Distanța totală: Închide

Un loc pe podium la Webstock 2012

Vineri – 28 septembrie 2012, a fost una din cele mai importante zile pentru industria de social media din România. Sub sloganul „online suntem mai puternici”, cea de-a V-a ediție Webstock s-a desfășurat anul acesta la București și adus față în față companii, bloggeri, oameni din social media, agenții, oameni de succes sau oameni aflați la început de drum. În competiția evenimentului – Webstock Awards, la categoria Utility, unde au fost propuse idei ce-ți pot ușura viața de zi cu zi, proiectul acesta, obiectiveturistice.drumliber.ro a obținut locul trei. Dintr-un total de 244 de proiecte au fost selectate 190, și puține sunt cele ce au obținut o diplomă. La categoria în care ne-am înscris, în finală, alături de noi au mai ajuns încă 12 echipe (proiecte).

Dacă pe parcursul zilei, la conferințele și dezbaterile Webstock, precum și la discuțiile din pauzele de cafea atmosfera a fost una foarte prietenoasă, destinsă, firească, la Gala de premiere lucrurile nu au mai stat deloc așa: majoritatea proiectelor câștigătoare aveau în spate echipe mari și susțineri financiare generoase.

După anunțarea câștigătorilor la câteva categorii mi-am zis în gând: „noi suntem în finală alături de astfel de proiecte!”. Și puțin mai târziu, când s-a anunțat categoria noastră, cu degetele încrucișate la spate mi-am imaginat cum s-ar auzi, strigat de pe scenă, numele aplicației noastre. Apoi s-a auzit Drum Liber!

Ce înseamnă pentru noi acest premiu și ce-i cu atât de mult entuziasm pentru un loc trei și-o diplomă roșie cu simbolurile Webstock? Iată răspunsul: o echipă mică, formată dintr-o mână de oameni, motivați doar de pasiunea și dorința lor de a face cunoscute, lumii, obiectivele naturale sau antropice din România, fără nicio susținere financiară, câștigă un premiu la un concurs în care s-au înscris o mulțime de mari companii. Și acum, după o zi, mă întreb dacă e real…

Recunoașterea aceasta mai are și-o puternică componentă motivațională. Acest loc trei mi-a întărit faptul că nopțile nedormite, că miile de ore acordate documentării, că numeroasele excursii la fața locului, că multitudinea de discuții și dezbateri pentru găsirea unor soluții care să aducă informația, cât mai facil posibil, în fața utilizatorilor, că numeroasele provocări venite de pe partea tehnică (programare), cea din spatele a ceea ce se vede, dar și că numeroasele noastre emoții și trăiri au o finalitate – o pagină web ce ajută și inspiră un călător prin România să-și facă planuri de excursie așa cum simte și cum dorește el. Acest loc trei îmi face mai puternică și credința că drumul pe care am ales să merg este cel bun. Da, doamnelor și domnilor ce ne treceți pragul, suntem entuziasmați și fericiți să vedem că proiectul nostru este apreciat și-n mod oficial!

În încheiere aș vrea să-i mulțumesc fiecărui membru al juriului pentru încrederea ce ne-a acordat-o oferindu-ne acest premiu. Mi-ar plăcea să avem și-un feedback, cu critici și sugestii, păreri.

Diploma Webstock – locul 3 la categoria Utility pentru site-ul cu obiective turistice din România

Pozele pe scena Webstock ni le-a făcut Sorin Rusi:

Cu Andrea pe scena Webstock
Când am ridicat diploma la Webstock 2012
Când am ridicat diploma la Webstock 2012 (2)
Când am ridicat diploma la Webstock 2012 (3)
Câțiva oameni de turism on și offline la Webstock 2012 (Dragoș Pirnog – Explore Travel, Andrea David – colegă la Drum Liber, Carmina Nițescu – Travel with a Smile, eu – șef pe plantația de la Drum Liber, Alexandra Roșca – Paravion, Petruș Lungu – Ghid Turistic Digital 2.0)

Încearcă și tu aplicația. Caută-ți locurile natale sau cele în care locuiești acum și vezi dacă locurile tale preferate sunt sau nu pe lista noastră. Propune-ne obiective turistice, povestește-ne despre locuri frumoase!

Din blog citire

Un loc pe podium la Webstock 2012

Vineri – 28 septembrie 2012, a fost una din cele mai importante zile pentru industria de social media din România. Sub sloganul „online suntem mai puternici”, cea de-a V-a ediție Webstock s-a desfășurat anul acesta [...]

Citește articolul »

Tutorial video: cum se folosește noua interfață a site-ului cu obiective turistice

Pentru că ne dăm seama că nu toată lumea s-a născut cu calculatorul în brațe, am realizat un scurt film în care prezentăm zonele principale ale site-ului nostru cu locații turistice. Va urma și un altul cu detalierea funcțiilor de căutare, dar până atunci, vă dorim vizionare [...]

Citește articolul »

Noua interfață a site-ului cu Obiective de văzut în România

După multă muncă și inspirație, am lansat noua interfață a site-ului cu obiective turistice. Ce oferă în plus noua față? Nu uita să urmărești și

Citește articolul »


