsări care trăiesc doar în peșteri, ceea ce îi face pe localnici să afirme că acestea trec și pe sub satul lor. Și mai există o legendă în legătură cu peșterile ciudate. Se spune că din când în când, din străfundurile pământului se aud niște vaiete stranii. Cei care le aud se opresc că hipnotizați și pornesc în urmărirea glasului, asemeni însoțitorilor lui Ulise la glasul sirenelor. Este glasul paznicului porții, se spune, care îi ademenește pe cei neinițiați, pe cei care, din curiozitate, săvârșesc o blasfemie, intrând pe teritoriul stăpânit de Zamolxis. Speologii însă, au altă părere. Ei consideră că vaietul sinistru este făcut de vântul care străbate miile de galerii subterane și al cărui zgomot influențează psihicul uman. Cu toate acestea, indiferent de numărul imens de persoane care nu au mai iestit din peșteri, de-a rândul secolelor, niciodată nu s-a mai găsit vreo urmă a dispăruților, că și cum aceștia ar fi reușit să treacă de poarta ce separă cele două lumi. În acest caz, ce s-a întâmplat cu ei? Să fii ajuns oare, ofrande ale zeilor păgâni, setoși de sânge, ce stăpâneau, pe vremuri, teritoriul țării noastre? Din păcate, singurii care ne-ar putea spune ce e cu adevărat dincolo de peșterile de lângă Limanu, nu s-au mai întors. Secretul acelor locuri e păzit strașnic. Ccoordonatele sunt de la localitatea apropiată.
Pesteră / SalinăLimanu, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.93, 28.53
372. Băile Herculane
Băile Herculane este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din lume și probabil prima din Europa (Al Aquas), existând de mai mult de 2000 de ani. Prin stațiune trecea Via Danubia, drumul care făcea legătura dintre Dacia si restul Imperiului Roman - traseul este în lucrări și după ce va fi refăcut, va intra pe lista de obiective turistice de seamă din România. La Băile Herculane poți face o baie termală noaptea, în aer liber, poți urca pe cărările ce duc spre vârful munților și spre crucea, spre grotele existente, poți admira Pinul Negru de Banat. Tot de aici poți ajuge cu ușurință la vechea graniță a Imperiului Austro-Ungar (Cheile Țasnei/Țâșnei). Sissi, îmărata Imperiului Habsburgic a adus înflorirea în Herculane în anii 1700, lucru evident când ești la fața locului. Deasupra de Herculane, la câțiva kilometri în amonte pe Cerna găsiți un baraj, iar continuând linia apei o să ajungeți la Cerna Sat cu ale sale impresionante Chei ale Corcoaiei. Idee primită de la Cau (mir...a@yahoo.com)
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturaleDelta / Chei / DefileuActivităţi / AgremementBăile Herculane, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.87838, 22.41347
373. Cheile Nerei (Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa)
Este situat la limita sud-vestică a ţării în sudul munţilor Anina; pe teritoriul administrativ al judeţului Caraş-Severin, între localităţile: Sasca Română şi Şopotu Nou. Lungimea cheilor este de 22 km din care aproximativ 20 km de chei propriu-zise. Nera strabate un defileu cu aspect de chei, îngust, spectaculos şi absolut sălbatic, formând cele mai lungi chei din România. Parcul conţine 6 rezervații declarate și una propusă. Este un loc fabulos, care merită atenţia fiecărui român. Principalele obiective ale parcului naţional sunt: tunelurile romane ("La Tunele” - tuneluri săpate în stâncă pe vremea romanilor; când afară căldura de mijloc de iulie te topeşte, poţi găsi un loc friguros în tuneluri), Lacul Dracului (lac carstic; peştera ce s-a prăbuşit a creat un loc minunat; dacă intraţi în Peștera Lacul Dracului aveţi grijă să nu fie perioade ploioase fiindcă se inundă complet), Ochiul Beului sau Beiului (este alimentat de un izvor subacvatic; în el sunt peşti iar reflexiile albastre-verzui iţi dau impresia că nu e real) şi cascadele Beuşniţei (pe Râul Beu în amonte de lacul Ochiul Beului) pe care le găseşti când porneşti pe o cărare laterală sunt fabuloase. Muşchi şi apă, picături ce te stropesc uşor, te mângâie. Nu uitaţi că aceste cascade sunt în zona de protecţie strictă şi au statutul de rezervație naturală!
