Distanța totală: Închide

Tutorial video: cum se folosește noua interfață a site-ului cu obiective turistice

Pentru că ne dăm seama că nu toată lumea s-a născut cu calculatorul în brațe, am realizat un scurt film în care prezentăm zonele principale ale site-ului nostru cu locații turistice. Va urma și un altul cu detalierea funcțiilor de căutare, dar până atunci, vă dorim vizionare plăcută! Desigur, vorbim despre noua interfață a site-ului!
PS: filmul durează 7:10.
PS2: Ca să vedeți filmul cât mai bine, alegeți „calitate HD” (rotița din youtube, dreapta jos).

Din blog citire

Un loc pe podium la Webstock 2012

Vineri – 28 septembrie 2012, a fost una din cele mai importante zile pentru industria de social media din România. Sub sloganul „online suntem mai puternici”, cea de-a V-a ediție Webstock s-a desfășurat anul acesta [...]

Citește articolul »

Tutorial video: cum se folosește noua interfață a site-ului cu obiective turistice

Pentru că ne dăm seama că nu toată lumea s-a născut cu calculatorul în brațe, am realizat un scurt film în care prezentăm zonele principale ale site-ului nostru cu locații turistice. Va urma și un altul cu detalierea funcțiilor de căutare, dar până atunci, vă dorim vizionare [...]

Citește articolul »

Noua interfață a site-ului cu Obiective de văzut în România

După multă muncă și inspirație, am lansat noua interfață a site-ului cu obiective turistice. Ce oferă în plus noua față? Nu uita să urmărești și

Citește articolul »