Citește pe drumliber.ro

Denumire

Categorie

Localitate

,

Jud

Fă-ţi ruta

1. Câmpu lui Neag
Câmpu lui Neag este o localitate în județul Hunedoara. Obiective: Peștera cu Corali, rezervație naturală speologică pe Valea Scorotei în Retezatul calcaros (suprafață 0,5 ha). Deși distrusă în mare parte de vizitatori, rezervația prezintă numeroase urme ale numeroaselor concrețiuni (clusterite, stalactite, draperii și cruste). Peștera Zeicului, rezervație naturală speologică pe râul Jiul de Vest, care prezintă o mare varietate de de formațiuni stalagmitice și un bogat material paleontologic. Peștera Zeicului era cunoscută în prima ei porțiune, de localnici, ca loc de adăpost pentru turme. Se spune că ea a slujit și ca ascunzătoare pentru haiducii lui Zeicu, fapt întărit prin descoperirea în peșteră a unor flinte ruginite. Lacul Câmpu lui Neag, care a luat locul unei foste cariere de huilă, exploatată timp de 10 ani, este folosit pentru agrement. Lacul are peste 70 de metri adâncime și este permanent alimentat de două izvoare care mențin nivelul ridicat. Toate galeriile subterane sunt inundate și curenții de apă sunt puternici, reprezentând un pericol de înec.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30559, 23.0315
2. Roşia Montană
Sat istoric din Apuseni pe teritoriul căruia este cel mai mare zăcământ de aur din Europa. Satul include mai multe monumente istorice, din păcate multe aflate în paragină. Exploatarea aurului s-a făcut la Roşia Montană încă de pe vremea romanilor şi sunt prezente semnele exploatărilor din acele vremuri, la fel ca semnele exploatării ulterioare. Se pregăteşte un proiect de construcţie a unor mine noi şi continuarea exploatării aurului de aici, proiect foarte controversat datorită în principal temerii de cianurile ce vor fi folosite (dacă se respectă regulile actuale, riscul este foarte-foarte mic; tehnologia se pare că este folosită în multe ţări foarte ecologice - Noua Zeelandă, Finlanda, etc.). Dacă proiectul va fi pornit, întreaga zonă probabil va înflori şi va fi restaurată şi inclusă în circuitul turistic european şi naţional. Ideal ar fi ca noi, românii, să exploatăm aurul şi să păstrăm în ţară toate beneficiile lui, dar şansele sunt infinit ezimale să putem să facem acest lucru în viitorul apropiat, aşa că... Rămâne să vedem ce va urma. În zonă se ţine festivalul Fân Fest.
Sat / Comuna / OrasPesteră / SalinăObiectiv istoric / cultural / arhitecturalFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiRoşia Montană, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.3086, 23.1297
3. Slănic Prahova (Salina Slănic, Salina Unirea, Muntele de Sare)
La Salina Slănic Prahova (SALINA UNIREA) poți ajunge pe DN 1 -București - Ploiești -Cheia- Brașov. Sau cu trenul București- Ploiești-Slănic. Stațiunea balneoclimaterică Slănic Prahova este situată la 400 m altitudine. Este înconjurată de dealuri cu păduri de stejar și livezi de pomi fructiferi. Slănicul este în primul rând cunoscut ca loc al unor importante exploatări de sare mină de aici fiind una din cele mai mari din Europa. În stațiune se găsesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre ele au format în gropile vechilor saline lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Roșie), folosite pentru tratament balnear, dar și ca ștranduri. Stațiunea beneficiază de un climat de dealuri și coline, cu veri plăcute, temperatură medie a lunii iulie: 19oC și ierni relativ blânde în ianuarie media temperaturii este de -3, 5C. În localitate se poate vizita Muntele Sării și Salina Unirea unde sunt sculptate în sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu și statuia lui Mihai Viteazul. Mină este alcătuită din 14 camere cu profil trapezoidal având 10 m deschidere la tavan și 32 m la talpă și o înălțime de 54 m. Diferența de cotă între suprafața și vatra minei este de 208 m și este parcursă cu liftul în 90 de secunde. La 40 de metri în sus de la tavanul salinei Unirea începe podeaua unei saline mai mici - mină Mihai - care nu este accesibilă publicului. Interesant de văzut și Grota Miresei; numele i-a apărut după anul 1920, când, la patru zile după nuntă, o localnică s-a sinucis, aruncându-se din vârful Muntelui de Sare. Din Grota Miresei - formată în 1914, prin prăbușirea unei mine de sare - a rămas lacul. Din păcate astăzi, din Grota Miresei n-a mai rămas decât un colț, iar Muntele de Sare se topește mereu, aproape văzând cu ochii.
Sat / Comuna / OrasPesteră / SalinăActivităţi / AgremementSlănic, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2348, 25.9391
4. Biserica şi Peştera Sfântul Andrei
Plecand de la Cernavoda spre sud in directia Ostrov, pe drumul care serpuieste printre coline, aproape de cursul Dunarii, ajungi dupa mai multe localitati cu specific pescaresc in comuna Ion Corvin. Un indicator, la iesirea din sat, te indruma sa mergi mai departe pe un drum lateral pentru a ajunge dupa 3-4 kilometri la Manastirea "Pestera Sfantului Apostol Andrei". La capatul drumului ce trece prin padure se afla manastirea cu cele trei biserici si corpul de chilii, situate intr-un frumos cadru natural
Biserică / Mănăstire / SchitPesteră / SalinăIon Corvin, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.09079, 27.82547
5. Mănăstirea Sihla (peştera Sf Teodora)
Mănăstirea Sihla (sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX. Schitul Sihla este asezat in partea de sud-vest a Muntilor Stanisoarei, la distanta de 25 de kilometri de Targu Neamt, drumul cel mai frecventat cu mijloace de transport fiind soseaua ce leaga orasul de pe malul Ozanei de Poiana Teiului, prin Pipirig. În apropierea de mănăstire se află peștera în care - în secolul al XVII-lea - a trăit Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea Neamțului, cea care va fi cunoscută în lumea ortodoxă drept Sfânta Teodora de la Sihla.
Biserică / Mănăstire / SchitPesteră / SalinăPipirig, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.1428, 26.1885
6. Zona Padina
Sinaia-Cheile Zănoagei-Lacul Bolboci - În zonă sunt trasee superbe ce pot fi făcute la picior, și poți avea ca obiective Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului sau Peștera Ialomicioarei. Se ajunge greu și parându-ți rău de mașină...Pentru că drumurile, aproape forestiere, sunt pline de cratere. și distruse atât de apele și ghețurile care se topesc destul de târziu, cât și de absența completă a investițiilor. Dacă ai un 4x4 te poți încumeta să urci pe drumul care trece pe lângă cabană Cuibul Dorului, pentru a ajunge la un moment dat în drumul de pe platou, care duce la Piatra Arsă dacă îl urmezi spre dreapta, sau la Bolboci, dacă o iei spre stânga. În afară de mașină, cel mai bine ar fi să faci o drumeție pornind din Sinaia pe piciorul Pietrei Arse - Piatra Arsă - Padina, sau cu telecabina până la Babele sau Miorița și de acolo tot în jos spre valea Ialomicioarei. Alternativ poți veni cu bicicleta, dacă îți permit picioarele. Traseul către Lacul Bolboci sau cel care duce mai departe, către Vârful Omu, este deschis doar pe perioada