Parc naţional / rezervaţii naturaleDelta / Chei / DefileuTraseuSasca Montană, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.89331, 21.7225
374. Cheile Caraşului
Chei naturale pe Râul Caraş. În apropiere ce a mai rămas din ruina Cetăţii Caraş. Cheile sunt cunoscute şi pentru marea răspândire a liliecilor (planta). Oraşul Caraşova a fost colonizat cu etnici croaţi care şi la ultimele recensământuri s-au declarat tot croaţi şi sunt majoritari în comună. Până în 1990 ei se considerau caraşoveni şi erau vorbitori de limbă caraşoveană (nu sârbă, nu croată, nu bulgărească). Cultul majoritar este romano-catolic. Caraşova este punctul de plecare în unul din cele mai importante trasee turistice din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCaraşova, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2090, 21.8903
375. Dognecea
Intemeietorii ei sunt se pare emigranţii olteni. Oraşul a cunoscut dezvoltarea datorită exploatărilor miniere din zonă. Minele de fier şi aramă ce au fost exploatate altădată aci sunt acum părăsite. În localitate se află un mare lac cu peşti. Dacă intraţi în apă, asiguraţi-vă că sunteţi buni înnotători.
Sat / Comuna / OrasDognecea, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2681, 21.7501
376. Izvoarele termale 7 Izvoare, Băile Herculane
Izvoare termale sulfuroase în aer liber. Poate fi o activitate distractivă să stai în apele calde, indiferent de anotimp şi de temperatura de afară. Izvoarele au fost folosite începând cu vremurile romane. Romanii au fost cei care au construit şi dezvoltat prima staţiune de la Baile Herculane.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementTraseuBăile Herculane, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.92185, 22.4442
377. Rezervaţia Naturală Balta Nera-Dunăre
La vărsarea Nerei în Dunăre se formează o deltă mică. Este lângă drumul DN57A.
Parc naţional / rezervaţii naturaleSocol, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.835045, 21.366563
378. Munţii şi Vârful Semenic
Fac parte din Munţii Banatului şi sunt foarte accesibili, şoseaua urcând până aproape de Vârful Piatra Goznei (1447 m). Există pârtii de ski pentru începători.
Parc naţional / rezervaţii naturalePârtii de skiTraseuActivităţi / AgremementGărâna, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.17907, 22.06072
379. Cariera de marmură de la Ruşchiţa Montană
Cea mai mare carieră de marmură din România. De aici a fost folosită marmura pentru Casa Poporului. Cum mergeţi din Caransebeş spre Haţeg, din Voislova faceţi stânga şi treceţi prin Rusca Montană apoi prin Ruşchiţa şi la puţin timp după este cariera.
AlteleRuşchiţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.6457, 22.4014
380. Cheile Pecinișca
Chei lângă Băile Herculane, în apropierea satului Pecinișca.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePecinișca, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.867550, 22.413139
381. Muzeul Constantin Lucaci "Spaţiu şi lumină"
Muzeul de opere de inox ale maestrului Lucaci, cel care a făcut fântânile cinetice din Reșița, Drobeta Turnu Severin, Constanța, Brăila. Autorul consideră că este un muzeu de talie mondială.
MuzeuBocșa, CS
382. Teatrul de la Oraviţa
Cel mai vechi teatru din România, copie după fostul teatru din Viena. Cel din Viena nu mai există.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalOraviţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.04084, 21.71835
383. Muzeul de locomotive (în aer liber) din Reşiţa
Muzeul în aer liber cu mai vechi locomotive cu aburi din România este al doilea din Europa. Aici găseşti şi pe prima locomotivă fabricată în România, tot la Reşiţa.
MuzeuReşiţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.31190, 21.87750
384. Lacul Ochiul Beiului
Lacul Ochiul Beiului cu o suprafaţă de 284 mp este situat în Munţii Aninei, în apropierea Cascadelor Beușniței de pe pârâul Beu, în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița.
Lac / Baraj / TăuSasca Montană, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.93613, 21.79049
385. Gărâna
Locul faimosului festival de jazz internaţional. Sat german din Munţii Semenic, în apropiere de lacul 3 Ape. Denumirea germană: Wolfsburg.
Sat / Comuna / OrasFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiGărâna, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2167, 22.1
386. Cascada Vânturătoarea
Munţii Cernei - pentru amatori de căţărări - Accesul se face cu mașina pe șoseaua DN 67D ce leagă Băile Herculane de Baia de Aramă. Masina se poate parca in zona podului de la capătul lacului 7 Izvoare. De aici sunt 11km pană in staţiunea Băile Herculane. De la parcare se traversează podul. Se urmează poteca cu marcaj turistic, în sens de urcare pe versantul drept al văii perpendiculare pe valea Cernei. Cascada este pe suprafaţa judeţului Mehedinţi.
CascadaTraseuActivităţi / AgremementBăile Herculane, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.97010, 22.47414
387. Lacul Ferendia (Vârtoape sau Amelia)
Traseul din Resița spre Colțan, durata 6-7 ore Reşiţa - Crucea Lupacului - cantonul silvic "Locai” – Lacul Vârtoape – Bocşa Izvor sau Colţan (cca. 19 km pe şosea modernizată, drum forestier şi poteci; marcajul "bandă galbenă” este complet şters). Pornind din Reşiţa, traseul duce la Lacul Vârtoape, străbătând culmile răsăritene ale Munţilor Dognecea. Traseul marcat cu bandă galbenă porneşte din spatele blocurilor din cartierul vestic al oraşului Reşiţa (Moroasa) şi urmează şoseaua asfaltată ce iese din oraş şi se îndreaptă către satul Lupac, până pe şaua Crucea Lupacului. Din acest punct, traseul urmează la dreapta un drum forestier, care trece pe lângă Tâlva Ţapului (426 m). In continuare, traseul urmăreşte drumul pe spinarea unei culmi prelungi, despădurite. Ocolind obârşiile văilor Stârcovăţ şi Lupacul Mic (situate în stânga drumului), se intră în pădure şi se coboară uşor la cantonul silvic "Locai”. După acest canton, se merge în continuare pe drumul forestier, se trece pe lângă Dealul Popii (519 m, în dreapta drumului), iar apoi traseul părăseşte definitiv acest drum la un cot brusc, luând-o la dreapta, pe un alt drum forestier ce coboară la umbra fagilor, pe valea pârâului Ferendia.După câţiva km de mers pe drumul bine întreţinut, se ajunge la coada Lacului Vârtoape, lăsând în urmă, pe stânga, ruinele fostei cabane silvice Ferendia. Lacul Vârtoape (Ferendia sau Amelia) format pe Valea Ferendia (afluent de dreapta al Moraviţei) a luat naştere în secolul trecut, din necesitatea utilizării apei sale la spălarea (sortarea) minereului de fier, transportat ulterior la furnalele de la Bocşa. Are cca. 250 m lungime, 150 m lăţime şi 10 m adâncime la stăvilar, fiind colmatat înspre amonte
Lac / Baraj / TăuTraseuReşiţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34289, 21.79329
388. Cascada Bigăr
Locul e aşezat undeva în Banat, pe valea Minişului, la gura Poneasca, acolo unde şoseaua se întâlneşte cu imaginara Paralelă 45, pe la jumătatea distanţei dintre Bozovici şi Anina. O sută de metri mai sus izvorăşte râul acesta mititel. Aici este Izbucul Bigăr şi peştera cu acelaşi nume, toate în munţii Aninei. Rezervația Bigăr este încadrată administrativ în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița.
CascadaOraviţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.003405, 21.959484
389. Sfânta Elena
Este cel mai vechi sat ceh din România (Svata Helena), lângă Moldova Nouă, Caraş Severin, cum mergi pe Clisura Dunării spre Orşova, cu o mică deviere. Face parte din comuna Coronini. Un amestec de culturi şi ce e de remarcat sunt casele vopsite în culori vii si portul tradiţional. Aici poştaşul lasă ziarele afară şi ele mereu îşi găsesc stăpânul de drept.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalCiudaţenie / Fenomen neobişnuitSfânta Elena, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.6785, 21.7114
390. Traseu cu trenul Anina – Oraviţa
Unul dintre cele mai frumoase trasee cu trenul din România. Traseul este supranumit "Semeringul Banatean" datorita asemanarii dintre acesta si calea ferata "Semering" din Austria, construita intre anii 1845-1854. Traseul se parcurge in 2 ore.
TraseuOraviţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1034, 21.7788
391. Cetatea Caraşului (Cetatea Caraş)
Cetatea Caras se afla in apropierea comunei Carasova, pe Dealul Zaglavac, pe traseul turistic marcat cu triunghi rosu. Asezata pe marginea Cheilor Carasului, din cetate se putea supraveghea drumul care trecea prin zona, pe o portiune destul de lunga. Iniţial acolo fusese un punct de observaţie folosit de romani, poziţia sa strategică fiind una foarte bună, la marginea Cheilor Caraşului şi cu posibilitatea de a supraveghea drumul care trecea prin zonă şi trecătorile montane. Ea a fost atestată din anul 1200 sub denumirea de Cetatea Regală (Castra Regalis) una dintre cele 13 cetati din Comitatul de Caraş, apoi în 1323 apare cu numele de Castrum de Crassou, apoi a fost folosită de turci sub numele de "Turski grad" (Cetatea Turcului).
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicTraseuCaraşova, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.209849, 21.890052
392. Lacul Buhui
Primul lac artificial din România, lângă Anina, Caraş-Severin; aici se află unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă (3217 m) cunoscute din România, Pârâul Buhui
Lac / Baraj / TăuAnina, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.0741, 21.8875
393. Puţul 1 al minei din Anina
Cea mai veche exploatare minieră din ţară şi cea mai adâncă mină din Europa – 1107 metri adâncime
AlteleAnina, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.0935, 21.8534
394. Morile de apă de la Eftimie Murgu
Cel mai mare parc cu mori de apă din Romania şi SE Europei; este localizat în sud-vestul României, Caraş Severin, Banat, în depresiunea Almăjului. Ca să ajungi la sat urmează drumul Reşiţa – Caraşova – Bozovici (sau dacă eşti aproape de Oraviţa ai drum şi de acolo spre Bozovici) şi eşti aproape de Eftimie Murgu, tot ce trebuie să faci e să urmezi indicatoarele. Vechea denumire a satului a fost Rudăria, dar din 1970 poartă numele cunoscutului revoluţionar născut acolo.
AlteleEftimie Murgu, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.8818, 22.0944
395. Cascada Şuşara
Face parte din Cheile Nerei (Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa). De la ultima casa din Sasca Montana urmam marcajul cruce albastra. Urcam usor pe Valea Susara prin padurea de brad, trecem prin Defileul Susarei si ajungem, dupa cca. 1 ora de la plecare la Cascada Susarei, care are o cadere de 15 metri, in doua trepte (vezi prima imagine de mai sus). De aici traseul urca spre Poiana Logor, apoi coboara pe drumul forestier. Se ajunge La Scaune iar de aici la Lacul Dracului.
