Distanța totală: Închide

Despre noi

În spatele proiectului Obiective Turistice din România stă o echipă mică, dar cu viziuni largi și mult drag pentru țara noastră. Ne mână pasiunea de a călători și gândul că putem să ajutăm pe mulți dintre voi să vă găsiți în România acele locuri care vă sunt pe suflet.

 

Florin
Sunt cel care în urmă cu 3 ani, cândva prin 2009, porneam drumliber.ro ca un blog de călătorie destinat strict României. Drum Liber a fost gândit cândva prin 2008 cu altă destinație, dar împrejurările au condus proiectul spre ce este astăzi. O zi memorabilă pentru mine (și pentru fetele din echipă sper) a fost 1 decembrie 2011, despre care puteți citi mai multe aici.

 

Andrea
Cu pași mici, pe măsura mea, m-am apropiat de ideea din spatele drumliber.ro și îmi pun împreună cu ceilalți cunoștințele (sunt licențiată în turism) și pasiunea în joc pentru a construi ce noi numim Drum Liber, locul unde afli cum să călătorești, unde să călătorești, etc.

 

Anda
Viitor medic și pasionată de drumurile țării mele, m-am alăturat echipei deja existente pentru a știi că îmi aduc aportul în pasiunea noastră comună: călătoria, mai exact călătoria în România.

 

Andreea
Corporatistă de București și mereu cea cu inițiativă în grupul meu de prietene, am găsit alături de ceilalți colegi un spațiu în care îmi pot arata locurile văzute și unde pot recomanda altora cele mai plăcute experiențe trăite. Desigur, vorbim de cele din domeniul călătoriei 🙂

 

Despre noi puteți afla mai multe în pagina de pe drumliber.ro

Din blog citire

Un loc pe podium la Webstock 2012

Vineri – 28 septembrie 2012, a fost una din cele mai importante zile pentru industria de social media din România. Sub sloganul „online suntem mai puternici”, cea de-a V-a ediție Webstock s-a desfășurat anul acesta [...]

Citește articolul »

Tutorial video: cum se folosește noua interfață a site-ului cu obiective turistice

Pentru că ne dăm seama că nu toată lumea s-a născut cu calculatorul în brațe, am realizat un scurt film în care prezentăm zonele principale ale site-ului nostru cu locații turistice. Va urma și un altul cu detalierea funcțiilor de căutare, dar până atunci, vă dorim vizionare [...]

Citește articolul »

Noua interfață a site-ului cu Obiective de văzut în România

După multă muncă și inspirație, am lansat noua interfață a site-ului cu obiective turistice. Ce oferă în plus noua față? Nu uita să urmărești și

Citește articolul »