verii, 1 Iunie - 30 Septembrie. Practic, aceeași perioadă în care găsești deschis și Transfagarasanul. Peștera Ialomiței este și ea deschisă turiștilor și merită să fie vizitată. Un caveat celor amatori de drumeții care se gândesc să vină pe drumul pietruit dinspre Bolboci - praful ridicat de zecile de mașini care trec pe acolo vă va tăia tot cheful de munte. Preferabil e să vedeți lacul doar de sus, sau să veniți pe acel drum după o ploaie zdravănă. Peisajele din golul alpin sunt superbe, însă din păcate pășunile, probabil revendicate, sunt împânzite de turme de vite care degajă un miros greu. Din fericire turmele de oi care distrugeau muntele prin pășunatul excesiv s-au mai împuținat. Cel puțin aparent. Pe Valea Ialomicioarei sunt nenumărate locuri de campare, iar lângă cabana Miorița ai acces la o zonă unde poți campa civilizat. Atenție însă la urși, precum și la densitatea de manelisti pe metrul pătrat. Dacă vrei doar un picnic de weekend, e mai bine să te oprești cum treci de Chei, mai departe de cabane. Cabanele și pensiunile, cele cunoscute precum cabana Piatra Arsă, hotelul Peștera, cabana Padina, Bolboci dar și cele construite recent în zonă sunt mai mult decât suficiente, cabanierii spunând că nici chiar în weekend locurile de cazare nu se acoperă. La Cabana Bolboci poți găsi atât cazare decentă, cât și mâncare la prețuri rezonabile. Minusul ar fi acela că nu au camere cu baie proprie.
Lac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuPesteră / SalinăTraseuMoroeni, IL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34759, 25.4279
7. Peştera Coiba Mare
Zona Munţilor Apuseni / Munţii Bihor. Rezervația naturală Coiba Mare. Coiba Mare este o peșteră situată la aproximativ 300 de metri de cătunul Casa de Piatră. La fundul dolinei îşi face apariţia cea mai mare gură de peşteră din Munţii Bihor: are o lăţime de 74 m şi o lăţime de 47 m. Lungimea totală a tuturor galeriilor acestei peşteri depăşeşte 4 km. Imediat după intrare urmează o sală mare, o galerie, care intră într-o altă galerie, mai spaţioasă, cu un curs subteran. După ce se ajunge la cursul subteran al văii Gărdişoara avansarea este greoaie, din cauza lacurilor şi cascadelor. Şi după încă 386 de metri, galeria se termină cu un sifon. Apa înghiţită aici, reapare la Izbucul de la Tăuz. Din sala mare sunt mai multe galerii care ne duc la etaje superioare, fiindcă lungimea totală a peşterii este de 5050 m. Peştera poate fi vizitată pe tot parcursul anului însă este recomandat ca vizitatorii să fie unii experiementaţi, să aibă asupra lor surse de iluminat (eventual lămpi de carbid), echipament specializat pentru speologie şi să fie evitate perioadele ploioase sau cele în care debitul râului Gărdişoara este mare, deoarece în aceste momente pasajele strâmte sunt adeseori inundate sau blocate, iar imposibilitatea ieşirii din peşteră, până la ape mai mici devine foarte probabilă. După ce se iese în potecă, se mai urcă, pe firul văii aproximativ 400 m, unde poate fi descoperită Peştera Coiba Mică. Aici, la un perete, apa Gărdişoarei se pierde în totalitate printr-o cascadă înspumată.
Lac / Baraj / TăuCascadaParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuCasa de Piatră, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.53739, 22.77816
8. Zona turistică Meledic
In Subcarpaţii de Curbură, în bazinul superior al râului Slănic (afluent al râului Buzau), între râul Slănic (S), pârâul Jgheab (E), pârâul Meledic (N) si pârâul Sârat (V) platoul Meledic este situat la 600 m altitudine fiind constituit din argile şi gresii de cuverturâ pe melasa miecenă salmastră a unui masiv de sare, inconjurată de formaţia de gresii şi şisturi argiloase. Aportul din pluvial si lipsa contactului cu masivul de sare (pe care s-au format lacuri) a determinat îndulcirea apei şi implicit schimbarea vegetaţiei. Pesterile de sare de la Mânzăleşti constituie o salbă cuprinzând: peştera din platoul Meledic (cea mai importantă), peşterile din bazinul Jgheabului, reunind 35 mari cavităţi dintre care 26 în platoul Meledic şi 9 in bazinul Jgheabului. Peşterile prezintă o diversitate de forme insoţită de o policromie fascinantă cuprinzând alb imaculat, galben, roz, roşu, maro, cenuşiu. Stalactitele ajung pana la 1,5 m lungime cu grosimi de 30 cm, la bază, adesea schimbându-şi poziţia de la verticală la vârfuri în linie frântă (stalactite aberante). Stalagmitele sunt reduse având cativa cm înălţime si cca. 8 cm diametru la bază. Valoarea ştiinţifică este completată de existenţa in zona a broaştei ţestoase şi a scorpionului într-un regim de climă blândă. Versanţii platoului Meledic au canioane adânci de 5-6 m cu lăţimi de 0, 5 - 3 m şi rupturi de pantă de 2 m. În zonă sunt posibilităţi de inchiriere căsuţe de camping, precum şi un motel.
Lac / Baraj / TăuPesteră / SalinăTraseuMânzăleşti, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.497, 26.6203
9. Podul natural de la Grohot
Podul natural de la Grohot este situat pe teritoriul satului Grohot, comuna Bulzeştii de Sus, judeţul Hunedoara, în treimea superioară a Cheilor Uibăreşti, pe valea Uibăreştilor. Aces loc a fost declarat monument al naturii şi este inclus într-o rezervaţie naturală de tip geologic, de categoria a III-a, cu o suprafaţă de 1 ha. Este protejat pentru a conserva elementele naturale specifice (podul natural propriu-zis), la care se adaugă și vegetația dezvoltată pe substrat calcaros, cu numeroase elemente specifice zonei submediteraneene. Podul s-a format prin prăbuşirea, în timp, a tavanului unei vechi peşteri şi are o lungime totală de 45 de metri, iar pe sub el curge Pârâul Grohot. În ţara noastră mai există o singură formaţiune asemănătoare, în judeţul Mehedinţi, fenomenul fiind o raritate naturală.
Delta / Chei / DefileuCascadaParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăCiudaţenie / Fenomen neobişnuitTraseuBulzeştii de Sus, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.242658, 22.755088
10. Cascada Diavolului
Cascada Diavolului se află chiar la intrarea în Cheile Bistriţei, în Munţii Bârgăului. Cheile Bistriţei Ardelene se întind, cu mici întreruperi, de la ieşirea din comuna Bistriţa Bîrgăului, trecând pe la confluenţa cu pârâul Repedele şi apoi la barajul Colibiţa. Ele oferă un peisaj încântător de-a lungul celor 65 km străbătuţi pe Valea Bistriţei, începând de la 1.562 m altitudine (în Munţii Călimani). Apele cristaline se prăvălesc printre brazii falnici sculptând cele mai înguste chei din România, pe un culoar lung de 600 de metri şi cu pereţi abrupţi, străpunşi de numeroase guri de peşteri. Chiar la intrarea în chei, apele se revarsă prin "Cascada Diavolului”. Tot aici poate fi descoperită şi Peştera Bistriţei.
Delta / Chei / DefileuCascadaPesteră / SalinăTraseuBistriţa Bârgăului, BN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.19180, 24.79867
11. Cheile Tătarului