Citește pe drumliber.ro

Denumire

Categorie

Localitate

,

Jud

Fă-ţi ruta

1. Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu"
Pe Valea Prahovei, pe şoseaua ce trece prin centrul Câmpinei, la vreo 300 de metri de castelul Haşdeu, se află o importantă casă memorială: MuzeuI Memorial "Nicolae Grigorescu". În locul unde astăzi este acest muzeu s-a aflat casa în care pictorul şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii. Către sfârşitul vieţii, artistul s-a stabilit definitiv în România, pe Valea Prahovei, zonă pe care o cunoştea încă din tinereţe, când obişnuia să facă dese excursii însoţit de prietenii săi. Pentru o perioadă s-a stabilit la Posada, o mică asezare între Sinaia şi Câmpina, un loc foarte îndrăgit, de unde ne-a lăsat renumitele "Posade", iar în anul 1891 părăseşte Posada şi se stabileşte la Câmpina. Aici a avut două ateliere, cel dintâi închiriat, iar mai apoi şi-a construit (între anii 1901-1904), pe un teren cumpărat, o casă-atelier în care a locuit împreună cu soţia sa Maria Danciu şi fiul lor Gheorghe. Planul casei a fost întocmit de însuşi Nicolae Grigorescu, în stilul caselor din zonă: opt camere, parter şi etaj, balcoane pe trei laturi şi acoperiş din şindrilă. A trăit în această casă până la sfârşitul vieţii (21 iulie 1907). După moartea artistului, familia a locuit aici, în continuare, până în 1918. În timpul Primului Război Mondial clădirea a ars începând de la etaj, o marea pierdere fiind atelierul; totuşi, în anii 1951-1952 Primăria localităţii a luat decizia de a reconstrui această casă (după ce atâţia ani rămase în ruină). Planul a fost întocmit de arhitectul câmpinean Popişteanu, după informaţiile şi datele oferite de fiul artistului şi de baiatul de şevalet al artistului, Nae Goage. Ridicarea casei a fost supravegheată de fiul pictorului, astfel încât suntem siguri de similaritatea cu casa originală. Refacerea a fost finalizată în 1955, cu sprijinul financiar al întreprinderilor din Câmpina, astfel încât în anii 1955-1957 a putut fi amenajat muzeul memorial, la acea vreme fiind singurul din România. Casa este una tipic românească în aspectul general şi are dimensiuni umane, ca şi opera marelui artist. Pentru aranjamentele interioare s-au folosit fotografiile existente din anii 1904, 1908, diapozitive din 1910, descrieri făcute de prieteni ai lui Nicolae Grigorescu. Aceştia au vorbit şi despre tablourile celebrului pictor, ce se găseau într-un număr foarte mare, aproximativ 200, şi care acopereau pereţii atelierului de la plafon şi până la podea, dar şi despre o mulţime de obiecte diverse, reprezentând epoci şi stiluri diferite, pe care Grigorescu le luase cu el, amintindu-i de prietenii şi oamenii pe care îi cunoscuse de-a lungul întregii vieţi. Obiectele expuse în muzeu au fost achiziţionate de la familie sau persoane particulare, la care ajunseseră în urma deselor vânzări făcute de urmaşii artistului. De asemenea, au fost expuse si 54 de tablouri luate în custodie de la Muzeul Naţional de Artă Bucureşti (care ulterior au fost retrase), dar şi de la alte muzee (Braşov, Ploieşti). Inventarul muzeului s-a îmbunătăţit an de an, astfel că în anul 2004 s-a luat decizia de a remodela interioarele, încercând să se pună mai mult în valoare personalitatea artistului în ultimii ani petrecuţi la Câmpina. Holul de intrare întâmpină vizitatorul cu culori calde şi spatii intime. Soba ţărănească este vopsită în alb, ca orice sobă din casele de la ţară, iar exoticul colţului de sub scară surprinde şi invită la contemplaţie. Casa scării adăposteşte un amalgam de forme şi culori, o aglomerare de materiale şi tipuri diferite de a reflecta lumina. În colţul de sus se zăresc lucrări ale artistului, inundate de lumină, şi obiecte orientale colecţionate de Grigorescu în excursiile în Istanbul; covoare decorative, arme, măsuţa şi lădiţa încrustate, papucei, narghilea – acesta este "bazarul” strâns de artist într-un colţ al casei sale. Atelierul este încăperea de cea mai mare dimensiune a casei. Tapiseria de pe perete este franţuzească şi datează din secolul al XVII-lea. Mobilierul simplu este îmbogăţit de preţiozitatea obiectelor din jur. O parte din simeza atelierului cuprinde portrete, peisaje, interioare şi chiar "portretul” pensulelor artistului, obiecte învestite, de acesta, cu afecţiune şi multă căldură. Cadrul oglinzii pare a fi ramă pentru un tablou de Grigorescu. Decoraţiunile covorului şi rama aurie a tabloului reflectat compun o compozitie originală şi surprinzătoare. Aici, în atelier te opreşte în loc prezenţa şevaletului pe care se afla o lucrare neterminată: "La izvor” – una dintre ultimele lucrări ale artistului, ea ilustreaza o temă veche din pictura europeană. Lucrările de mici dimensiuni din ultimul plan al imaginii par timbre în clasorul timpului. Ramele acestora sunt tipice pentru tablourile lui Grigorescu. "Păstoriţă stând” (lucrare aflată pe pereţii atelierului) este una dintre temele preferate de artist. În atitudine relaxată, personajele sale cheamă şi liniştea peisajului. Nici vântul nu se aude în lucrările pictorului, cu atât mai puţin stihiile naturii. Senin în viaţă şi în operă, Grigorescu ne