Citește pe drumliber.ro

Denumire

Categorie

Localitate

,

Jud

Fă-ţi ruta

1. Sărata Monteoru (lacurile sărate)
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuSărata Monteoru, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1512,  26.6412
2. Barajul şi Lacul Bâtca Doamnei
Lacul Bâtca Doamnei se află în orasul Piatra Neamţ şi s-a format prin bararea Râului Bistriţa, iar apoi îndiguirea laterală, pe partea stangă, a unui perimetru din albia majoră a râului. Barajul a fost construit în anul 1962, Lacul Bâtca Doamnei fiind alimentat, în principal, cu apă din lacul de baraj Izvoru Muntelui-Bicaz, prin intermediul canalului de aducţiune al Hidrocentralei de la Stejaru, la care se adaugă vechiul curs al Râului Bistriţa, cu un debit foarte redus, precum şi pârâul Doamna, afluent de dreapta al lacului. El asigură apă potabilă pentru o parte din locuitorii municipiului Piatra Neamţ. Acest lac este situat la o altitudine de 325 metri şi are o suprafaţă de 235 hectare, lungimea sa maximă fiind de 3200 de metri, lăţimea maximă de 1050 de metri şi o adâncime maximă 15,5 metri. Volumul acumulării de apă din Lacul Bâtca Doamnei este de aproximativ 10 milioane metri cubi.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuPiatra Neamţ, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.9369, 26.3244
3. Beliş Fântânele
Beliș este o comună de munte din județul Cluj, Transilvania, România, situată la aproximativ 80 km vest de Cluj-Napoca și circa 30 km sud de Huedin. Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu transport auto. Mai ușor se ajunge pe șosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Brașov cu deviere spre lacul Fântânele. Stațiunea Beliș Fântânele este o stațiune climaterică permanentă la 1050m altitudine, situată pe malul lacului cu același nume, la întâlnirea M-ților Gilău cu M-ții Bihor. Stațiunea este recomandată în tratarea anemiei și nevrozei astenice. Amatorii de schi pot utiliza pârtiile naturale din apropiere
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuPârtii de skiTraseuBeliş, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.6840, 23.0307
4. Lacul Secu
Lacul de acumulare Secu a fost construit în anul 1963 cu scopul de a alimenta cu apă Reșiţa și de-a o proteja împotriva inundaţiilor. În jurul său s-a ridicat mica staţiune Secu.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementSecu, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30444, 21.98538
5. Staţiunea turistică Lepşa
Lepşa este un sat vâncean, situat pe Valea Putnei, într-o zonă extrem de pitorească. Străvechea aşezare de tăietori de lemne şi crescători de animale a ştiut să fructifice avantajele zonei montane, în care este amplasată, devenind o importantă staţiune turistică. Înfiinţarea unui Parc Natural în judeţul Vrancea se înscria în eforturile României de proteja o suprafaţă cât mai mare din habitatele şi speciile de interes conservativ şi iată că în zonă pot fi admirate mai multe obiective naturale sau antropice: Mănăstirea/Schitul Lepşa, Cascada Putna (o rezervaţie naturală în miniatură), Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, Vârful Tisaru, Lacul de acumulare de la Greşu, Staţiunea Soveja (are cel mai ozonat aer din România) şi tot aici se află şi un Mausoleu dedicat eroilor din Primul Război Mondial, dar şi o Tabără de scluptură. Păstrăvăria Lepşa şi Motelul Cascada care asigură o tabără de campare pentru corturi şi rulote sunt alte două exemple ce demonstrează cât de variate pot fi activităţile de agrement ale staţiunii.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitTraseuActivităţi / AgremementLepşa, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.95, 26.59
6. Lacul Mărghitaş
Lacul Mărghitaş, un lac de acumulare din Munţii Semenicului, judeţul Caraş Severin, este situat pe râul Buhui (afluent de stânga al Carasului), în aval de Lacul Buhui, la o altitudine de 545 metri. Lacul desfăşurat pe o suprafaţă de 4 hectare are formă de săgeată şi este lung de 400 m, lat de 100 m, iar adâncimea sa maximă atinge 6 m. S-a format în spatele unui baraj de beton construit în anul 1940, înalt de 7 m, lung de 30 m şi lat de 1,5 m, fiind amenajat exclusiv în scopuri turistice. Aşadar Lacul Mărghitaş a fost primul lac articifial din ţară construit pentru turism. Lacul este plin de vegetaţie acvatică, în apele sale găsindu-se peşti precum linul, cleanul sau caracuda. Aria protejată Buhui – Mărghitaş este deosebit de pitorească, vizitatorii putând opta pentru drumeţii, excursii speologice, trasee montane. În staţiunea turistică se pot practica şi activităţi de agrement precum: pescuit, plimbări cu barca, patinaj (pe timp de iarnă).
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuActivităţi / AgremementAnina, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.12332, 21.89977
7. Câmpu lui Neag
Câmpu lui Neag este o localitate în județul Hunedoara. Obiective: Peștera cu Corali, rezervație naturală speologică pe Valea Scorotei în Retezatul calcaros (suprafață 0,5 ha). Deși distrusă în mare parte de vizitatori, rezervația prezintă numeroase urme ale numeroaselor concrețiuni (clusterite, stalactite, draperii și cruste). Peștera Zeicului, rezervație naturală speologică pe râul Jiul de Vest, care prezintă o mare varietate de de formațiuni stalagmitice și un bogat material paleontologic. Peștera Zeicului era cunoscută în prima ei porțiune, de localnici, ca loc de adăpost pentru turme. Se spune că ea a slujit și ca ascunzătoare pentru haiducii lui Zeicu, fapt întărit prin descoperirea în peșteră a unor flinte ruginite. Lacul Câmpu lui Neag, care a luat locul unei foste cariere de huilă, exploatată timp de 10 ani, este folosit pentru agrement. Lacul are peste 70 de metri adâncime și este permanent alimentat de două izvoare care mențin nivelul ridicat. Toate galeriile subterane sunt inundate și curenții de apă sunt puternici, reprezentând un pericol de înec.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30559, 23.0315
8. Lacul de acumulare Beliş – Fântânele şi Barajul Fântânele
Zona Lacului Fântânele este situată în vestul judeţului Cluj în partea nordică a Munţilor Apuseni, iar pe malul acestui lac se află staţiunea turistică Beliş – Fântânele. Lacul Fântânele, cea mai mare acumulare de pe cursul Someşului Cald, a fost proiectat la sfârşitul anilor ’60, iar în perioada 1970-1974 cătune întregi ale vechii comune Beliş: Milioan, Pleş, Dădeşti, Bolojeşti sau Giurcuţa de Jos, au fost nevoite să se strămute în alte locuri (pe actuala localizare a satului). Ele sunt acum doar nişte amintiri, putând fi totuşi zărite în verile secetoase, când apa lacului scade foarte mult. Între ruinele caselor abandonate de moţi, cele mai celebre sunt rămăşiţele fostei biserici din Beliş. Pe o rază de câţiva kilometri pot fi vizitate: Biserica de lemn (monument istoric), Biserica fortificată de la Văleni, Valea Iadului şi Stâna de Vale, Rezervaţia naturală Cetăţile Ponorului, Poiana Florilor, Cetăţile Rădesei, Peştera Urşilor, Peştera Alunu, Cascada de la Răchiţele, Cheile Someşului Cald, Peştera Zmeilor, Peştera Humpleului, Peştera Gheţarul Scărişoara, Cheile Galbenei şi Izbucul Galbenei, Bradul lui Horea din Pădurea Scoruşet, Peştera Piatra Ponorului. Se pot face drumeţii, se poate practica sportul nautic pe oglinda lacului (bărci cu rame, hidrobiciclete), se pot face scufundări şi iarna se pot practica sporturi de iarnă pe pârtia de schi de la Fântânele.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuCiudaţenie / Fenomen neobişnuitBiserică / Mănăstire / SchitPârtii de skiTraseuActivităţi / AgremementBeliş, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.6663, 23.0383
9. Lacul Bicaz (Lacul Izvorul Muntelui)
Este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. Lacul în sine are o lungime de 40 km. Se află pe râul Bistrița la câțiva kilometri în amonte față de orașul Bicaz.
Lac / Baraj / TăuBicaz, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.0231, 26.053
10. Barajul Vidra
Barajul Vidra este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de staţiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru.
Lac / Baraj / TăuVoineasa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.42960,  23.72506
11. Barajul Gâtul Berbecului
Amplasat la altitudinea de 1150 m pe cursul superior al Sadului, are suprafata de 72 ha, adîncimea de 58 m si un volum de 6 milioane mc de apa. Apa barajului alimenteaza hidrocentrala Sadu V.
Lac / Baraj / TăuSadu, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.59599, 23.93357
12. Lacul Vulturilor
Lacul Vulturilor sau Lacul fără Fund se găsește pe partea estică a versantului Mălâia, la altitudinea de 1.420 m, în Munții Siriului; la lac se poate ajunge prin Valea Neagra pe un traseu de 3 ore: plecare din Gura Siriului (520 m), se trece prin valea Milea și se ajunge la Lacul Vulturilor
Lac / Baraj / TăuBuzău, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.50861111111111, 26.135555555555555
13. Lacul Ochiul Beiului
Lacul Ochiul Beiului cu o suprafaţă de 284 mp este situat în Munţii Aninei, în apropierea Cascadelor Beușniței de pe pârâul Beu, în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița.
Lac / Baraj / TăuSasca Montană, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.93613, 21.79049
14. Lacul Bâlea