(A nu se confunda cu cele din Bucegi, Prahova) Cheile Tătarului constituie o rezervație naturală situată la 30 km de Baia Mare. Din stațiunea turistică Izvoare, se urmează drumul forestier spre nord care duce în direcția Cabanei Pleșca și spre Poiana lui Dumitru. Prin chei curge pârâul Runcu. Pe același pârâu este în construcție un lac de acumulare cu baraj din anrocamente. Finalizarea acestui baraj va duce la acoperirea de ape a zonei cheilor. Cheile se întind pe o lungime de câteva sute de metri și sunt singurele chei în andezit din țară. Stâncile înalte dau un aspectul sălbatic și deosebit de pitoresc zonei, dar cu toate acestea cheile sunt destul de puțin cunoscute ca și atracție turistică.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuBaia Mare, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.804444, 23.759444
12. Cheile Tătarului
(A nu se confunda cu cele din Maramureş) Rezervaţia naturală complexă Cheile Tătarului face parte din seria monumentelor naturale de pe teritoriul Munţilor Bucegi, în judeţul Prahova. Zona a fost declarată drept rezervaţie în anul 1970 şi se întinde pe o suprafaţă de 0,5 hectare. Se poate ajunge urmând traseul de la cabana Padina. Rezervaţia prezintă structuri carstice, prin care se numără peşterile, lapiezurile, turnurile sau dolinele. Cele două mari peşteri ce pot fi văzute în zonă sunt Peştera Mică şi Peştera Urşilor, care adăposteşte rămăşiţe ale speciei Ursus Spelaeus şi care cuprinde două coridoare de dimensiuni diferite, unul de 88 metri şi unul de doar 25 metri lungime. (coordonatele sunt de la localitatea apropiată)
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuSinaia, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3632, 25.4327
13. Cheile Dobrogei
Formaţiuni stâncoase foarte interesante din Podişul Casimcei, cea mai veche zonă din România. Cuprind şi mai multe peşteri importante din punct de vedere arheologic și paleontoligic. Se poate practica escalada.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăActivităţi / AgremementTârguşor, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.48, 28.47
14. Cheile Băluței
Cheile Băluţei: cele mai importante chei din zona comunei Ponoarele, cu o lungime aproximativă de 1 km. Se află în proximitatea satului Băluţa şi sunt mărginite de satele Cornetul Băluţei şi Cornetul Râienilor. Altitudinea pereţilor calcaroţi se află între 300-400m. Tot aici se află şi peştera Băluţei, formaţiune pe 2 etaje, primul fiind inundat aproape în permanenţă, iar al doilea fiind un etaj fosil cu variate formaţiuni carstice. Mai găsim aici: biserica din Ponoarele - biserică ortodoxă, cu hramul Sf. Nicolae, construită din lemn de stejar, înscrisă în lista monumentelor istorice (1766); tot în zonă este şi Podul lui Dumnezeu - pod natural circulabil.
Delta / Chei / DefileuPesteră / SalinăBiserică / Mănăstire / SchitTraseuPonoarele, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.9809, 22.7687
15. Padiş – Cetăţile Ponorului (în Munţii Apuseni)
Zonă turistică Padiș se află în ramura nordică a Munților Bihor, lanț din Munții Apuseni. Din punct de vedere administrativ, zona Padiș e situată în sud-estul județului Bihor, pe raza comunei Pietroasa, până la granița cu județele Cluj și Alba. Pentru a ajunge la Padiș aveți cel puțin 3 variante: - de pe comunicația Oradea- Deva E79, în Sudrigiu virați către Pietroasa. În Pietroasa mergeți tot drept, pe drumul principal până în satul de vacanță Boga (nu există pancarda de localitate). La intrare în Boga virați dreapta (există o pancarda de 1m/1m cu Cabana Cetățile Ponorului) și urcați 10 km până la Cantonul silvic Scărița. După acesta virați tot dreapta (există o pancarda de 1m/1m cu Cabana Cetățile Ponorului) și vă continuați deplasarea 5 km, trecând pe lângă un camping, mai virați o dată la dreapta și după 300 m ajungeți la Padiș. - de pe comunicația Oradea- Cluj Napoca E60, în Huedin virați către Răchițele. mergeți pe ruta Răchițele, Ic Ponor, Platoul Padiș, Cantonul silvic Scăriță. După acesta virați la stânga (există o pancarda de 1m/1m cu Cabana Cetățile Ponorului) și vă continuați deplasarea 5 km, trecând pe lângă un camping, mai virați o dată la dreapta și după 300 m ajungeți la Padiș; - pentru cei care vin cu mijloacele de transport în comun, cea mai bună variantă este să vină cu autobuzul până în Vârtop-Arieșeni și de aici pe marcajul turistic bandă roșie până la Padiș". Pentru iubitorii de drumeție montană (trekking – mersul pe poteci bătute si hiking – în afara potecilor, dar si folosind mâinile), există nenumărate obiective turistice de o inegalabilă frumusețe si o mare importanță, în zona turistică Padiș din Munții Apuseni. Complexul carstic Cetatile Ponorului; Ghetarul Focul Viu (al treilea, ca mărime, din Romania, recomandabil a fi vizitat pe la amiază când, razele soarelui, ce pătrund în pestera printr-un horn, dau scânteieri de foc stalagmitelor) - Pestera Cetatile Ponorului (tuneluri subterane inundate, cascada) - Pestera Cetatea Radesei (săli mari, hornuri – avene, canion la iesire) - Avenele din platoul carstic Lumea Pierdută (Negru, Gemănata, Acoperit) - Pesterile din bazinul Groapa de la Barsa (Zapodie, Neagră, Ghetarul de la Barsa) - Ghetarul Bortig (al doilea, ca mărime, din Romania; aven) - Pestera din Valea Galbenei (tunel subteran, 100 metri) - Pesterile din Circuitul Somesului Cald (Honu, Uscată – sală uriasă, Tunelul Mic) - Pestera Sura Boghii (usor ascendentă, sub Pietrele Boghii) - Pestera Caput (colectorul tuturor apelor din zona, galerie descendentă în trepte, cascade pe 2000 metri) - Pestera Padis (galerie descendentă) - Avenele din Vărăsoaia (trei) - Pestera de la Izbucul Ursului Cheile Galbenei (izbuc, cascada, dolina, pestera, potecă săpată în peretele de stâncă, cabluri sustinere, balcoane) - Cheile Somesului Cald (cascade, pesteri, punct de belvedere, canioane, albia Somesului) - Cheile Văii Bulbuci (izbuc, cascade; sălbatice si inaccesibile) - Cheile Văii Oselu (izbuc, cascada) - Cheile Văii Boga (izbuc, cascade, canioane) Poiana Ponor (izbuc, râu cu meandre, ponoare, sorburi) - Poiana Florilor (poieni în pantă alternând cu ochiuri de padure; flori, iarbă sau fân cosit, izvor) - Poiana Bălileasa si zona La Grajduri (doline, izvor, Valea Cetătilor, punctul de intersectie al multor trasee) - Poiana Vărăsoaia (2 platouri carstice, 2 lacuri, doline, pesteri, avene) - Poiana Radesei (locul de nastere a Somesului Cald, cascada, canion) - Sesul Padis (platou carstic aproape plan, ciuruit de nenumărate doline; drumuri forestiere, văi, lacuri, o pestera, un izvor) Puncte de belvedere, creste:- Piatra Galbenei (vedere spre Valea Galbenei, Groapa Ruginoasa si Vârful Tapu) - Pietrele Boghii (vedere spre Valea Boga, Depresiunea Beiusului) - Gardu Boghii (vedere spre Valea Boga, Depresiunea Beiusului) - Vârful Biserica Motului (vedere spre Sesul Padis, Magura Vânătă si Culmea Cârligate) - Vârful Vărăsoaia (vedere spre Valea Boga, Cheile Somesului, Magura Vânătă, Sesul Padis, Groapa Ruginoasa) - Culmea Cârligate (Valea Draganului, Valea Somesului, Depresiunea Beiusului, Padis) - Creasta Măgura Vânătă (vedere asupra întregului bazin Padis,Tapu, Groapa Ruginoasa, Cucurbăta Mare)