oferă şi nouă momentele acestea de linişte. Biblioteca pictorului cuprinde opere mari din literatura universală şi româneasca. Lucrările din jur sunt în special portrete de oameni simpli (ţărani şi ţigani) sau portrete ale membrilor familiei artistului. În sufragerie, Nicolae Grigorescu îşi aştepta oaspeţii, prieteni ai acestuia şi oameni de seamă pentru cultura românească şi internaţională: Al. Vlahuţă, O. Goga, G. Coşbuc. "Carul cu boi” – una din variantele de mari dimensiuni ale acestei lucrări, tronează în acest spaţiu primitor, de la parterul casei. Muzeul acesta adăposteşte mobilier, obiecte personale, fotografii, scrisori, biblioteca (scrieri de artă, autografe ale scriitorilor contemporani artistului), picturi şi desene (peste 100 de lucrări) ale pictorului Nicolae Grigorescu (1838 – 1907), unul dintre ctitorii picturii româneşti moderne şi unul din marii artişti ai umanităţii.
Sat / Comuna / OrasCastel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiCâmpina, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13419, 25.73362
2. Sighetu Marmaţiei
Sighetu Marmației este un municipiu din județul Maramureș, situat foarte aproape de frontiera României cu Ucraina. Aşezat la confluența râurilor Iza și Tisa, municipiul Sighet este centrul cultural și economic al Maramureșului Istoric. Oraşul Sighetul Marmaţiei (numit în trecut şi Sighetul Maramureşului) este atestat documentar în anul 1326 şi ca oraş în anul 1352. Capitală de peste şase veacuri a Maramureşului istoric, oraşul Sighet are urme de vieţuire umană din paleoliticul superior (10.000 î.Cr.), neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului. Aşezarea de pe dealul Solovan din perioada dacică dă dreptul istoricilor să afirme că teritoriul oraşului a fost locuit permanent de comunităţi umane, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Numeroase urme ale dacilor liberi din zonă şi descoperirile arheologice din feudalismul timpuriu certifică arheologic perimetrul oraşului ca vatră de existenţă a strămoşilor noştri daco romani şi apoi români. În cursul istoriei, alături de români, în oraş şi în zonă, s-au stabilit oaspeţi maghiari şi germani, ucraineni, evrei, dar şi alte populaţii. De la mijlocul veacului XIV, Sighetul devenea un centru înfloritor, odată cu dezvoltarea urbană şi intensificarea meşteşugurilor şi a comerţului. Se păstrează şi acum importante mărturii documentare ale breslelor oraşului în special a cizmarilor din sec. XVII – XIX. Cea mai veche construcţie rămasă până azi, este Biserica Reformată (sec. XIV), care este şi cea mai înaltă clădire din oraş (aprox. 60m), clădirea Comitatului Maramureş (Palatul Prefecturii) fiind de la sfârşitul sec. XVII (1691-1697). Un aspect important din cultura şi istoria acestui oraş îl reprezintă şi Dictatul de la Viena (30 august 1940), precum şi al doilea război mondial, ce au adus imense suferinţe populaţiei oraşului, în deosebi, evreilor şi ucrainenilor. Peste 38.000 de evrei din Maramureş (12.500 din Sighet) au fost deportaţi în lagărele morţii şi exterminaţi. Stau mărturie acestei tragedii documentele de la Muzeul Culturii şi Civilizaţiei Evreieşti, Casa Elie Wiesel, aparţinător Muzeului Maramureşului, Monumentul Holocaustului de pe locul fostei sinagogi distruse (1944) şi mărturiile laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial (1945) este marcat de întoarcerea refugiaţilor şi încercările de refacere a oraşului. Astăzi, Sighetul Marmaţiei ne oferă o lecţie de cultură, istorie şi frumuseţe, aşteptând doar să îl descoperim.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitMuzeuFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiActivităţi / AgremementSighetu Marmaţiei, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.92740, 23.90071
3. Sighişoara
Sighişoara este una dintre puţinele cetăţi medievale locuite. Se numea: în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex. Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina. Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această periodă istorică oamenii de etnie germană au fost denumți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. Prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). În decursul anilor cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în sec. 15 a fost înălțat cu încă 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane. Acum mai există 9 turnuri și trei bastioane. Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522. Între anii 1431 și 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Țării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighișoara Vlad Țepeș. În luptele dintre trupele țariste intervenționiste și armata revoluționară ungară a murit lângă Sighişoara poetul maghiar Sándor Petőfi (1849). În perioada interbelică a fost reședința județului Târnava Mare. Cetatea are un farmec aparte care trebuie gustat de orice român. Cetatea este gazda Festivalului Medieval de la Sighişoara.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiActivităţi / AgremementSighişoara, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.216944, 24.791111
4. Pleşcoi