Aflat în cel mai înalt punct al Transfăgărăşanului, lacul glaciar Bâlea se află la altitudinea de 2.034m, are o suprafaţă de 46508 mp şi o adâncime de 11.35 m; Lacul este populat cu păstrăvi. În mijlocul lacului pe o peninsulă a fost construită în anul 1904 o cabană, care a fost arsă, reconstruită şi dezvoltată, devenind cea mai populară cabană din Făgăraş. Din iarna anului 2006 în fiecare iarnă pe malul lacului îngheţat se ridică hotelul de gheaţă, unicat pentru această parte a Europei. Are recepţie, bar de zi şi camere, dotate cu paturi duble, iar lumina este asigurată cu lămpi fluorescente. În iarna anului 2007 a fost construită şi o biserică din gheţă, din cuburile de gheţă scoase chiar din lacul îngheţat. Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea de Argeș. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana "Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea.
Lac / Baraj / TăuCârţişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60306, 24.61722
15. Lacul Eminescu
La 4 kilometri de Memorialul Ipotești, se află lacul din pădurea Baisa, sursă de inspirație a multor poezii ale lui Mihai Eminescu
Lac / Baraj / TăuIpotești, BT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.62, 26.28
16. Lacul Leşu
Valea Iadului, - peștera cu apa, valea Leșului (in apropiere de Oradea). Coada Lacului, a devenit din ce în ce mai populată, asfel s-a format un adevărat sat de vacanţă, unde preţurile terenurilor cresc de la an la an. Drumul forestier care trece pe lângă lac ajunge până la Cabana Stâna de Vale.
Lac / Baraj / TăuLeş, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.80491, 22.57447
17. Lacul Ocna Şugatag
Lac sărat, pe locul unor foste saline din Maramureş (1787-1822). Este pe dealul care desparte Valea Marei de Valea Cosaului. Este o localitate prezenta in documentele de cancelarie in 1360. Se pare că exploatarea sării se practica acolo încă de pe vremea romanilor. Este pe DN18 care leagă Baia Mare de Sighetu Marmaţiei.
Lac / Baraj / TăuOcna Şugatag, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.77856, 23.9295
18. Lacul Buhui
Primul lac artificial din România, lângă Anina, Caraş-Severin; aici se află unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă (3217 m) cunoscute din România, Pârâul Buhui
Lac / Baraj / TăuAnina, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.0741, 21.8875
19. Lacul Învârtita sau Lacul Nucşoara
Este format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, are o suprafaţă de 2,2 ha şi o adâncime de 5 m; este declarat monument natural. Lacul s-a format într-o dolină pe gips, pe la sfârşitul secolului al XIX- lea.
Lac / Baraj / TăuNucşoara, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.33715277777778, 24.782752777777777
20. Lacul Negovanu
Pe malul lacului, într-un cadru pitoresc, se află cabanele de la Gâtul Berbecului, iar în apropiere casa de vînătoare Negovanu. Altitudinea 1150 m. Suntem pe cursul superior al Sadului. Este aproape de Parcul Natural Cindrel.
Lac / Baraj / TăuRâu Sadului, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.59482, 23.9265
21. Lacul Laguna Albastră
S-a format pe locul unei exploatări de caolin. În gropile excavate s-a adunat ploaia, iar terenul nisipos din jur a fost sculptat de şiroaiele de ploaie.Se spune că în această apă albastră, colorată de reziduurile de caolin, până prin anii 90 mai găseai şi peşti, dar în 1995 în urma unor lucrări balta a secat. Din fericire apa s-a adunat din nou, iar pe malul lacului, a apărut chiar şi stufărişul. Ţine de satul Aghireş sau Aghireşu.
Lac / Baraj / TăuAghireş, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.88977, 23.29078
22. Lacul Valea Uzului
Si-a inceput formarea in 1972, in spatele barajului de beton in semicerc, inalt de 80 m, pentru a alimenta cu apa potabila si industriala judetul Bacau. Este pe valea râului Uz. Alimentează cu apă Valea Uzului, Târgu Ocna, Onești, Bacău şi câteva comune din aval.
Lac / Baraj / TăuSălătruc, BC Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.3280, 26.3672
23. Lacul Bezid
Lac în satul Bezidul Nou, situat în judeţul Mureş, lângă localitatea Sângeorgiu de Padure, pe drumul spre Cristuru Secuiesc. Biserica inundată este o ruină, turla s-a prăbuşit încă din 2010.
Lac / Baraj / TăuSângeorgiu de Pădure, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.418452, 24.883840
24. Lacurile sărate Durgău din Turda
Zona curativă si de agrement cu 6 lacuri de la Durgău-Valea Sărată se află la nord de municipiul Turda. Cele 6 lacuri s-au format prin umplerea cu apă a unor foste mine de sare prăbușite: lacul Carolina, lacul Durgău, lacul Dulce, lacul Ocnei, lacul Rotund, lacul Sulfuros
Lac / Baraj / TăuTurda, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.563, 23.77
25. Barajul şi Lacul de acumulare Râuşor
Lacul de acumulare Râuşor se află între localitatea argeşană Lereşti şi Cabana Voina
Lac / Baraj / TăuPojorâta, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.4004,  25.0637
26. Lacul Stânca (Stînca) Costeşti (judeţul Botoşani)
Una din cele mai mari acumulări de apă de pe teritoriul României; cu o suprafață de 140.000 hă, este cel mai mare lac de pe râul Prut și al doilea ca mărime din țară, după lacul de la Porțile de Fier; locul este des frecventat de pescari și de arheologi (zona Ripiceni).
Lac / Baraj / TăuStânca, BT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.82425, 27.2047
27. Lacul Dracului
Lacul Dracului este un lac carstic din Munții Locvei, de o culoare aparentă albastru-verzuie, format prin prăbușirea tavanului peșterii alăturate. și alimentat prin fisurile carstice.
Lac / Baraj / TăuŞopotu Nou, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.8707, 21.813
28. Lacul Baia vulturilor
Lacul Baia Vulturilor (1400 m altitudine) este situat la izvorul pârâului Băile Mari. Baia Vulturilor este un lac crio-nival, cu o suprafaţă mică şi o apă cristalină, foarte rece. Lacul are și o legendă foarte frumoasă.  Despre Lacul Baia Vulturilor şi despre izvorul său (limnocren), numit şi Izvorul Tămăduirii, se crede că ar avea putere de tămăduire. În trecut, puterile miraculoase atribuite apei Băii Vulturilor, atrăgeau nenumăraţi pelerini. Pe lângă aceştia, depresiunea nivală Baia Mare a Vulturilor (sub Vf. Piatra Nedeii), găzduia mari serbări pastorale, ceea ce impunea un deosebit aflux de oameni, care se adunau aici de Sf. Ilie de pe toate văile cu obârşie în "inima” muntelui.
Lac / Baraj / TăuReşiţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3009,  21.8906
29. Lacul Iezerul Mare
Situat pe versantul nordic al platoului Cindrel, la 1.998m altitudine
Lac / Baraj / TăuPăltiniș, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.5873,  23.8004
30. Lacul Breazova
Primul lac de acumulare din sud-estul Europei și din zona Banatului Montan, construit pe Râul Bârzava
Lac / Baraj / TăuVăliug, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.24559, 22.04536
31. Lacul Pecineagu
Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107m înălține, situat pe râul Dâmbovița, iar lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentări cu apă, producție de energie hidroelectrică și irigații.
Lac / Baraj / TăuZărnești, BV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.56424, 25.0554
32. Lacul Verde
Unul din cele mai frumoase și mai impresionante lacuri din Munții Parâng, posibil datorită radiațiilor de lumină de o nuață coloristică deosebită reflectată de apa cristalină.
Lac / Baraj / TăuPetroșani, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.36916, 23.20497
33. Lacul Măneciu
Lacul de acumulare constituie unul din punctele de atracție a zonei turistice de pe valea râului Teleajen, care se întinde de la stațiunea Cheia până la Vălenii de Munte.
Lac / Baraj / TăuMăneciu, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3356, 25.9852
34. Lacul Văliug (Gozna)
Din Reșița: se merge aproximativ 30 km pe drumul spre Semenic (DJ852), în centrul localității Valiug se virează la dreapta în direcția semnalizată Trei Ape. La ieșirea din sat se face dreapta spre lac. Din Slatina-Timiș: se merge pe DJ 852 prin Gârână până în localitatea Valiug unde se virează stânga spre lac.
Lac / Baraj / TăuVăliug, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2147, 22.0250
35. Lacul Surduc
Lacul Surduc este situate în partea de sud-est a Munţilor Poiana Ruscă, la aproximativ 100km de Timișoara și la 30 km de Lugoj, fiind cel mai mare lac din judeţul Timiș. Lacul Surduc a apărut ca urmare a construirii în 1972 a barajului Surduc.
Lac / Baraj / TăuFârdea, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7585, 22.1484
36. Lacul Turcoaia sau Lacul Iacobdeal
Lac într-o fostă carieră de granit. Bun pentru scufundări.
Lac / Baraj / TăuTurcoaia, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1079, 28.2171
37. Lacul Bodi (Mogoşa)
Exista un ştrand; se pot inchiria sezlonguri cu 10 lei/zi, iar pentru plimbarea pe lac - barci si hidrobiciclete (5 lei/30 minute). Este lângă staţiunea de schi Mogoşa.
Lac / Baraj / TăuBaia Sprie, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.693, 23.69
38. Cascada Înşirata
Cascada Înşirta se află în Munţii Căpăţânii, mai exact în Munţii Latoriţa, pe valea Răului cu acelaşi nume (Râul/ Pârâul Înşirata). În aval de Lacul Petrimanu, Latoriţa primeşte apele unor pâraie precum: Turcinu Mare (la confluenţa căruia se află cascada "Apa spînzurată"), Înşirata (avînd de asemenea un larg bazin de recepţie), Pârâul Fântânii şi altele mai mici ale căror firişoare de apă se strecoară prin hornurile din abruptul Repezi – Părăginosu şi cad apoi în cascade la confluenţa cu Latoriţa. Pe apele Pârâului Înşirata poate fi descoperită frumoasa cascadă Înşirata. Apele se sparg într-un curcubeu extraordinar creând impresia că aceste ape nu au mai lăsat loc de altceva mai frumos, pentru niciun alt loc din lume. Cascada poate fi admirată pe parcursul traseului turistic: Ciungetu – Prejbeni – Lacul Petrimanu – Curmătura Olteţului – Şaua Negoveanu – Munţii Târnovu – I. F. Vătăjelu – Ciungetu. Acest traseu este marcat doar pe o anumită porţiune, cu bandă roşie şi cu punct albastru, având şi locuri nemarcate. Este recomandat să fie făcut numai vara şi durează aproximativ 14-16 ore.