Delta / Chei / DefileuPesteră / SalinăTraseuActivităţi / AgremementPietroasa, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.59246, 22.5557
16. Cetăţile Rădesei
Zona Munţilor Apuseni. Peștera Cetăţile Rădesei este o străpungere hidrologică accesibilă, ce are o lungime de peste 260 m. Peștera se găsește în partea nordică a platoului carstic Padiș (situat în partea nordică a Munţilor Bihor), județul Bihor, în apropierea comunei Pietroasa, la obârşia Someşului Cald. Ea este într-un stadiu avansat de evoluţie, exemplificând perfect modul în care are loc transformarea cavernamentelor în chei de amploare. Peştera are un portal înalt de peste 15 metri şi lat de aproximativ 7 metri, de formă ogivală, în care intră pârâul Rădeasa. Galeria sa unică este de forma unui tunel lung de 212 metri, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii, până la suprafaţă. Aceste hornuri au creat cinci ferestre ce lasă ca în peşteră să pătrundă razele de lumină. În aval, tunelul se continuă cu un canion lung de circa 50 de metri, deosebit de îngust. La Cetăţile Rădesei se ajunge, cel mai uşor, pornind de la cabana Padiș, pe traseul marcat cu bandă roșie, prin poiana Varașoia. Traversarea cetăților nu este deloc recomandată în timpul ploilor torențiale de vară când debitul pârâului face aproape imposibilă trecerea zonelor înguste. Intrarea în peșteră se face de pe malul stâng al apei, iar după ce se ajunge în sala mare întreaga podea este acoperită de blocuri mari de stâncă, printre care se strecoară apele, cu un vuiet asurzitor, formând repezișuri și cascade. După aceea urmează o zonă îngustă și lipsită de lumină, până se ajunge în zona de sub Fereastra I, un alt aven care perforează pachetul de calcar, apoi un canion strâmt, lipsit de lumină, cu marmite turbionare tipice de eroziune, şi în cele din urmă se ajunge la ieșirea în Poiana Rădesei. Traseul parcurs în subteran are 260 m și o denivelare de 36 m, fără formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial turistic. Gradul de dificultate este unul mediu și nu este recomandată, sub nicio formă pe vreme ploioasă. Este important de precizat şi faptul că necesită surse de iluminat. Face parte din Parcul Natural Apuseni.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuPietroasa, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.62984, 22.70760
17. Peştera Dâmbovicioara
Peștera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviței), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera s-a format datorită acțiunii apelor pârâului Dâmbovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Este o peșteră caldă, cu o tempreatură de 10-12 grade și cu o umiditate moderată. Cascada Dâmbovicioarei se află la circa 500 m în amonte față de Peștera Dâmbovicioara.
CascadaPesteră / SalinăTraseuActivităţi / AgremementDâmbovicioara, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.6784, 25.5528
18. Peștera Vântului
Zona Munţilor Apuseni. Peștera Vântului, descoperită în anul 1957, reprezintă astăzi, cel mai lung labirint subteran din România, având o lungime totală de 47 km. Ea se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș, la periferia nordică a acestor munţi, în defileul carstic omonim, în bazinul hidrgrafic al Crişului Repede. Intrarea în Peştera Vântului este situată la vreo 2 km SE de localitatea Şuncuiuş, în versantul stâng al văii Crişului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii şi se deschide în Defileul Crişului Repede, de-a lungul căruia se mai află încă două mari peşteri, Peştera Ungurului şi Peştera de la Vadu Crişului, precum şi numeroase alte cavităţi de dimensiuni mai modeste. Peştera Vântului se dezvoltă într-o stivă de calcare triasice, organogene, care se extinde pe aproximativ 20000 mp şi are o grosime de circa 200 m. Formate cu aproximativ 200 milioane de ani în urma, aceste calcare sunt puternic diagenizate, au o culoare cenusie şi în general sunt compacte, dar pe alocuri prezintă fisuri umplute cu calcit sau argilă. Vegetatia şi fauna regiunii cuprinde o gamă variată de asociaţii, de la specificul pădurii de foioase pâna la cel de păşune deschisă. Rocile calcaroase şi terenul arid creează, în unele zone un habitat particular, reflectat în compoziţia calitativă a florei şi într-o mare diversitate de specii de animale, păsări sau vietăţi vertebrate ori nevertebrate, unele dintre ele fiind adaptate în mod deosebit carstului stâncos. Regiunea aceasta şi peştera sunt incluse în Aria Naturală Protejată "Peştera Vântului".
Parc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuȘuncuiuș, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.93934, 22.54377
19. Avenul Borţigului
Zona Munţilor Apuseni / Munţii Bihor / Padiş. Parcul Natural Apuseni. Avenul Borţig este un aven spectaculos, cu o intrare având un diametru de 35 m. La baza puţului de intrare (de -38 m), se ajunge pe un mare bloc de gheaţă evidenţiat pe o diferenţă de nivel de 16 m. Avenul are o lungime totală de 150 m şi adâncime de 54 m pe care o obţine datorită unei galerii scurte ce dă acces la o sală de mari dimensiuni. Avenul este situat deasupra traseului subteran al Cetăţilor Ponorului, accesul fiind însă împiedicat de blocul de gheaţă. Blocul de gheaţă pe care-l adăposteşte avenul are un volum de 30.000 mc, situându-se pe al doilea loc din ţară, după Gheţarul Scărişoara, aflat, şi acesta, tot în Parcul Natural Apuseni. În apropiere se află Complexul Carstic Cetăţile Ponorului, se pot admira, de sus, cele trei doline (urmând Circuitul Balcoanelor), poate fi vizitat locul numit Piatra Galbenei (un punct de belvedere extraordinar) sau Peştera Gheţarul Focul Viu şi Circuitul Groapa de la Barsa.
Parc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuPietroasa, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.56046, 22.69420
20. Salina Ocna Mureș
Este o veche unitate minieră din Ocna Mureș, județul Alba. În afară de exploatarea zăcămintelor de sare gemă de la Ocna Mureș și Războieni-Cetate, Salina Ocna Mureș a avut în ultimele decenii și sarcina exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale nemetalifere (zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii și zăcământul de bentonit de la Ocna Mureș. Localitatea a devenit brusc vedetă odată cu surparea unei vechi galerii inundate, în anul 2010. dee primită de la Alexandra (tra..0@yahoo.com) (cred că la această salină te refereai de fapt)
Pesteră / SalinăOcna Mureș, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.392100, 23.855267
21. Peştera Ialomicioara