Locul este cunoscut în principal datorită tradiţiei de a face un sortiment deosebit de cârnaţi - cârnaţii de Pleşcoi. Pentru a menţine tradiţia şi a promova localitatea, se organizeaza anual Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi.
Sat / Comuna / OrasFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiPleşcoi, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2781, 26.7126
5. Gărâna
Locul faimosului festival de jazz internaţional. Sat german din Munţii Semenic, în apropiere de lacul 3 Ape. Denumirea germană: Wolfsburg.
Sat / Comuna / OrasFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiGărâna, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2167, 22.1
6. Sfântu Gheorghe (Delta Dunării)
Singura metodă de a ajunge aici este cu vaporul sau barca (de exemplu cu vapoarele Navrom de la Tulcea, Murighiol, etc.). Este un mic colţ de rai din Delta Dunării, la gura de vărsare a braţului cu acelaşi nume în Marea Neagră. Aici se ţine festivalul de film Anonimul (cu intrare liberă la proiecţiile de noapte).
Sat / Comuna / OrasDelta / Chei / DefileuPlajăParc naţional / rezervaţii naturaleFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiSfântu Gheorghe, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.8975, 29.5937
7. Roşia Montană
Sat istoric din Apuseni pe teritoriul căruia este cel mai mare zăcământ de aur din Europa. Satul include mai multe monumente istorice, din păcate multe aflate în paragină. Exploatarea aurului s-a făcut la Roşia Montană încă de pe vremea romanilor şi sunt prezente semnele exploatărilor din acele vremuri, la fel ca semnele exploatării ulterioare. Se pregăteşte un proiect de construcţie a unor mine noi şi continuarea exploatării aurului de aici, proiect foarte controversat datorită în principal temerii de cianurile ce vor fi folosite (dacă se respectă regulile actuale, riscul este foarte-foarte mic; tehnologia se pare că este folosită în multe ţări foarte ecologice - Noua Zeelandă, Finlanda, etc.). Dacă proiectul va fi pornit, întreaga zonă probabil va înflori şi va fi restaurată şi inclusă în circuitul turistic european şi naţional. Ideal ar fi ca noi, românii, să exploatăm aurul şi să păstrăm în ţară toate beneficiile lui, dar şansele sunt infinit ezimale să putem să facem acest lucru în viitorul apropiat, aşa că... Rămâne să vedem ce va urma. În zonă se ţine festivalul Fân Fest.
Sat / Comuna / OrasPesteră / SalinăObiectiv istoric / cultural / arhitecturalFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiRoşia Montană, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.3086, 23.1297
8. Braşov
Unul dintre principale oraşe turistice din România. În germană se numeşte Kronstadt. Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief. Chiar dacă s-au găsit semnele unei locuiri încă din era neolitică, apoi dacică şi tradiţia preia anul 1203 ca anul naşterii oraşului, prima atestare documentară este în 1211. Oraşul a fost sub ocupaţie austro-ungară şi a cunoscut dezvoltarea în acea perioadă. Sunt foarte multe obiective în Braşov, o parte dintre ele sunt dezvoltate în articolele noastre. Oraşul de la poalele Tâmpei este cu siguranţă o destinaţie importantă care nu trebuie ratată! Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de oraş. În Braşov se ţine festivalul Cerbul de Aur.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiBraşov, BV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.6557, 25.6108
9. Sibiu
Unul dintre principale oraşe turistice din România. În germană se numeşte Hermannstadt. Este primul oraş din România care a purtat titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2007. Oraşul a cunoscut o puternică dezvoltare în anii precedenţi lui 2007 şi după acea dată. Este cu siguranţă una dintre principalele opriri pentru turiştii străini care ne vizitează. Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă. În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraș (Cibin) și denumirea românească a orașului. Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi așezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus de hoardele mongole. În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle. În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș". Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română. Tot la Sibiu apare în 1788. Din 1692 Sibiu a fost capitala Transilvaniei. Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiSibiu, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7879, 24.1433
10. Cluj-Napoca