Lac / Baraj / TăuTraseuCiungetu, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3694, 23.8215
39. Lacul Ferendia (Vârtoape sau Amelia)
Traseul din Resița spre Colțan, durata 6-7 ore Reşiţa - Crucea Lupacului - cantonul silvic "Locai” – Lacul Vârtoape – Bocşa Izvor sau Colţan (cca. 19 km pe şosea modernizată, drum forestier şi poteci; marcajul "bandă galbenă” este complet şters). Pornind din Reşiţa, traseul duce la Lacul Vârtoape, străbătând culmile răsăritene ale Munţilor Dognecea. Traseul marcat cu bandă galbenă porneşte din spatele blocurilor din cartierul vestic al oraşului Reşiţa (Moroasa) şi urmează şoseaua asfaltată ce iese din oraş şi se îndreaptă către satul Lupac, până pe şaua Crucea Lupacului. Din acest punct, traseul urmează la dreapta un drum forestier, care trece pe lângă Tâlva Ţapului (426 m). In continuare, traseul urmăreşte drumul pe spinarea unei culmi prelungi, despădurite. Ocolind obârşiile văilor Stârcovăţ şi Lupacul Mic (situate în stânga drumului), se intră în pădure şi se coboară uşor la cantonul silvic "Locai”. După acest canton, se merge în continuare pe drumul forestier, se trece pe lângă Dealul Popii (519 m, în dreapta drumului), iar apoi traseul părăseşte definitiv acest drum la un cot brusc, luând-o la dreapta, pe un alt drum forestier ce coboară la umbra fagilor, pe valea pârâului Ferendia.După câţiva km de mers pe drumul bine întreţinut, se ajunge la coada Lacului Vârtoape, lăsând în urmă, pe stânga, ruinele fostei cabane silvice Ferendia. Lacul Vârtoape (Ferendia sau Amelia) format pe Valea Ferendia (afluent de dreapta al Moraviţei) a luat naştere în secolul trecut, din necesitatea utilizării apei sale la spălarea (sortarea) minereului de fier, transportat ulterior la furnalele de la Bocşa. Are cca. 250 m lungime, 150 m lăţime şi 10 m adâncime la stăvilar, fiind colmatat înspre amonte
Lac / Baraj / TăuTraseuReşiţa, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34289, 21.79329
40. Lacul Bucura
lac situat în Parcul Național Retezat din Munții Retezat. Este cel mai mare lac glaciar din România. Accesul la lac se face din șoseaua Hațeg - Caransebeș, de la km 61 (Cârnești), prin Clopotiva - Grebla - Gura Zlata - Gura Apei, 35 km drum asfaltat. De aici pe drumul forestier ce se oprește la Drăcșanu, pe o distanță de 14 km. Apoi, trecând pe la cascada Fetele Voilesei, urmărind valea Lăpușnicului Mare, până la Gura Bucurii, și trecând pe lângă Lacul Lia se ajunge la Bucura.
Lac / Baraj / TăuTraseuGura Bucurii, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.358333333333334, 22.875
41. Lacul Galeș
Este situat în estul Munților Retezat, la obârșia văii omonime, la altitudinea de 2040 m. Este întins pe o suprafață de 3,68 hectare și are o adâncime maximă de 20,5 metri. Trasee turistice spre lac: Nucşoara: Nucşoara - Cabana Pietrele - din punctul Lunca Largă (la confluența dintre Valea Rea şi Pietrele) - stânga - pe Valea Rea - confluența cu Pârâul Galeşu - urcă stânga pe pârâul Galeşu - Culmea Văii Rele (nord - est) - amonte pe Pârâul Galeşu - Lacul Galeş.
Lac / Baraj / TăuTraseuValea Galeșului, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.38564, 22.9090
42. Lacul Paltinu
Aproape de Bucuresti cu cazare la cabana sau valea Doftanei, lacul este situat în Județul Prahova, pe valea râului Doftana, în aval de confluența acesteia cu valea Păltinoasa, în cheile numite "La Tocile". Din Câmpina se face la dreapta (este indicator).
Lac / Baraj / TăuTraseuCâmpina, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.251154, 25.739622
43. Lacul Iezer
Se ajunge plecând de la cabana Voina (Câmpulung Muscel -> Lereşti (pe DJ734 în modernizare aproape gata in sept 2011) -> barajul Râuşor -> Cabana Voina). Traseul cel mai scurt este cel cu urcare ""Pe Jepi", pe pârâul ce izvorăşte din Lacul Iezer. Atenţie la acest traseu, trece pe alocuri prin apă sau apa este deviată din cauza lucrărilor forestiere - nu plecaţi la drum fără încălţări impermeabile! Este în Munţii Rodnei (Iezer-Păpuşa). Face parte din Rezervaţia Naturală Pietrosul Mare. Lângă lac se găsește stația meteo "Pietrosu” şi punct salvamont Argeş. Altitudine de 1.825 m.
Lac / Baraj / TăuTraseuBorsa Poiana, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.59806, 24.64620
44. Lacul Mălaia
Pe E81 Sibiu – Râmnicu Valcea se face dreapta la Brezoi( DN 7A ) iar la 25 km se intră în Mălaia
Lac / Baraj / TăuTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.350879, 24.033608
45. Lacul Brădişor
Situat pe valea raului Lotru, la 15 Km de Statiunea Voineasa, judetul Valcea, cu o suprafata de 230 ha si un volum de 8,0 mil. m³ de apa, Lacul Bradisor este sursa de alimentare cu apa potabila a locuitorilor din Ramnicu Valcea si a localitatilor invecinatate.
Lac / Baraj / TăuTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3521, 24.090
46. Lacul Petrimanu
La lac se poate ajunge fie din Polovragi fie din Brezoi; prin Brezoi se continua spre Ciunget; drumul e rau de mers cu masina, dar peisajul te face sa uiti acest detaliu
Lac / Baraj / TăuTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3676, 23.7834
47. Lacul Galbenu
La lac se poate ajunge fie din Polovragi fie din Brezoi; se afla in continuarea lacului Petrimanu - spre Polovragi; drumul e rau din Ciunget pana dupa Petrimanu, dar merita facut.
Lac / Baraj / TăuTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3652, 23.7337
48. Lacul Roşiile
Parâng - se ajunge cu rucsacul in spate
Lac / Baraj / TăuTraseuRânca, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34575, 23.5546
49. Lacul Zaton
Lacul Zaton (lac temporar), este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedinti. Lacul are momente cand este plin ochi, dar si momente in timpul verii in care seaca complet.
Lac / Baraj / TăuTraseuBaia de Arama, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.9953, 22.8152
50. Lacul Gura Apei
Lac din Retezat cu trasee în parcul naţional. E la 1091m altitudine
Lac / Baraj / TăuTraseuRâu de Mori, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34114, 22.72072
51. Lacul Gilău - Someşul Cald
Lacul Gilău, format ca urmare a construirii barajului în anul 1972, se află la contactul munţilor Gilăului cu dealurile periferice, pe râul Someşul Mic în aval de confluenţa râurilor Someşul Cald şi Someşul Rece, în amonte de localitatea Gilău, la o altitudine de 422,25 m faţă de Marea Neagră.
Lac / Baraj / TăuTraseuGilău, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.745966, 23.371458
52. Râmetea / Rîmetea
Satul Râmetea a fost construit de minerii germani aduşi aici să extragă fier. Muntele Piatra Secuiului prin poziţia şi mărimea lui face ca timp de câteva săptămâni pe an, din Râmetea să pară că soarele răsare de două ori. Traseul cruce albastră duce din sat (550m) până sus şi durează 1,5-2 ore, iar priveliştea din vârf (1129m) este ameţitoare. De acolo se vede şi Castelul Colţeşti. Avem intrare separată pentru Piatra Secuiului.
Lac / Baraj / TăuTraseuRâmetea, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.453889, 23.567222
53. Lacul Zănoaga
Lacul Zănoaga Mare sau Tăul Zănoaga este un lac glaciar situat în Munții Retezat. Este cel mai adânc lac de acest tip din țară, adâncimea lui maximă fiind de 29 m. La lac se poate ajunge pe mai multe trasee marcate: de la Gura Zlată, de la Gura Apei sau de la Lacul Bucura. Timpul de parcurs din orice direcţie este ~ 3-5h. În apropierea lacului este si un refugiu salvamont.
Lac / Baraj / TăuTraseuRâuşor, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34679,  22.82279
54. Lacul Îngheţat
Lacul Îngheţat se află în Munţii Parâng. Pe lângă bogaţia deosebită a apelor curgătoare, Munţii Parâng adăpostesc deopotrivă, 22 de lacuri mai mari, 18 lacuri mici şi peste 25 de ochiuri de apă, în marea lor majoritate, de origine glaciară. Printre aceste lacuri sunt: Lacul Roşiile – cel mai mare şi mai adânc lac glaciar din Parâng, cu o suprafaţă de 3,76 ha şi 17,6 m adâncime, situat la o altitudine de 1980 metri; Lacul Câlcescu – cel mai frumos lac, cu o suprafaţă de 3,02 ha şi o adâncime de 9,3 metri, situat la o altitudine de 1935 metri; Lacul Îngheţat – are mereu sloiuri de gheaţă, se întinde pe o suprafaţă de 0,5 ha, are o adâncime de 5 metri şi este situat la o altitudine de 2120 metri; Lacul Verde – se intinde pe o suprafaţă de 0,16 ha şi are o adâncime de 6,5 metri; Lacul Mija – desfăşurat pe 0,8 ha, cu o adâncime de 6,5 metri, la o altitudine de 1980 metri; Lacul Mândra – are o suprafaţă de 1,12 ha, o adâncime de 8,3 metri şi este situat la o altitudine de 2148 metri, fiind socotit lacul cu aşezarea cea mai înaltă din Munţii Parâng. Lacul Îngheţat, numit şi Tăul Îngheţat este format în bazinul Râului Jieţ, un afluent al Jiului de Est.
Lac / Baraj / TăuTraseuStaţiunea Parâng, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.36864, 23.5338
55. Barajul Siriu (Buzău)