Aflată la 1600 m altitudine, în imediata apropiere a Hotelului Peștera, este unul din cele mai importante obiective turistice ale Bucegilor. Adâncimea porțiunii accesibile este de 400m. Deschiderea la intrare 15m. Peștera este în întregime electrificată iar accesul turiștilor se face pe scări de lemn. Găsim în ordinea parcurgerii: Sala "Mihnea Vodă": 115m lungime, 15m lățime, 10-25m înălțime Sala "Decebal": 300m lungime, 10-15m lățime, 3-10m înălțime Sala "Maria": 20m lungime, 3-25 lățime, 2-8m înălțime Sala "La răspântie" Punctul "La lacuri" Marea "Grotă a urșilor": 72m lungime, 36m lățime, 25m înălțime. Aici au fost găsite schelete ale ursului de peșteră Grota ascunsă, cu stalactite și stalacmite Sala "La altar" Între Sala Sf. Maria și răspântie, înainte de podeț pe partea dreaptă, e un topogan care urcă și printr-o strâmtoare intri în sala HADES sală descoperită de grupul de speologie HADES din Ploiești de la I.P.G. Această sală coboară vreo 20 metri, e foarte mare și nu e accesibilă decât speologilor sau turiștilor echipați cu lanterne fiind neluminată. După Altar mai sunt 2 săli cam la același nivel din care printr-o strâmtoare triunghiulară de circa 50 de cm se coboară în nivelul activ al peșterii.
Pesteră / SalinăMoroeni, IL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.24117, 25.4485
22. Peştera Labirintului
În apropiere de comuna Limanu, la doar câțiva kilometri de Mangalia, există o peșteră ciudată, care nu a putut fi niciodată explorată în întregime. Legendele locale spun că peștera este o poartă către lumea de dincolo, către împărăția morților. În urmă cu cîteva mii de ani peștera era folosită de preoții daci din cultul lui Zamolxis. Și acum, la aproape 200 de metri de intrare mai există altarul preoților păgâni. Cel care intră nu poate să nu remarce capul de om care este sculptat în calcar. Dar ceea ce aduce mister la Limanu este labirintul de peșteri care uneori fac imposibilă întoarcerea curioșilor. Drumurile se întretaie de mai multe ori, uneori, pământul se surpă, acoperind, intrarea folosită și deschizând o alta, a cărei existență nici măcar nu putea fi bănuită. Mulți sunt cei care au intrat și puțini sunt cei care au mai ieșit, mai ales dintre cei care s-au încăpățânat să afle secretul peșterii. Se spune că însuși Zamolxis păzește intrarea pe tărâmul sacru pînă în ziua în care luptătorii daci se vor întoarce în patria lor. La Limanu mai există oameni care-și aduc aminte de faptul că bătrânii lor le povesteau despre lanțul de peșteri, că ar trece pe sub Dunăre până în apropiere de Varna. Și astăzi, în serile calde de vară, din fantinile oamenilor tisnesc roiuri de liliaci, păsări care trăiesc doar în peșteri, ceea ce îi face pe localnici să afirme că acestea trec și pe sub satul lor. Și mai există o legendă în legătură cu peșterile ciudate. Se spune că din când în când, din străfundurile pământului se aud niște vaiete stranii. Cei care le aud se opresc că hipnotizați și pornesc în urmărirea glasului, asemeni însoțitorilor lui Ulise la glasul sirenelor. Este glasul paznicului porții, se spune, care îi ademenește pe cei neinițiați, pe cei care, din curiozitate, săvârșesc o blasfemie, intrând pe teritoriul stăpânit de Zamolxis. Speologii însă, au altă părere. Ei consideră că vaietul sinistru este făcut de vântul care străbate miile de galerii subterane și al cărui zgomot influențează psihicul uman. Cu toate acestea, indiferent de numărul imens de persoane care nu au mai iestit din peșteri, de-a rândul secolelor, niciodată nu s-a mai găsit vreo urmă a dispăruților, că și cum aceștia ar fi reușit să treacă de poarta ce separă cele două lumi. În acest caz, ce s-a întâmplat cu ei? Să fii ajuns oare, ofrande ale zeilor păgâni, setoși de sânge, ce stăpâneau, pe vremuri, teritoriul țării noastre? Din păcate, singurii care ne-ar putea spune ce e cu adevărat dincolo de peșterile de lângă Limanu, nu s-au mai întors. Secretul acelor locuri e păzit strașnic. Ccoordonatele sunt de la localitatea apropiată.
Pesteră / SalinăLimanu, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.93, 28.53
23. Salina Turda
Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în Salină (prin galeria de acces Franz Josef) se făcea până în anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr.7). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). După retragerea romanilor în anul 274, până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut până în prezent cu referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menționată vama ocnelor de sare de la Turda (Torda) într-un loc de lângă râul Arieș "qui dicitur hungarice Aranas (Aranyos), latine autem Aureus” ("în locul ce se cheamă pe ungurește Aranyos, iar pe latinește Aureus”) [1]. Acest punct de vamă era situat în preajma fostului pod roman (folosit în tot timpul Evului Mediu, până la finele sec. XVIII), pe amplasamentul așezării fortificate de mai târziu numită Szentmiklos (Sf. Nicolae). În cursul secolului al XIII-lea este pomenită explicit existența ocnei de la Durgău-Turda. Astfel, la 1 mai 1271, se dăruia capitului Episcopiei de Transilvania "ocna de sare de la Durgău-Turda (Dörgö-Torda)”. În timpul stăpânirii maghiare a Salinei de la Turda din secolele XV-XVII, au fost deschise la Durgău un număr de 4 ocne subterane: Mina Katalin, Mina Horizont, Mina Felsö-Akna si Mina Iosif (Joseph). În timpul stăpânirii austriece a Salinei de la Turda din secolele XVII-XIX, au fost deschise la Durgău un număr de 5 ocne subterane: Mina Tereza (Maria Theresia), Mina Anton (probabil denumită așa după Sf.Anton), Mina Cojocneană (Kolozser), Mina Rudolf (Rudolph, redenumită în 1889, după sinuciderea prințului austriac Rudolph, în Mina Nicolae, după care a reluat vechiul nume Rudolph) si Mina Ghizela (Gisela).
Pesteră / SalinăMuzeuActivităţi / AgremementTurda, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.58783, 23.78673
24. Salina Praid
Salina Praid este o mină de sare gemă din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul muntilor Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus și formează o "solniță" uriașă, un zăcământ sub formă de ciupercă întoarsă, ce ajunge până la 2700-3000 m adâncime, cu un diametru de la 1,2 - 14 km. Primele exploatări de sare sunt atestate de pe vremea romanilor, dar mina din Praid este atestată documentar de la 1200, iar exploatarea intensivă se face din 1700. În anul 1980, în salină s-a deschis o bază de tratament. Este prezent un microclimat de salină, cu temperaturi relativ constante, între 14-16 C, umiditate scazută 66-70% și presiune atmosferică mai mare decât la suprafață, în medie de 735-738 mmHg. Pe distanța de 1250 m de la intrarea în salină până baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei. Salina este amenajată cu spații de recreere, locuri de joacă pentru copii, restaurant, toalete, capelă pentru rugăciune, internet-cafe și un muzeu care prezintă metodele de extragere a sării din cele mai vechi timpuri până azi.
Pesteră / SalinăMuzeuActivităţi / AgremementPraid, HG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.559, 25.148
25. Peştera Huda lui Papara (după Cheile Râmeţului)
Peștera Huda lui Papară este peștera din Munții Trascăului, care cumulează toate superlativele pentru această grupă montană și nu numai: cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România.
Pesteră / SalinăTraseuSălciua, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.38170, 23.46170
26. Peştera Urşilor