Unul dintre principale oraşe turistice are României şi principalul oraş al Transilvaniei actuale. Până în 1974 se numea Cluj; în latină se numeşte Claudiopolis, în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Șapte Cetăți). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918. Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, și constă dintr-o bornă militară. Este pe malul drept al râului Samus. Napoca a evoluat de la statutul de simplu vicus la urbană (civitas) (Hadrian, în anul 124 d.Hr. - Municipium Aelium Hadrianum Napoca), apoi capitală de provincie devine colonia (Colonia Aurelia Napoca - de la Marcus Aurelius sau de Commodus). După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus. Istoria Clujului este foarte lungă şi plină de lucruri interesante. Printre ele amintim: aici a fost ars de viu Baba Novac; clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja fiindcă erau prosperi; după înfrângerea turcilor, la sfârşitul secolului XII reintră sub stăpânire austriacă; primeşte titlul de oraş liber; apoi a fost integrat în regatul maghiar (1867) şi era al doilea oraş ca importanţă din regat; între 1940-1944 a fost sub coroana maghiară, până trupele româneşti îi alungă pe unguri şi mărşăluiesc prin Budapesta. Mare centru universitar, cutural şi economic, Cluj-Napoca trebuie să fie şi el printre preferinţele turiştilor.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiCluj-Napoca, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.766667, 23.6
11. Iaşi
Este principalul centru din nord-estul României. Iașii au fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918. Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Aici a fost fondată și funcționează prima universitate din România, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, astăzi una dintre cele mai prestigioase instituții academice din țară. Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată. În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic (în afara Ardealului extins, fosta ocupaţie austro-ungară), dupǎ București. Curiozitate: În 1862, când uniunea celor două principate (Ţara Românească şi Moldova) a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orașului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Oraşul are multe premiere româneşti şi internaţionale.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiIaşi, IS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.162222, 27.588889
12. Timişoara
Este oraşul revoluţiei din 1989, primul oraş liber al României, primul oraş iluminat electric din Europa continentală, primul oraş cu tramvai cu cai de pe teritoriul României, oraşul românesc cu prima fabrică de bere (şi altele). Începând din anul 553 teritoriul actual al Timișoarei a fost timp de două secole sub dominație avara. Aceștia au construit pe ruinele fostei fortărețe romane Zambara o nouă așezare cu numele de Beguey, poziționată strategic intre râurile Timiș si Bega. După avari au venit pecenegii, cumanii, bulgarii și valahii (românii). La sfârșitul mileniul au urmat maghiarii. Fortăreața Timișoara a fost foarte probabil construita în sec. X, în stil avar, înconjurată de un canal cu apă, fiind situată pe locul actual al Operei. După invaziile tătare și distrugerea completă din 1241, Regele maghiar Bèla al IV-lea a colonizat zona cu germani, care au reclădit cetatea. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști în 1212 sau în 1266. Un episod deosebit din istoria Timișoarei îl reprezintă asediul cetății de către oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja. Armatele răsculate, formate din iobagi români și unguri au avut câteva victorii împotriva armatelor nobilimii, dar au fost înfrânte lângă Timișoara iar Gheorghe Doja a fost ars de viu cel mai probabil lângă Castelul Huniazilor, în centrul oraşului. Timișoara a primit un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou, care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea aici a unui palat regal. În timpul anarhiei feudale, acesta va muta capitala Ungariei la Timișoara. Numirea lui Ioan Huniade în funcția de comite de Timiș, în 1440 marchează un capitol aparte din istoria Timișoarei. Iancu de Hunedoara a fost cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al creștinătății. El a transformat orașul într-o tabără militară permanentă și în domiciliul său, după ce s-a mutat aici împreună cu familia. În 1552 o armată otomană de 160.000 de turci cuceresc cetatea şi timp de 200 de ani Timişoara are status special în cadrul Imperiului Otoman, la fel ca Belgrad sau Buda. După repetate tentative, Eugeniu de Savoia cucerește cetatea în 1716, ea devenind oraș al Imperiului Habsburgic. Oraşul este reconstruit şi cunoaşte o nouă dezvoltare în această perioadă. În 1919 Banatul este împărțit intre România, Serbia și o mică parte în Ungaria, iar în Timișoara se instaurează, pentru prima oară în istoria cetății, administrația românească. Dupa incheirea dualismului Austro-Ungar (1918) pentru Timișoara această epocă a reprezentat o perioadă de înflorire, sub aspect economic și demografic. Instituțiile de credit investesc sume importante în dezvoltarea industriei locale. Este cu siguranţă unul dintre primele oraşe pe care trebuie să le vezi în România!
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiTimişoara, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.749444, 21.227222
13. Târgu Mureş