Comuna Siriu este situată în partea nord-estică a județului Buzău, în Muntenia. Este amplasată pe Valea Buzăului, aflându-se în preajmă, Lacul de Acumulare al Barajului Siriu. La barajul de la Siriu se ajunge destul de ușor. Pe drumul de la Brașov înspre Buzău, după aproximativ 80 km, se deschide o întindere de apă ce pare infinită. Lacul de acumulare Siriu este un lac artificial amplasat pe cursul superior al Buzăului. Lacul, finalizat în anul 1985, are o lungime de 10 km și este destinat pentru producerea energiei electrice în hidrocentrala de 42MW. Barajul Siriu este un baraj de pământ, amplasat pe râul Buzău, între masivul Podul Calului și masivul Siriu. Barajul este alcătuit din miez de argilă, rocă și steril.
Lac / Baraj / TăuTraseuSiriu, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.56, 26.23
56. Barajul şi Lacul de acumulare Cinciş
Recunoscut ca zonă de agrement cautată de turişti, mai ales pe perioada verii, Lacul de acumulare Cinciş ascunde multe legende şi poveşti. Barajul Cinciş (Teliuc) de pe râul Cerna ardeleană, a fost realizat în scopul asigurării necesarului de apă industrială a Combinatului Siderurgic Hunedoara care a cunoscut, după anul 1948, o dezvoltare impetuoasă în domeniul siderurgic şi metalurgic, dar şi pentru producerea energiei electrice şi apărarea împotriva inundaţilor. Amplasamentul barajului a fost ales la circa 6,5 km în amonte de oraşul Hunedoara pe versantul estic al masivului muntos Poiana Ruscă, după confluenţa cu râul Runcu, acolo unde condiţiile geo-morfologice au fost cele mai favorabile. Este un baraj de beton în arc, cu înălţimea totală este de 48 de metri de la talpa fundaţiei. În secţiunea centrală barajul are 4,5 m la coronament şi 14 m la bază. Lacul Cinciş este amenajat pe amplasamentul satului Cinciş, încă din anul 1962 fiind strămutate peste 800 de familii. Execuţia întregului baraj a durat 14 luni, din aprilie 1963, până în mai 1964. Acum lacul oferă un peisaj frumos, o atmosferă de linişte lăsând turiştilor posibilitatea să se scalde în apele sale, să facă plajă, să practice pescuitul sau să se bucure de natură într-un loc ideal. Lacul oferă un peisaj spectaculos, deosebit şi rar şi atunci când nivelul apei scade, iar în coada barajului apar la iveală ruinele fostei biserici, atestată documentar încă din 1360 (ea a fost înghiţită de ape odată cu inundarea locului). Zona este înconjurată de numeroase case de vacanţă sau pensiuni turistice.
Lac / Baraj / TăuTraseuCinciş-Cerna, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.692511, 22.862548
57. Lacul Scropoasa
Lacul Scropoasa se află în Munții Bucegi, pe Valea Ialomiței. Lângă acesta a apărut acumularea Bolboci, în apropierea Cheilor Zănoagei. Lacul Scropoasa ocupă o suprafața de 56 600 m2. Lacul Scropoasa alimentează a doua cea mai veche hidrocentrală din țară, Hidrocentrala Dobresti, construită în anul 1936. În spatele barajului se întinde oglinda verzuie a unui minunat lac de acumulare. Pe un mic platou se află cabana Scropoasa (1206 m), o oază de liniște și ospitalitate. De la Dobrești pînă aici, faceți două ore de mers relativ relaxat. Este accesibil plecând din com. Moroieni și trecând de cele 3 tabere școlare, după care pe traseu marcat prin pădure, până la cabană, ajungându-se astfel și la cabana cu același nume. De aici se pot face excursii către cabanele Bolboci, Cheile Zănoagei, Padina, Peșteră. Trecerea de pe chei spre lac se face printr-un tunel săpat manual acum 75 de ani de circa 100m (proprietate Hidroelectrica).
Lac / Baraj / TăuTraseuMoroeni, DB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.31051, 25.4191
58. Lacul Călcescu
Parâng - se ajunge numai cu rucsacul in spate
Lac / Baraj / TăuTraseuVoineasa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.35061, 23.6122
59. Lacul Zănoaga Mare
Parâng, Valea Lotrului
Lac / Baraj / TăuTraseuRânca, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.35492,  23.5991
60. Lacul Gura Râului
Pe râul Cibin, baraj. Lacul de acumulare Gura Râului s-a format în urma construirii barajului finalizat in anul 1981. Barajul are inălțime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m; Gura Râului sete locul ideal de plecare in drumeții, ture cu bicicleta sau excursii in munți, vizitarea satelor din Mărginimea Sibiului precum si a cetăților-biserici săseşti din Cristian, Gârbova sau Slimnic.
Lac / Baraj / TăuTraseuActivităţi / AgremementGura Râului, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.71083333333333, 23.912777777777777
61. Vidraru
Lac de acumulare pe râul Argeş, creat în 1965. Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Este accesibil de peTransfăgărăşan. Cea mai lungă săritură bungee jumping se poate face de aici.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementCăpăţânenii Ungureni, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.4022, 24.6210
62. Lacul Ursu
Cel mai important lac sărat şi helioterm din Europa (zic unii că e cel mai mare din lume); heliotermia = stratificarea termica a apei; primeşte energia termică de la soare; primeşte apă sărată din Lacul Roşu, aflat la aprox 100 de metri distanţă. Heliotermia se datoreaza celor două pâraie cu apă dulce care curg deasupra apei sărate; temperaturi de 30-40-50 grade Celsius la o adâncime de 1,5-2 m (la 1900 ar fi avut si 71 de grade). Tratamente balneare.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementSovata, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.60406, 25.08553
63. Lacul Mare
Lacul Mare din Dognecea se află la aproximativ 15 km de Reşiţa, în judeţul Carş-Severin, pe ruta Reşiţa – Bocşa – Ocna de Fier – Dognecea. A fost construit pentru a colecta apa necesară răcirii cuptoarelor de la topitorii. Acum este un loc ideal pentru picnic, camping sau câteva ore de relaxare. Se pot închiria bărci, dacă vremea permite.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementDognecea, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.28576, 21.7560
64. Lacul cu Nuferi
Lacul cu Nuferi de la Dognecea se află la apoximativ 15 km de Reşita, în judeţul Caraş-Severin, pe ruta Reşita – Bocşa – Ocna de Fier – Dognecea. Prin anul 1718, la Dognecea casa imperială habsburgică a construit primele topitorii de cupru şi forjă, din munţii apropiaţi s-a extras mai apoi lignitul necesar uzinelor de la Reşiţa şi s-a cosntruit, tot pe la acea vreme şi salba de lacuri de lângă sat. Lacul cu Nuferi este de departe cel mai apreciat. A fost creat pentru a colecta apa de răcire pentru cuptoare. Nuferii au fost aclimatizaţi mai recent, prin anii '60, de către un inginer de la ocolul silvic. Mai este cunoscut şi cu numele de Lacul Mic.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementDognecea, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.29219, 21.7579
65. Lacul de Peşti
Lacul Valea de Pești, un lac de acumulare cu suprafața 31 ha, adâncime maximă 53m și o lungime de 2,5 km, la altitudinea de 830m. Lacul, amenajat pe râul Valea de Pești, are un volum de 4,5 mil.mc și are ca scop principal alimentarea cu apă în Valea Jiului, iar în perioadele de ape mari are și scop de producere a energiei electrice și de atenuare a undelor de viitură. În lac cresc următoarele specii de pești: știucă, somn, crap, mreană și clean.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30072, 23.05875
66. Lacul Tarniţa
Lac de acumulare care se găsește între comunele Râșca, Mărișel și Gilău (județul Cluj), la vest de municipiul Cluj-Napoca
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementRâșca, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.7224,  23.2781
67. Cheile Orzei
Cheile Orzei sunt situate în Masivul Bucegi, la sud de lacul Scropoasa, au o lungime de 1,5 km, și sunt considerate ca fiind cele mai strâmte, mai spectaculoase și mai sălbatice chei din Valea Ialomiței. În anul 1970, pentru a proteja acest spațiu valoros, s-a constituit Rezervația Naturală Complexă Cheile Orzei. Cheile sunt de o frumusețe aparte iar pereții de calcar par uneori că închid calea turistului. Un punct de plecare înspre chei este tabăra Vânători din apropierea localități Dobresti. La Dobrești se ajunge pe o drumul Târgoviște - Moroeni.
Lac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuTraseuMoroeni, IL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.49, 25.51
68. Barajul şi Lacul de acumulare Oaşa
Oașa este un lac de acumulare pe râul Sebeș, la granița județelor Alba și Sibiu, în Munții Șureanu. Este situat la altitudinea de 1255 metri, cu o suprafață de 460 hectare, lungime de aproximativ 6 km, având 136 mil. mc de apă şi este cel mai mare dintre lacurile de acumulare amenajate pe cursul râului Sebeș. Pentru ridicarea debitului a fost captat şi râul Ciban. Barajul Oașa, amplasat în Defileul Oașei, este obiectivul principal al întregii amenajări și a intrat în funcțiune în anul 1979. Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 metri, lățimea maximă la bază de 250 metri (în zona taluzului), lățimea la coronament de 10 metri și lungimea maximă de 300 metri. În anul 1980 a fost pusă în funcțiune centrala subterană Gâlceag, care valorifică potențialul energetic înmagazinat în lacul Oașa. De asemenea, prin intermediul Stației de pompare Gâlceag, lacul de acumulare Oașa primește, tot suplimentar, și apele râului Cugirul Mare (zăgăzuite de barajul de la Canciu). Principalii afluenți ai râului Valea Frumoasei (numele râului Sebeș până la vărsarea în lac) sunt: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare. Peștele predominant în lacul de acumulare este păstrăvul și crăietele (boiștean). Barajul este traversat de DN67C (Transalpina) care leagă orașele Sebeș și Novaci. În apropierea lacului se află şi Mănăstirea Oaşa, iar defileul Oaşei are peisaje deosebite.
Lac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuTraseuŞugag, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.5662, 23.6127