Peştera a fost descoperită la 17 septembrie 1975 accidental, când în urma unei dinamitări în cariera de marmură de la Chişcău, s-a format o spărtură, prin care a intrat pentru prima dată om în peşteră. Aici sunt 3 galerii: cea a Urşilor, galeria Emil Racoviţă si Galeria Lumânărilor, şi 4 săli: Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Emil Racoviţă şi Sala Oaselor. Vizitarea peşterii începe cu galeria urşilor unde au fost găsite resturi scheletice ale ursului de cavernă (Ursus Spelaeus) dispărut de pe suprafaţa pământului de mai bine de 15000 de ani. Căi de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 în comuna Sudrigiu, pe DJ-763, 16km satul Chişcău.
Pesteră / SalinăTraseuChişcău, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.55455, 22.5695
27. Peştera Scărişoara
Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de Ghețar iar Scărișoara vine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost botezată. Acum aparține de comunei Gârda de Sus, județul Alba
Pesteră / SalinăTraseuGârda de Sus, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.489642, 22.809741
28. Peştera Focul Viu
Peștera Ghețarul de la Focul Viu este una dintre peșterile aflate în Munții Bihorului. Este dispusă pe Valea Galbenă, în apropiere de Vârful Piatra Galbenii și Vârful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri. Accesul la peșteră este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul silvic din Valea Cetăților, de unde deplasarea se face pe jos (încă aproximativ 1,5 km). Se recomandă vizitarea peşterii în jurul prânzului, când razele solare pătrund prin horn în peşteră. Pestera este formata din doua sali si se deschide la baza unui perete de calcar printr-o intrare joasa, urmata de o galerie care coboara pâna în Sala Mare. Sala Mare, care masoara 68 m în lungime si 46 m în latime, adaposteste un bloc de gheata fosila – Ghetarul Focul Viu – cu un volum de 25.000 m3, al doilea ca marime dupa cel de la Scarisoara, dar foarte probabil de aceeasi vârsta cu acesta. Pestera Focul Viu ca marime, ocupa locul trei in randul ghetarelor subterane din tara. Accesul la pestera se face printr-o galerie pe o scara de lemn.
Pesteră / SalinăTraseuValea Seacă, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.57516, 22.67998
29. Poarta Zmeilor (M-ţii Trascău)
Într-un peisaj sălbatic, încărcat de legende cu uriași și zâne, este cea mai veche peștera din munții Trascău lungime 125 m cu un portal (pod de piatră ) la 15 m de gura peșterii. Se găsesc aici numeroase stalactite și gururi. Calea de acces este amețitoare. Pe traseu se întilnește și cascada Sipote sus. Traseul este marcat.
Pesteră / SalinăTraseuSălciua, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.40073, 23.4168
30. Peştera de la Gura Defileului
Valea Dâmbovicioarei, versantul stâng, masivul Piatra Craiului Argeş; în bazinul hidrografic al Dambovicioarei se găsesc circa 50 de peșteri, cele mai importante fiind Dâmbovicioara, Peștera de la Gura Defileului, Peștera Labirintului etc
Pesteră / SalinăTraseuBran, BV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.6778, 25.5528
31. Peştera Dâlbina
Peştera Dâlbina se află în rezervaţia naturală Vanatarile Ponorului în uriaşa dolină Vânătara care are aspect de pâlnie cu adâncimea de 80 m. Aici converg apele pâraielor: Valea Seacă, Valea Ponorului şi Valea Poienii, şi dispar în peştera Dâlbina şi reapar în peştera Huda lui Papară. În perioade ploioase, pe fundul dolinei ia nastere un lac. Gura peşterii este inaccesibilă.
Pesteră / SalinăTraseuSălciua, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.37043, 23.45969
32. Peştera Bolii
Peștera este situată în partea de nord orașului Petroșani, la 6km de acesta, pe drumul ce leagă Valea Jiului de Țara Hațegului. Peștera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice printr-un portal spectaculos de 20 m la baza și 10 m înalțime. Galeria principală a peșterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lărgindu-se în adevarate săli spațioase. Formațiuni de scurgere apar în locurile înalte și pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m galeria coboara dor 3 m. La eșire din peștera pârâul poartă numele de Galbina. Prin anii ´60 peștera a fost amenajată cu poduri de trecere peste pârâu dar ele au fost distruse în timp. Peștera a fost abandonată până de curând când speologii locali de la Asociația PETRO-AQUA, au trecut la reamenajare. Au fost montate podețe care ușurează parcurgerea întrgului gol subteran fără pericol.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturalePetroşani, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.454050, 23.317537
33. Peştera Vadu Crişului
Peşteră şi cascadă în Apuseni. Acces uşor şi cu trenul şi auto până peste râul Criş, iar de acolo pe jos. Peştera este amenajată şi interesantă, cu scări de lemn. Apa vine din peşteră şi curge pe versant formând cascada. Cascada se varsă jos în Criş. Avem o intrare separată pentru Cascada Vadu Crişului.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleVadu Crişului, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.96192, 22.51073
34. Peştera Muierilor
E pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier ocupând versanţii de la 1 km nord de Baia de Fier în Cheile Galbenu. Intrarea în peşteră se află la 45 m deasupra talvegului râului Galbenu, în sectorul de chei al acestuia. Peştera a fost populată încă din epoca neolitică, are o întindere de 7000 de metri, pe 4 nivele, orientarea geografică a întregului sistem de galerii este nord-nord-vest sud-sud-est axată pe direcţia unei linii de fractură. Importanţa acesteia constă în conservarea istoriei vremii: oameni din paleolitic, unelte de piatră şi os, vârfuri de suliţe etc. A fost declarată şi monument al naturii în anul 1955. Este singura peşteră din ţară care dispune de o sală cu pereţii şi planşeul complet concreţionat cu carbonat apatit. La toate acestea se adaugă şi fauna cavernicolă, bine reprezentată, aceasta este una din cele mai reprezentative peşteri din zonă. Dovada numărul mare de turişti ce o vizitează pentru valoarea ei ca monument al naturii, dar şi cu un mare capital cultural deosebit. În 2002 s-au găsit oasele unei femei cu o vechime de 35 000. Ori aceastea, ori cele din Peştera cu oase (Caraş Severin) sunt cele mai vechi oase ale omului modern din Europa, aşadar România deţine dovada celui mai vechi om din Europa! La baza denumirii Peşterii Muierilor se află două legende: Prima spune că, în trecutul istoric, atunci când bărbaţii în putere plecau să apere ţara de năvălitori, femeile luau în grabă copiii şi bătrânii pentru a se adăposti în peştera pe atunci numai de ei ştiută; ei rămâneau ascunşi până la trecerea urgiei. A doua versiune susţine că denumirea de Peştera Muierilor ar veni de la faptul că în zilele uscate de secetă, femeile se aşezau să toarcă la gura cavitătii, unde aerul ce răbufnea din interiorul ei le-ar fi uşurat mult munca de răsucit a firului. Unii susţin că obişnuiau să pătrundă chiar şi mai spre interior, în gururile cu apă, unde puneau inul şi canepă la înmuiat. Prima legendă are şanse mari să fie adevărată, iar a doua e doar posibilă.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleBaia de Fier, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1920, 23.7536