CascadaDelta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleSasca Montană, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.88428, 21.7159
396. Aria de pretecţie specială avifaunistică Divici-Pojejena sau Zona Umedă Divici-Pojejena
Aria de protectie speciala avifaunistica Divici – Pojejena are o suprafata de 498 ha si se afla pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena (localitatile Divici, Belobresca, Susca si Pojejena), judetul Caras-Severin Compozitia faunistica si floristica este asemanatoare cu cea a celorlalte doua arii de protectie speciala avifaunistica. Local, apar palcuri rare de Salix alba si Populus alba.
Parc naţional / rezervaţii naturalePojejena, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.783053, 21.538094
397. Cascada Șucului
Munţii Ţarcu
CascadaMuntele Mic, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3614, 22.4637
398. Mănăstirea Călugăra
Mănăstirea Călugăra datează din anul 1858 când auzul cântărilor sfinte ce răsăreau din stâncă l-a îndemnat pe teologul Alexie Nedici din Ciclova Montană să ctitorească aici o mănăstire. Mai mult decât atât în aceste locuri binecuvântate a existat din totdeauna în conştiinţa localnicilor existenţa unui loc binecuvântat unde pusnicii îşi alinau setea de Dumnezeu drept pentru care credincioşii au numit aceste locuri Valea Călugărului. Confirmarea acestor tradiţii au făcut-o Sfintele Moaşte pietrificate şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care au fost găsite aici presupunându-se că a fost pictată la Muntele Athos şi adusă în aceste locuri. Aceste lucruri au determinat intrarea în cinul monahal a teologului Alexie Nedici care cu îngăduinţa Episcopului Emilian Kenghelaţporneşte în februarie demersurile ctitoririi acestei sfinte mănăstiri. Definitivarea şi sfinţirea mănăstirii s-a făcut cu mare fast la data de 1 octombrie 1861 de către Episcopul Emilian Kenghelaţ din Vârşeţ, hramul dăruindu-se "Acoperământul Maicii Domnului”.
Biserică / Mănăstire / SchitOraviţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.0348, 21.6834
399. Lacul Dracului
Lacul Dracului este un lac carstic din Munții Locvei, de o culoare aparentă albastru-verzuie, format prin prăbușirea tavanului peșterii alăturate. și alimentat prin fisurile carstice.
Lac / Baraj / TăuŞopotu Nou, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.8707, 21.813
400. Lacul Baia vulturilor
Lacul Baia Vulturilor (1400 m altitudine) este situat la izvorul pârâului Băile Mari. Baia Vulturilor este un lac crio-nival, cu o suprafaţă mică şi o apă cristalină, foarte rece. Lacul are și o legendă foarte frumoasă.  Despre Lacul Baia Vulturilor şi despre izvorul său (limnocren), numit şi Izvorul Tămăduirii, se crede că ar avea putere de tămăduire. În trecut, puterile miraculoase atribuite apei Băii Vulturilor, atrăgeau nenumăraţi pelerini. Pe lângă aceştia, depresiunea nivală Baia Mare a Vulturilor (sub Vf. Piatra Nedeii), găzduia mari serbări pastorale, ceea ce impunea un deosebit aflux de oameni, care se adunau aici de Sf. Ilie de pe toate văile cu obârşie în "inima” muntelui.