69. Cascada Caşoca sau Cascada Pruncea
Cascada Martinu se află pe Valea Caşoca, în Munţii Buzăului. Înainte de a urca spre barajul de la Siriu, pe partea dreaptă a şoselei se află un drum forestier. La doar câţiva kilometri distanţă, pe acest drum, în mijlocul pădurii poate fi descoperită spectaculoasa cascadă Pruncea sau Caşoca. Pentru a o admira trebuie să cobori sub nivelul drumului cu câţiva metri. De la cascada Martinu, valea tăiată de roci mai dure, se îngustează treptat căpătând aspect de defileu. În amonte de confleunţa cu pârâul Pruncea, un prag de gresie de Tarcău face ca apele Caşocăi să cadă pe mai mult de 6 metri, creând una din cele mai frumoase cascade din Munţii Buzăului.
Lac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuCascadaTraseuSiriu, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.526, 26.300
70. Cascada Martinu
Cascada Martinu, ca şi Cascada Pruncea se află pe Valea Caşoca, în judeţul Buzău. Dinspre satul Caşoca, comuna Siriu, desfăşurat la gura de vărsare a Râului Caşoca, obiectivele principale sunt Lacul Caşoca, Cascada Martinu şi Cascada Pruncea. Sunt usor accesibile, o potecă lată, aflată pe marginea vechiului terasament de cale ferată forestieră, ducând exact până la ele. Lacul Caşoca s-a format în 1969, în urma barării văii de către două alunecări şi se află la doar 4 kilometri de la vărsarea râului Caşoca în Buzău. Cascada Martinu este o cădere de apă de circa 2-2,5 metri, are o marmită extraordinar de frumoasă la bază şi se situează la aproximativ 2 kilometri de de lac. De aici în colo, valea tăiată de roci mai dure, se îngustează treptat căpătând aspect de defileu. În amonte de confleunţa cu pârâul Pruncea, un prag de gresie de Tarcău face ca apele Caşocăi să cadă pe mai mult de 6 metri, creând una din cele mai frumoase cascade din Munţii Buzăului.
Lac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuCascadaTraseuSiriu, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.47443,  26.2580
71. Zona Padina
Sinaia-Cheile Zănoagei-Lacul Bolboci - În zonă sunt trasee superbe ce pot fi făcute la picior, și poți avea ca obiective Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului sau Peștera Ialomicioarei. Se ajunge greu și parându-ți rău de mașină...Pentru că drumurile, aproape forestiere, sunt pline de cratere. și distruse atât de apele și ghețurile care se topesc destul de târziu, cât și de absența completă a investițiilor. Dacă ai un 4x4 te poți încumeta să urci pe drumul care trece pe lângă cabană Cuibul Dorului, pentru a ajunge la un moment dat în drumul de pe platou, care duce la Piatra Arsă dacă îl urmezi spre dreapta, sau la Bolboci, dacă o iei spre stânga. În afară de mașină, cel mai bine ar fi să faci o drumeție pornind din Sinaia pe piciorul Pietrei Arse - Piatra Arsă - Padina, sau cu telecabina până la Babele sau Miorița și de acolo tot în jos spre valea Ialomicioarei. Alternativ poți veni cu bicicleta, dacă îți permit picioarele. Traseul către Lacul Bolboci sau cel care duce mai departe, către Vârful Omu, este deschis doar pe perioada verii, 1 Iunie - 30 Septembrie. Practic, aceeași perioadă în care găsești deschis și Transfagarasanul. Peștera Ialomiței este și ea deschisă turiștilor și merită să fie vizitată. Un caveat celor amatori de drumeții care se gândesc să vină pe drumul pietruit dinspre Bolboci - praful ridicat de zecile de mașini care trec pe acolo vă va tăia tot cheful de munte. Preferabil e să vedeți lacul doar de sus, sau să veniți pe acel drum după o ploaie zdravănă. Peisajele din golul alpin sunt superbe, însă din păcate pășunile, probabil revendicate, sunt împânzite de turme de vite care degajă un miros greu. Din fericire turmele de oi care distrugeau muntele prin pășunatul excesiv s-au mai împuținat. Cel puțin aparent. Pe Valea Ialomicioarei sunt nenumărate locuri de campare, iar lângă cabana Miorița ai acces la o zonă unde poți campa civilizat. Atenție însă la urși, precum și la densitatea de manelisti pe metrul pătrat. Dacă vrei doar un picnic de weekend, e mai bine să te oprești cum treci de Chei, mai departe de cabane. Cabanele și pensiunile, cele cunoscute precum cabana Piatra Arsă, hotelul Peștera, cabana Padina, Bolboci dar și cele construite recent în zonă sunt mai mult decât suficiente, cabanierii spunând că nici chiar în weekend locurile de cazare nu se acoperă. La Cabana Bolboci poți găsi atât cazare decentă, cât și mâncare la prețuri rezonabile. Minusul ar fi acela că nu au camere cu baie proprie.
Lac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuPesteră / SalinăTraseuMoroeni, IL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34759, 25.4279
72. Lacul Urlea
Zona Munţilor Făgăraş. Lacul Urlea face parte din seria lacurilor glaciare din Munţii Făgăraş aflându-se într-un circ lateral, la nord de pârâul Bândea (Vf. Triponului 2450 m), la o altitudine de 2192 de metri, în apropiere de cabana cu acelaşi nume. Lacul are o suprafata de 19768 mp, adâncimea maximă de 4,4 m, lăţimea de 128 m şi lungimea de 222 m. La nord de lac se află o rocă mutonată, acoperită cu material morenaic, iar la sud s-a dezvoltat o haldă de grohotiş care intră până în lac. Malurile nu sunt acoperite de pietre, ci sunt stâncoase. Traseele şi excursiile ce pot fi făcute de la Cabana Urlea duc spre Vârful Urlea (2475 m) – potecă marcată cu triunghi albastru până în Vf. Moşului şi apoi poteă marcată cu punct roşu ce coboară spre Valea Urlei, spre Lacul Urlea – din firul Văii Urlei este o potecă nemarcată ce urcă direct la lac. Undeva pe tot acest parcurs Cascada Urlea poate fi un reper de orientare sau un loc de răcorire pe timp de vară. La cabană se poate ajunge prin staţiile C.F.R. (cele mai apropiate sunt: Voila şi Sâmbăta, pe linia Braşov – Făgăraş – Sibiu), cu autobuzul (cea mai apropiată staţie este: Pojorta, pe traseul Făgăraş – Voila – Voivodeni – Pojorta) sau cu maşina, drumurile de acces fiind: 1. din Voila, drum de-a lungul râului Breaza, distanţa 15 km; 2. din comuna Breaza, potecă marcată cu triunghi albastru de-a lungul Văii Breaza, apoi pe pârâul Curmăturii, durata 4 ore; 3. din Sâmbăta de Jos, şosea până în comuna Breaza, distanta 15 km.
Lac / Baraj / TăuCascadaTraseuBreaza, BV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.59599, 24.8393
73. Hălmăgel – Luncşoara
Zona Apuseni. Satele Hălmăgel – Luncşoara sunt situate într-un loc ascuns al judeţului Arad, în partea de est, la poalele Munţilor Bihor, pe râul Hălmăgel. Aici pot fi întâlnite numeroase animale sălbatice, locuri inedite, peşteri, cascade, bălţi şi lacuri de mici dimensiuni, precum şi case vechi de munte. Traseele montane ce pot fi parcurse prin sălbăticia locului au un grad uşor de accesibilitate, ele urcând dealurile şi munţii locului, de jos şi până în vărf. Traseul turistic ce urcă pe Muntele Găina trece prim satul Hălmăgel. Dacă satul Hălmăgel este puţin mai cunoscut pentru bogăţia sa etnofolclorică, pentru arhitectura tradiţională, precum şi datorită serbării câmpeneşti "Târgul de fete de pe Muntele Găina" (intrare separată la Evenimente/Târguri/Festivaluri), satul Luncşoara ascunde un loc neexplorat, cu foarte multe locuri inedite: cascade, mine părăsite, pârâuri muntoase, animale sălbatice, o biserică de lemn construită în anul 1860, ce se află pe noua listă a monumentelor istorice naţionale. În zonă se pot practica vânatul şi pescuitul, în apropiere aflându-se şi Crişul Repede.
Lac / Baraj / TăuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiTraseuHălmăgel, AR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.26700, 22.6157
74. Lacul Jgheburoasa
Lacul Jgheburoasa este un lac din Munţii Făgăraş Sud, de origine glaciară a cărui adâncime este de aproximativ 2 metri. Lacul are formă de pară şi în apele sale poate fi întâlnit păstrăvul. Este în afara traseelor montane marcate. Face parte din Rezervaţia Naturală din Munţii Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuNucşoara, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.372107, 24.763477
75. Peştera Coiba Mare
Zona Munţilor Apuseni / Munţii Bihor. Rezervația naturală Coiba Mare. Coiba Mare este o peșteră situată la aproximativ 300 de metri de cătunul Casa de Piatră. La fundul dolinei îşi face apariţia cea mai mare gură de peşteră din Munţii Bihor: are o lăţime de 74 m şi o lăţime de 47 m. Lungimea totală a tuturor galeriilor acestei peşteri depăşeşte 4 km. Imediat după intrare urmează o sală mare, o galerie, care intră într-o altă galerie, mai spaţioasă, cu un curs subteran. După ce se ajunge la cursul subteran al văii Gărdişoara avansarea este greoaie, din cauza lacurilor şi cascadelor. Şi după încă 386 de metri, galeria se termină cu un sifon. Apa înghiţită aici, reapare la Izbucul de la Tăuz. Din sala mare sunt mai multe galerii care ne duc la etaje superioare, fiindcă lungimea totală a peşterii este de 5050 m. Peştera poate fi vizitată pe tot parcursul anului însă este recomandat ca vizitatorii să fie unii experiementaţi, să aibă asupra lor surse de iluminat (eventual lămpi de carbid), echipament specializat pentru speologie şi să fie evitate perioadele ploioase sau cele în care debitul râului Gărdişoara este mare, deoarece în aceste momente pasajele strâmte sunt adeseori inundate sau blocate, iar imposibilitatea ieşirii din peşteră, până la ape mai mici devine foarte probabilă. După ce se iese în potecă, se mai urcă, pe firul văii aproximativ 400 m, unde poate fi descoperită Peştera Coiba Mică. Aici, la un perete, apa Gărdişoarei se pierde în totalitate printr-o cascadă înspumată.