35. Peştera Polovragi
Legenda spune că peştera era cunoscută încă de pe vremea dacilor şi se spune că acolo se acundea Zamolxes, zeu al dacilor. Din peşteră se spune că dacii puteau ieşi prin diverse tuneluri deasupra şi îşi luau inamicul prin surprindere. De altfel deasupra peşterii pe versant cam la 1000 de metri înălţime au fost descoperite ruinele unei cetăţi dacice datând din sec. II-I i. Chr. În dreptul peşterii cheile sunt foarte adânci; râul nu se vede de pe mal, fiind ascuns şi de vegetaţie. La 800 de metri după peştera Polovragi după un pod se poate coborâ în albia râului. Versanţii sunt abrupţi iar apa curge iute printre stânci. Peştera mai a fost cunoscută ca fiind Peştera lui Barbonie din Polovragi. Pestera este lungă, fiind cartografiaţi aproximativ 27 km (conform spuselor ghidului). Merită văzuţi cei 900 metri electrificaţi. La fel ca în majoritatea peşterilor, temperatura este constanta indiferent de anotimp (cam 10 grade), aerul este relativ umed şi fără curenţi.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturalePolovragi, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.20174, 23.78207
36. Peştera Ponicova (Peştera Gura Ponicovei, Peştera de la Gura Apei, Peştera Liliecilor.)
Peşteră din Parcul Naţional Porţile de Fier (Defileul Dunării). Este cea mai mare pestera din Clisura Dunarii. Intrarea principala cea mai accesibila in pestera este situata in Cheile Ponicovei unde se ajunge din DN57 coborand pe langa podul de peste rau si continuand sa mergem pe vale pana intalnim intrarea in pestera. O alta intrare in pestera se afla la un nivel superior fata de prima dar este mult mai greu accesibila. Pestera prezinta o a treia intrare situata la nivelul actual al Dunarii, la care se ajunge numai inaintand cu barca pe Dunare. Peştera Ponicova este săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, în Ciucaru Mare.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleDubova, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.62243, 22.2572
37. Peştera Liliecilor (Cheile Bistriţei Vâlcene)
Nu departe de Mănăstirea Bistriţa, la intrarea în Parcul Naţional Buila Vânturariţa. De la drumul forestier ce urcă de-a lungul râului, se va face o cărare pe deal la stânga. Urcaţi treptele şi acolo e intrarea în Peşteră.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleBistriţa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.19491196, 24.03491211
38. Peștera Cizmei
Peştera Cizmei s-a dezvoltat pe versantul drept al Cheilor Ribicioarei şi a fost declarată rezervaţie naturală speologică, adăpostind formaţiuni stalagmitice, depozite paleofaunistice şi desene rupestre neolitice. Face parte din Rezervaţia naturală speologică Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuUibăreşti, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.23442, 22.76738
39. Avenul V5 (Peştera V5, Avenul din Fața Muncelului )
Este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă (acum cea mai lungă este Peştera Vântului). Peștera V5 este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițiala numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peștera Cetatea Rădesei. Condiţii de vizitare: Peștera V5 poate fi vizitată de echipe de speologi experimentați și necesită echipament de expolrare complet: costume impermeabile, cizme, corzi, coboratoare, blocatoare, etc.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuPadiş, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.6, 22.7
40. Peştera Vântului
Este cea mai mare peșteră din România, cu o lungime totală de 47 km. Se află în partea nordică a Munților Padurea Craiului, în defileul carstic cu acelaș nume. Din punct de vedere hidrografic peștera aparține bazinului Crișului Repede. Accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferată (stația CFR Șuncuiuș). Intrarea naturală în Pestera Vântului este situată la cca. 2 km SE de localitatea Șuncuiuș, în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era foarte strâmtă și greu accesibilă a fost blocată și s-a deschis o intare artificială cațiva zeci de metri distanță, la nivelul activului. Condiţii de vizitare: În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia măsoară 730. Vizitarea se poate face numai cu insoțire din partea clubului custode.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuŞuncuiuş, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.939167, 22.543611
41. Peştera cu oase
Peştera cu oase este un sistem de 12 galerii carstice, situat în regiunea carstică a Văii Minișului, în apropiere de orașul Anina, județul Caraș-Severin. Aici au fost descoperite, în 2002, cele mai vechi rămășițe din Europa, ale omului modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi (numiți de cercetători "Oase 1”, "Oase 2” și "Oase 3”), au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate. Vechi de 35 000 de ani sunt şi oasele femeii din Peştera Muierilor, Baia de Fier, Gorj, aşadar în România avem dovada primilor oameni moderni!
Pesteră / SalinăCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalAnina, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.025, 21.834
42. Bisericile rupestre de la Șinca Veche
Aşezământul Şinca Veche se întinde pe dealul Pleşu, lângă satul Şinca Veche. El cuprinde mănăstirea rupestră sau cele două bisericuţe săpate în piatră, un parc ecologic, un izvor, vatra monoliţilor, o aşezare dacică, un castru roman, un drum istoric şi schitul "Sfântul Nectarie". Bisericile rupestre din complexul monahal de la Șinca Veche se înscriu în lista celor mai vechi monumente feudale românești şi mai sunt cunoscute şi cu numele de: templul împlinirii rugăciunii, templul ursitelor, mănăstirea rupestră, peștera mănăstire sau grota. De la grotă, urcând pe poteci, în vârful dealului, se află schitul "Sfântul Nectarie". Este așezat pe tipia Șinca Veche, într-un peisaj mirific, care face corp comun cu Munții Făgărașului. Dacă se continuă plimbarea se poate vedea troița închinată sfinților călugări nevoitori de la Șinca Veche, la piciorul căreia se află icoana în piatră a Maicii Domnului și lumânărarul, se poate descoperi bordeiul acoperit cu iarbă şi izvorul care iese din stâncă și curge în cascadă, formând căderi ce încântă auzul cu susurul lor și băltiri de apă în care îţi poţi odihni privirea, şi din a cărui apă se poate potoli setea, se poate zăbovi la vatra monoliților (vatra vechilor chilii, o vatră străbună și sfântă, unică în România, un loc ce te predispune la meditație și reflexie, la cugetare și rugăciune). De asemenea, în acest complex istoric-ortodox-cultural poate fi descoperită şi o așezare dacică din secolul III-IV î Hr., un castru roman și se poate merge pe drumul dacilor și al romanilor.
Pesteră / SalinăCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitTraseuŞinca Veche, BV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.75400, 25.16779