S-a numit şi Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului. În istorie a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație a Ținutului Secuiesc. Târgu Mureș a fost reședința Scaunului Mureș (Marosszék), Comitatului Mureș-Turda, apoi a Regiunii Autonome Maghiare (1952-1968). S-au descoperit vestigii preistorice (aprox 2000 î.Hr.), iar oficial în 1332 - 1370 Târgu Mureș figurează într-un registru de dijmă al Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor). În 1911 în centru exista o fântână cântătoare. În Colegiul Reformat au făcut studiile Gheorghe Șincai și Petru Maior; ai au avut un rol important în apariţia Școlii Ardelene, cea care urma să dovedească continuitatea daco-romană şi să militeze pentru dezvoltarea învățământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei: "să fie înscăunată dreptatea și egalitatea, să fie asigurată existența națională și folosirea dulcii limbi materne pentru toate națiunile ce locuiesc în Ardeal și Ungaria, să se desființeze robotele fără nici o despăgubire ....”. În Târgu Mureș, în casa lui Avram Iancu (era cancelarist şi avocat), au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj. Dacă tot ajungeți în Târgu Mureș, nu ratați nici Casa Memorială Avram Iancu. Asta dacă nu știați că o parte din activitatea profesională a lui Avram Iancu s-a desfășurat în Târgu Mureș. Urbea păstrează aerul de oraș medieval, cel puțin în partea centrală orașului. Cetatea medievală din secolul XVII este un alt obiectiv turistic important. Festivalul Peninsula este organizat lângă oraş, pe lamul Mureşului.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiTârgu Mureş, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.549722, 24.559722
14. Castelul Huniazilor sau Corvinilor (Corvineştilor) (Castelul de la Hunedoara)
Castelul este cetatea mediCuriozitateevală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. A fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Acoperișurile edificiului înalte și acoperite cu țiglă policromă. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu. Este probabil cel mai impunător castel-cetate din România. Informaţie: În prima jumătate a anului 2010 i-au călcat pragul 71 000 de persoane.
Castel / Palat / Casă memorială / Conac / DomeniuObiectiv istoric / cultural / arhitecturalFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiHunedoara, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.74921, 22.88838
15. Concertul simfonic din Peştera Româneşti
Festival anual ţinut în ultima sau penultima duminică din luna octombrie. Zeci de instrumentişti ţin un concert unic în România în această peşteră din Munţii Poiana Ruscă. Din Româneşti se urcă pe drumul forestier şi prin pădure până la peşteră. Intrarea este liberă. Satul Româneşti este cam la 4 km de drumul principal Deva - Lugoj (bifurcaţie lângă Coşava). Nu rataţi şi biserica veche de lemn din Româneşti (traseul clasic trece prin spatele bisericii).
Festivaluri / Târguri / ExpoziţiiRomâneşti, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.81331, 22.3149
16. Târgul de fete de pe Muntele Găina
Manifestarea cea mai importantă din zona Hălmăgel care adună mii de turiști. Serbarea are loc în fiecare an în duminica Sfântului Ilie (cea mai apropiată duminică din jurul datei de 20 iulie). Locul este la poalele Munţilor Bihorului.
Festivaluri / Târguri / ExpoziţiiHălmăgel, AR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.26751, 22.6166
17. Hălmăgel – Luncşoara
Zona Apuseni. Satele Hălmăgel – Luncşoara sunt situate într-un loc ascuns al judeţului Arad, în partea de est, la poalele Munţilor Bihor, pe râul Hălmăgel. Aici pot fi întâlnite numeroase animale sălbatice, locuri inedite, peşteri, cascade, bălţi şi lacuri de mici dimensiuni, precum şi case vechi de munte. Traseele montane ce pot fi parcurse prin sălbăticia locului au un grad uşor de accesibilitate, ele urcând dealurile şi munţii locului, de jos şi până în vărf. Traseul turistic ce urcă pe Muntele Găina trece prim satul Hălmăgel. Dacă satul Hălmăgel este puţin mai cunoscut pentru bogăţia sa etnofolclorică, pentru arhitectura tradiţională, precum şi datorită serbării câmpeneşti "Târgul de fete de pe Muntele Găina" (intrare separată la Evenimente/Târguri/Festivaluri), satul Luncşoara ascunde un loc neexplorat, cu foarte multe locuri inedite: cascade, mine părăsite, pârâuri muntoase, animale sălbatice, o biserică de lemn construită în anul 1860, ce se află pe noua listă a monumentelor istorice naţionale. În zonă se pot practica vânatul şi pescuitul, în apropiere aflându-se şi Crişul Repede.
Lac / Baraj / TăuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiTraseuHălmăgel, AR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.26700, 22.6157
18. Vama Veche
Ne propunem să ajungem la Vama Veche măcar o dată în fiecare an. Staţiunea unde se merge cu cortul să auzi valurile în noapte, se dansează noaptea pe plajă la Stuf şi se uită de idei preconcepute. Aici se ascultă mult rock şi folk. Sunt şi camping-uri în zonă şi pensiuni pentru toate gusturile. Credem că oricine trebuie să încerce gustul de Vamă! Festivalurile locului: Stuf Stock Festival şi, la început de septembrie, Folk You! Vama Veche este punct de frontieră cu Bulgaria, aşa că dacă vreţi să beţi o bere ieftină bulgărească daţi o fugă până în primul sat din Bulgaria (o să vedeţi acolo sărăcie cruntă) - veţi putea plăti cu lei româneşti şi veţi vorbi româneşte acolo :)
PlajăSat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiVama Veche, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.75340, 28.57261