Lac / Baraj / TăuReşiţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3009,  21.8906
401. Lacul Mare
Lacul Mare din Dognecea se află la aproximativ 15 km de Reşiţa, în judeţul Carş-Severin, pe ruta Reşiţa – Bocşa – Ocna de Fier – Dognecea. A fost construit pentru a colecta apa necesară răcirii cuptoarelor de la topitorii. Acum este un loc ideal pentru picnic, camping sau câteva ore de relaxare. Se pot închiria bărci, dacă vremea permite.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementDognecea, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.28576, 21.7560
402. Lacul cu Nuferi
Lacul cu Nuferi de la Dognecea se află la apoximativ 15 km de Reşita, în judeţul Caraş-Severin, pe ruta Reşita – Bocşa – Ocna de Fier – Dognecea. Prin anul 1718, la Dognecea casa imperială habsburgică a construit primele topitorii de cupru şi forjă, din munţii apropiaţi s-a extras mai apoi lignitul necesar uzinelor de la Reşiţa şi s-a cosntruit, tot pe la acea vreme şi salba de lacuri de lângă sat. Lacul cu Nuferi este de departe cel mai apreciat. A fost creat pentru a colecta apa de răcire pentru cuptoare. Nuferii au fost aclimatizaţi mai recent, prin anii '60, de către un inginer de la ocolul silvic. Mai este cunoscut şi cu numele de Lacul Mic.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementDognecea, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.29219, 21.7579
403. Lacul Mărghitaş
Lacul Mărghitaş, un lac de acumulare din Munţii Semenicului, judeţul Caraş Severin, este situat pe râul Buhui (afluent de stânga al Carasului), în aval de Lacul Buhui, la o altitudine de 545 metri. Lacul desfăşurat pe o suprafaţă de 4 hectare are formă de săgeată şi este lung de 400 m, lat de 100 m, iar adâncimea sa maximă atinge 6 m. S-a format în spatele unui baraj de beton construit în anul 1940, înalt de 7 m, lung de 30 m şi lat de 1,5 m, fiind amenajat exclusiv în scopuri turistice. Aşadar Lacul Mărghitaş a fost primul lac articifial din ţară construit pentru turism. Lacul este plin de vegetaţie acvatică, în apele sale găsindu-se peşti precum linul, cleanul sau caracuda. Aria protejată Buhui – Mărghitaş este deosebit de pitorească, vizitatorii putând opta pentru drumeţii, excursii speologice, trasee montane. În staţiunea turistică se pot practica şi activităţi de agrement precum: pescuit, plimbări cu barca, patinaj (pe timp de iarnă).
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuActivităţi / AgremementAnina, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.12332, 21.89977
404. Lacul Breazova
Primul lac de acumulare din sud-estul Europei și din zona Banatului Montan, construit pe Râul Bârzava
Lac / Baraj / TăuVăliug, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.24559, 22.04536
405. Lacul Secu
Lacul de acumulare Secu a fost construit în anul 1963 cu scopul de a alimenta cu apă Reșiţa și de-a o proteja împotriva inundaţiilor. În jurul său s-a ridicat mica staţiune Secu.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementSecu, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30444, 21.98538
406. Complexul de mori pe apă (mulinologic) de la Cornereva
Deși mai puțin cunoscute sau renumite decât cele de la Rudăria, morile de apă de la Cornereva sunt la fel de frumoase și spectaculoase. Ridicate la începutul secolului XX pe văile râurilor Belareca, Camena, Ramna, Zogotin sau Obița, sunt mai puțin cercetate de turiști, datorită izolării acestei comune și a căilor de acces dificile.
Sat / Comuna / OrasTraseuAlteleCornereva, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.16, 22.43
407. Lacul Văliug (Gozna)
Din Reșița: se merge aproximativ 30 km pe drumul spre Semenic (DJ852), în centrul localității Valiug se virează la dreapta în direcția semnalizată Trei Ape. La ieșirea din sat se face dreapta spre lac. Din Slatina-Timiș: se merge pe DJ 852 prin Gârână până în localitatea Valiug unde se virează stânga spre lac.
Lac / Baraj / TăuVăliug, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2147, 22.0250
408. Lacul Trei Ape
Lac antropic aflat la confluenţa a 3 pârâuri: Brebu, Grădiştea şi Semenic. De la baza lacului izvorăşte Timişul. E în zona Gărâna, Caras Severin, la 37 km de Resita.
CascadaGărâna, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.21352, 22.14300
409. Râpa neagră
Din Baile Herculane se merge pe E 94 pana in Mehadia. Dupa iesirea din comuna pe partea stanga a soselei se gaseste rezervatia, vis-a-vis de incinta fostei mine Mehadia, pe malul drept al raului Bela Reca.
Parc naţional / rezervaţii naturaleMehadia, CS Vezi pe hartă