Lac / Baraj / TăuCascadaParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuCasa de Piatră, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.53739, 22.77816
76. Lacul Roşu
Lacul Roșu este un cel mai mare lac de baraj natural format din România. S-a format în 1837 prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcoș. Este situat lângă Cheile Bicazului la poalele lui Hășmașul Mare, în apropierea orașului Gheorgheni din județul Harghita. Adâncime maximă: 10,5 metri.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleLacu Roşu, HG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.783333, 25.783333
77. Tăul Ştiol
Tău alpin în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Citat din 2007: În 2002, primarul de atunci al oraşului Borşa a distrus un tău alpin, aflat în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Tăul Ştiol, aşa cum este cunoscut, e înscris în lista monumentelor naturii, fiind o arie protejată de lege. Cu de la sine putere şi fără a avea avizele legale, Gavrilă Grec a dispus înlăturarea unei buze a tăului şi ridicarea unui dig, triplând suprafaţa lacului.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleBorşa, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.639832, 24.673748
78. Barajul şi Lacul de acumulare Drăgan sau Lacul Floroiu
Lac în Apuseni, Stâna de Vale. Lacul de acumulare Drăgan este situat în judeţul Cluj la intersectia drumurilor forestiere a localităţilor Poieni, Huedin, Ciucea, Stâna de Vale – Lacul Lesul Ursului – Bihor; este un lac antropic şi unul dintre puţinele locuri rămase autentic sălbatice (nefrecventate de turişti) în biosfera românească, aici găsindu-se o vegetaţie de trecere de la foioase la conifere şi o faună formată din căpriori, lupi, urşi carpatini, râşi şi vipere. Se află la 25 de km de la drumul E60, dacă se intră de la Bucea şi la 20 km dacă se intră între Ciucea şi Poieni. Barajul din beton, în arc a fost terminat în 1987, are o înălţime de 120 m, iar lungimea coronamentului este de 424 m. Apa lacului se foloseşte pentru producerea de energie electrică, pentru atenuarea viiturilor dar şi pentru irigaţii. Drumul forestier de pe lângă lacul de acumulare ajunge la celălalt drum din Valea Iadului, la Remeţi. De acolo se poate continua drumul spre Stâna de Vale, iar pentru iubitorii drumeţiilor drumul este deschis pentru traseele din Bihor – Vlădeasa.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuLunca Vişagului, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.77916, 22.71407
79. Tăul Ţapului sau Lacul Ţapului
Lac în Munţii Retezat, Parcul Naţional Retezat, în apropiere de Vârful Ţapu 2378m, pe latura de E-NE a parcului naţional. Acces doar pe jos din satul Cârnic (de fapt puţin mai sus de sat unde se termină drumul).
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.37657, 22.9243
80. Vânătările Ponorului
Vânătările Ponorului este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan ca poljie, poate singura formă de relief de acest fel din România. Rezervația Vânătarile Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trascăului la confluența văilor Ponorului, Poienii si Seacă. Administrativ este împărțită între satul Vale în Jos, comuna Ponor și satul Dumești, comuna Sălciua, județul Alba. Cascada Vânătările Ponorului se situează în rezervaţia omonimă, în uriaşa dolină Vânătara, spre care se îndreaptă pârâul Valea Poienii. Apele lui ajung pe fundul ponorului printr-un şir de cascade ce totalizează 70-80 m de cădere a apei, cea mai mare dintre ele măsurând 25 m.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuSălciua de jos, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.366667, 23.45
81. Lacul Tăurile Pietrele şi Lacul Pietrele
Zona Munţii Retezat. Un element care sporeşte pitorescul Munţilor Retezat îl reprezintă numeroasele văi şi circuri glacire, aflate în spatele unor praguri glaciare sau a unor acumulări morenice. În Retezat se întâlnesc peste 65 de lacuri glaciare, cele mai multe dintre ele fiind permanente. Aceste lacuri sunt grupate în mai multe complexe glaciare, cele mai importante fiind: Pietrele, Judele şi Lăpuşnicul Mare. Complexul glaciar Pietrele se află dezvoltat pe văile Stânişoarei, Pietrele, Valea Rea şi Galeşul, cu circuri bine dezvoltate, văiile prezetand lungumi de 2-6 kilometri. Între acestea Circul şi Valea Pietrele ocupă o parte centrală, având în parte superioară un circ larg în se află lacurile Tăutul Pietrelor (Tăurile Pietrele), în număr de trei, dispuse sub forma unei salbe, la 2100 de metri altitudine, iar apoi şi Lacul Pietrele aflat la 1990 de metri altitudine. Lacul Pietrele are aspectul unei cuvete foarte evoluate, procesul de colmatare fiind foarte avansat. Din acest motiv Lacul Pietrele este renumit pentru apa lui curată şi îmbietoare. Are o suprafaţă de circa 0,4 hectare şi o adâncime mai mică de 1 metru, fiind dominat de impunătoarele piscuri ale Stânişoarei, de Culmea Pitrele şi de şoseaua Bucurei. Zona aceasta este inclusă în traseele montane din Munţii Retezat, ce au ca plecare Cabana Pietrele (cu toate că a ars în anul 2007, s-au făcut numeroase reparaţii şi renovări, iar cabana poate fi folosită în scop turistic fără nicio grijă).
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.37512, 22.88293
82. Lacul Vaduri
Lacul Vaduri este un lac de acumulare, situat la o altitudine de 350 m, pe sectorul de vale transversală a Bistriţei, având la nord Munţii Stănişoarei şi la sud Munţii Goşmanu, pe raza localităţii Pângărăcior, în imediata vecinătate a satelor Scăricica, Vadurele, Vaduri sau Preluca, judeţul Neamţ. Este cel de-al doilea ecosistem lacustru de pe cursul râului Bistriţa, aval de hidrocentrala de la Stejaru, între lacurile Pângăraţi şi Bâtca Doamnei, în unitatea carpatică a munţilor Flişului. S-a format în anii 1965-1966, prin bararea cursului natural al râului Bistriţa, în dreptul localităţii Vaduri, cu scopul producerii energiei electrice. Lacul are un nivel maxim de 350 m, o suprafaţa de 120 de hectare, o lungime maximă de 3600 m, lăţime maximă de 825 de metri, iar în zona barajului adâncimea maximă atinge 15 m şi este alimentat, în proporţie de 95% de apa turbinată prin hidrocentrala Pângăraţi, dar şi din afluneţii direcţi (pâraiele Pângărăcior şi Bisericani, pe partea stângă şi pâraul Secu-Vaduri, pe partea dreaptă). Lacul Vaduri a fost desemnat arie de protecţie specială avifaunistică deoarece reprezintă o zonă importantă pentru păsările ce se deplasează pe culoarul de migraţie est carpatic, oferind condiţii favorabile de hrană şi adăpost, necesare iernatului, pentru numeroasele specii migratoare: lebăda de vară, raţa mare, raţa sunătoare, corcodelul mic, raţă suliţar, raţa roşie, raţa cu cap castaniu, lebăda de iarnă. Speciile de peşti ce trăiesc aici sunt: oblete, stiucă, beldiţă, ghiborţ, biban, plătică, roşioară, boiştean, porcuşor, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu etc. În cadrul acestui ecosistem sunt protejate, pe lângă numeroasele specii faunistice şi specii floristice unicat. Lacurile Vaduri şi Pângăraţi sunt o verigă importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toata zona estică din continentul european. Lacul oferă multiple posibilităţi de petrecere a timpului, activităţile de agrement desfăşurate aici fiind făcute în limita impusă de conservarea şi păstrarea ecosistemului.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuVaduri, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.9375, 26.2405
83. Lacul Podragu
Zona Munţilor Făgăraş. Munţii Făgăraş prezintă o mare densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, iar acest lucru a făcut ca ei să poarte şi numele de Alpii Transilvaniei. Lacul Podragu este situat în Munţii Făgăraş, în obârşia văii Podragului, la poalele Vârfului Podragu (2482 m), la o altitudine de 2140 de metri. Lacul s-a format într-un circ glaciar si este alimentat cu apă, pe lângă cea nivo-pluvială, dintr-un izvor situat în partea de sud a lacului, dar şi din numeroase alte izvoare de suprafaţă, răspândite în jurul său. Evacuarea sa se face printr-un singur emisar, situat în partea de nord-vest, alimentând şi Lacul Podragu Mic. Forma lacului este una ovală, are o lungime de 250 de metri şi o lăţime de 190 de metri, adâncimea maximă a apei (15,5 m) fiind măsurată la 40 de metri de malul dinspre Fereastra Podragului. Lacul este populat cu păstrăvi munte. Se poate ajunge la lac doar prin drumeţii montane, traseul urmând ruta: Arpaşu de Sus, Cabana Arpaşu Mare, apoi traseu pe Valea Arpaşului până la pârâul Banului, şi poteca marcată cu triunghi roşu până la Cabana Podragu, situată pe malul lacului. Se poate alege şi un traseu pornind de pe Şoseaua Transfăgărăşean. Pe lângă Cabana Podragu, în aval de aceasta se mai află şi Cabana Turnuri. Lacul face parte din Parcul Natural – Golul Alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuArpaşu de Sus, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60980, 24.69097
84. Lacul Şureanu sau Iezerul Şureanu
Zona Munţilor Şureanu. Munții Șureanu (Sebeș) au înălțimi relativ medii și mici și ocupă o suprafață destul de întinsă, 1585 km². Sunt lipsiți de creste zvelte și de custuri glaciare, însă au suprafețe de eroziune întinse, iar lacurile naturale ce pot fi găsite aici au origine glaciară și nivală. Lacul Şureanu numit şi Iezerul Șureanu se găsește pe treapta inferioară a circului glaciar din estul Vârfului Șureanu, la altitudinea de 1840 de metri, având o suprafaţă de 5334 mp, un volum de 15750 mc şi o adâncime maximă de 7,3 metri. Este populat cu păstrăv indigen și se află într-o locație magnifică, înconjurat de jnepeni. Este considerat unul din cele mai frumoase lacuri glaciare din România. Arealul acesta a fost inclus în Rezervaţia Naturală Iezerul Şureanu.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCugir, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.55968, 23.5227
85. Lacul Sfânta Ana
Singurul lac vulcanic din România. Este în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu. Altitudine: 946 m. Are formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că "Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții". Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuTuşnad, HR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.126385, 25.88689
86. Lacul Slăvei
Zona Munţii Retezat. Un element care sporeşte pitorescul Munţilor Retezat îl reprezintă numeroasele văi şi circuri glacire, aflate în spatele unor praguri glaciare sau a unor acumulări morenice. În Retezat se întâlnesc peste 65 de lacuri glaciare, cele mai multe dintre ele fiind permanente. Aceste lacuri sunt grupate în mai multe complexe glaciare. Pe versantul sudic al muntelui se află complexele glaciare Judele, Lăpuşnicul Mare şi Râul Bărbat. Complexul glaciar Lăpuşnicul Mare cuprinde mai multe circuri, dintre care se detaşează Slăveiul, Bucura şi Peleaga. Căldarea glaciară a Bucurei cantonează cele mai spectaculoase lacuri glaciare: Lacul Bucura – aflat în şaua Bucurei, la 2041 de metri altitudine, cu o suprafaţă de 8,8 hectare şi o adâncime maximă de 15,7 metri, având formă aproximativ dreptunghiulară; Tăul Agăţat – aflat la o altitudine de 2260 de metri şi ocupând un circ suspendat sub Vf. Bucura; Tăul Porţii – pare atârnat de cea mai înaltă treaptă glaciară a Circului Bucura, sub Vf. Judele, la o altitudine de 2140 de metri (este aproape tot anul acoperit cu gheaţă, doar în veriile mai călduroase apa lacului ajunge să se dezgheţe abia în luna august); Lacul Florica – la o altitudine de 1980 de metri, iar în imediata lui vecinatate se găsesc alte două mici ochiuri de apă; Lacul Ana – este cel mai mare din această salbă lacustră, având o adâncime de 11,6 metri şi o suprafaţă de 3,6 hectare; Lacul Lia – este ultimul lac din acest şirag şi se află la o altitudine de 1930 de metri, adunând ape ce vin dinspre Bucura şi Lacul Ana. Tot pe flancul sudic al Munţilor Retezat mai pot fi menţionate: Lacul Buta, Lacul Turcelu şi Lacul Slăvei. Lacul Slăvei este un mare lac de baraj morenic şi se află în Pintenul Slăveiului.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3392, 22.8733
87. Lacul Doamnei
Zona Munţilor Făgăraş. În Muntii Făgăraş se constituie cea mai densă reţea hidrografică din Carpaţi, în acest masiv putând fi observate o serie de lacuri glaciare: Avrig 2011 m, Călţun 2147 m, Doamnei 1865 m, Bâlea 2034 m, Podrăgel 1893 m, Podragu 2136 m. Ele sunt puncte de popas sau de înnoptare pentru drumeţii de pe munte. Majoritatea acestor lacuri se găsesc în traseul principal de creastă (Avrig, Călţun, Capra, Urlea), iar cele care nu sunt în traseul de creastă se găsesc în traseele de legătură (Doamnei, Bâlea, Podrăgel). Lacul Doamnei, mai puţin cunoscut, este aşa cum spuneam un lac glaciar situat o altitudine de 1865 de metri, cu o adâncime de 1,5 metri şi o suprafaţă de 3000 mp. Prin preajma lacului trece o potecă turistică mai puţin circulată, marcată cu cruce roşie şi care face legătura, prin ocol, între Hotelul Bâlea Cascadă şi Balea Lac, prin Valea Doamnei (afluent al Râului Bâlea). Traseul Lacul Doamnei – Lacul Bâlea poate fi parcurs într-o oră şi jumătate (potecă slab marcată), iar traseul Cabana Bâlea Cascadă – Lacul Doamnei, peste Piscul Bâlii (aproximativ 1/2 ore), pe la Valea Doamnei (aprox. 1 oră şi un sfert) şi Cabana de Vânătoare se parcurge în 2/3 ore. Lacul Doamnei face parte din Parcului Natural – Golul alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCărţişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60518, 24.59961
88. Barajul şi Lacul de acumulare Valea lui Iovan
Lacul Valea lui Iovan sau Lacul Iovan este realizat prin bararea râului Cerna, în aval de confluenţa cu Râul Iovanul (Râul Valea lui Iovan se formeză la confluenţa braţelor Godeanu şi Scărişoara), într-o zonă încastrată între culmile sud-estice ale masivului Godeanu şi cele nord-vestice ale masivului Mehedinţi, în culoarul Cernei (Valea Cernei). Lacul de acumulare format în spatele barajului are un volum total de 124 mil. mc. Suprafaţa lacului este 292 hectare, oferind un peisaj splendid, într-o zonă cu o naturaleţe aparte. Lacul este inclus în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCerna Sat, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1731, 22.7472
89. Iezerul Ţarcu
În Munţii Ţarcu, în văile și căldările glaciare există mai multe lacuri. Între acestea este căldarea glaciară Oboroacele, ce adăposteşte Iezerul Țarcu. Acesta de află la o altitudine de 1950 metri şi este cuibărit între grohotișuri.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuPoiana Mărului, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.31092, 22.55036
90. Lacul Capra
Lac glaciar situat în mijlocul munţilor Făgăraş la 2241 de metri altitudine şi doar 45 de minute de mers pe unul dintre traseele turistice din Bâlea Lac. Cu o adâncime maximă de 11 m, peisajele din jurul lacului, vederea în ansamblu a munţilor Făgăraş, traseul pe care îl parcurgeţi, toate sunt de o frumuseţe rară.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBâlea Lac, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60125, 24.6279
91. Lacul Călţun
Zona Munţilor Făgăraş. Lacul Călţun face parte din suita lacurilor glaciare ce împodobesc Munţii Făgăraşului, aşadar este un lac glaciar situat în Căldarea Călţun (Lespezi), la nord-est de Vf. Negoiu, la o altitudine de 2135 de metri. Adâncimea sa maximă este de 11,8 metri. Din dreptul lui se poate observa Refugiul Călţun (datorită topografiei muntelui, refugiul este protejat de curenţi pe trei laturi, exceptând doar latura estică), iar în plan secundar se vede Vf. Lăiţel (2390 m). Traseele în Munţii Făgăraş urmează o rută ce face aproape imposibil ca Lacul Călţun să fie ratat (se află pe la jumătatea drumului între Cabana Negoiu şi Cabana Bâlea Lac). Lacul Călţun face parte din Parcului Natural – Golul alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCărţişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.58159, 24.57272
92. Lacul Avrig
Zona Munţilor Făgăraş. Lacul Avrig este un lac glaciar din Munții Făgăraș şi se află la altitudinea de 2018 metri. Suprafața lacului este de 1,47 hectare, adâncimea sa maximă fiind de 4,5 metri. Are o formă oarecum trapezoidală, cu o lungime maximă de 180 de metri, pe direcția est-vest şi o lățime de circa 100 de metri, pe direcția nord-sud. În acest lac îşi are obârşia Râul Avrig. Este un lac cu o alimentare săracă, formată din trei firişoare de apă ce se scurg de pe versanţi, motiv pentru care şi emisarul situat în coltul sud-estic are un debit foarte redus (5 litri pe minut). Din punct de vedere turistic, Lacul Avrig se află la jumătatea traseului dintre Cabana Suru şi Cabana Negoiu şi pe la 10 km vest de Lacul Bâlea. Lacul a fost populat cu puieţi de păstrăv şi se află în Parcul Natural – Golul Alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuSebeşul de Sus, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.57875, 24.48170
93. Zona turistică Meledic
In Subcarpaţii de Curbură, în bazinul superior al râului Slănic (afluent al râului Buzau), între râul Slănic (S), pârâul Jgheab (E), pârâul Meledic (N) si pârâul Sârat (V) platoul Meledic este situat la 600 m altitudine fiind constituit din argile şi gresii de cuverturâ pe melasa miecenă salmastră a unui masiv de sare, inconjurată de formaţia de gresii şi şisturi argiloase. Aportul din pluvial si lipsa contactului cu masivul de sare (pe care s-au format lacuri) a determinat îndulcirea apei şi implicit schimbarea vegetaţiei. Pesterile de sare de la Mânzăleşti constituie o salbă cuprinzând: peştera din platoul Meledic (cea mai importantă), peşterile din bazinul Jgheabului, reunind 35 mari cavităţi dintre care 26 în platoul Meledic şi 9 in bazinul Jgheabului. Peşterile prezintă o diversitate de forme insoţită de o policromie fascinantă cuprinzând alb imaculat, galben, roz, roşu, maro, cenuşiu. Stalactitele ajung pana la 1,5 m lungime cu grosimi de 30 cm, la bază, adesea schimbându-şi poziţia de la verticală la vârfuri în linie frântă (stalactite aberante). Stalagmitele sunt reduse având cativa cm înălţime si cca. 8 cm diametru la bază. Valoarea ştiinţifică este completată de existenţa in zona a broaştei ţestoase şi a scorpionului într-un regim de climă blândă. Versanţii platoului Meledic au canioane adânci de 5-6 m cu lăţimi de 0, 5 - 3 m şi rupturi de pantă de 2 m. În zonă sunt posibilităţi de inchiriere căsuţe de camping, precum şi un motel.
Lac / Baraj / TăuPesteră / SalinăTraseuMânzăleşti, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.497, 26.6203
94. Lacul Albastru
Lac de origine antropică rezultat în urma inundării unei foste mine, singurul din lume care își schimbă culoarea, în funcție de lumină sau de oamenii care înoată în apele sale
Lac / Baraj / TăuCiudaţenie / Fenomen neobişnuitActivităţi / AgremementBaia Sprie, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.67167, 23.70060
95. Tăul Caraciului
Lac de baraj dainuind de pe vremea romanilor, când în aval de lac se exploata aur
Lac / Baraj / TăuCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalTraseuŢebea, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.15174, 22.72468