Distanța totală: Închide

drumliber.ro

Bine aţi venit! În urmă cu doi ani şi jumătate porneam la drum cu un articol de la Peştera Muierilor, primul scris. Cu greşeli şi idei amestecate (ce să fac dacă m-am dus la Politehnică?). Au trecut lunile şi drumurile făcute prin ţară. Am învăţat (sper) să scriu mai bine. Am renunţat la ieşirile foarte frecvente în străinătate pentru a umbla cât mai mult posibil pe cărările României.

Credem că oricine trebuie să călătorească.

Te ajutăm să găseşti cea mai bună soluţie pentru a face asta, şi mai important, te ajutăm să treci peste piedicile care te ţineau acasă mai mult decât era cazul. Adică îţi răspundem la întrebările: unde să merg? cum să merg? ce să iau cu mine? ce pot vedea acolo?

Până să te ducem înapoi la lista cu obiective turistice din România (presupunem că pentru ele ai venit aici), te anunţăm că avem alături pe Andrea, Anda şi Andreea. Iar eu sunt Florin. Împreună am lucrat la acest început de proiect şi sperăm să îţi placă.

Destul cu prezentările, hai înapoi la lista noastră!

Cu simpatie, echipa drumliber.ro.

Din blog citire

Un loc pe podium la Webstock 2012

Vineri – 28 septembrie 2012, a fost una din cele mai importante zile pentru industria de social media din România. Sub sloganul „online suntem mai puternici”, cea de-a V-a ediție Webstock s-a desfășurat anul acesta [...]

Citește articolul »

Tutorial video: cum se folosește noua interfață a site-ului cu obiective turistice

Pentru că ne dăm seama că nu toată lumea s-a născut cu calculatorul în brațe, am realizat un scurt film în care prezentăm zonele principale ale site-ului nostru cu locații turistice. Va urma și un altul cu detalierea funcțiilor de căutare, dar până atunci, vă dorim vizionare [...]

Citește articolul »

Noua interfață a site-ului cu Obiective de văzut în România

După multă muncă și inspirație, am lansat noua interfață a site-ului cu obiective turistice. Ce oferă în plus noua față? Nu uita să urmărești și

Citește articolul »


Citește pe drumliber.ro

Denumire

Categorie

Localitate

,

Jud

Fă-ţi ruta

1. Sighetu Marmaţiei
Sighetu Marmației este un municipiu din județul Maramureș, situat foarte aproape de frontiera României cu Ucraina. Aşezat la confluența râurilor Iza și Tisa, municipiul Sighet este centrul cultural și economic al Maramureșului Istoric. Oraşul Sighetul Marmaţiei (numit în trecut şi Sighetul Maramureşului) este atestat documentar în anul 1326 şi ca oraş în anul 1352. Capitală de peste şase veacuri a Maramureşului istoric, oraşul Sighet are urme de vieţuire umană din paleoliticul superior (10.000 î.Cr.), neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului. Aşezarea de pe dealul Solovan din perioada dacică dă dreptul istoricilor să afirme că teritoriul oraşului a fost locuit permanent de comunităţi umane, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Numeroase urme ale dacilor liberi din zonă şi descoperirile arheologice din feudalismul timpuriu certifică arheologic perimetrul oraşului ca vatră de existenţă a strămoşilor noştri daco romani şi apoi români. În cursul istoriei, alături de români, în oraş şi în zonă, s-au stabilit oaspeţi maghiari şi germani, ucraineni, evrei, dar şi alte populaţii. De la mijlocul veacului XIV, Sighetul devenea un centru înfloritor, odată cu dezvoltarea urbană şi intensificarea meşteşugurilor şi a comerţului. Se păstrează şi acum importante mărturii documentare ale breslelor oraşului în special a cizmarilor din sec. XVII – XIX. Cea mai veche construcţie rămasă până azi, este Biserica Reformată (sec. XIV), care este şi cea mai înaltă clădire din oraş (aprox. 60m), clădirea Comitatului Maramureş (Palatul Prefecturii) fiind de la sfârşitul sec. XVII (1691-1697). Un aspect important din cultura şi istoria acestui oraş îl reprezintă şi Dictatul de la Viena (30 august 1940), precum şi al doilea război mondial, ce au adus imense suferinţe populaţiei oraşului, în deosebi, evreilor şi ucrainenilor. Peste 38.000 de evrei din Maramureş (12.500 din Sighet) au fost deportaţi în lagărele morţii şi exterminaţi. Stau mărturie acestei tragedii documentele de la Muzeul Culturii şi Civilizaţiei Evreieşti, Casa Elie Wiesel, aparţinător Muzeului Maramureşului, Monumentul Holocaustului de pe locul fostei sinagogi distruse (1944) şi mărturiile laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial (1945) este marcat de întoarcerea refugiaţilor şi încercările de refacere a oraşului. Astăzi, Sighetul Marmaţiei ne oferă o lecţie de cultură, istorie şi frumuseţe, aşteptând doar să îl descoperim.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitMuzeuFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiActivităţi / AgremementSighetu Marmaţiei, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.92740, 23.90071
2. Sighişoara
Sighişoara este una dintre puţinele cetăţi medievale locuite. Se numea: în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex. Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina. Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această periodă istorică oamenii de etnie germană au fost denumți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. Prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). În decursul anilor cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în sec. 15 a fost înălțat cu încă 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane. Acum mai există 9 turnuri și trei bastioane. Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522. Între anii 1431 și 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Țării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighișoara Vlad Țepeș. În luptele dintre trupele țariste intervenționiste și armata revoluționară ungară a murit lângă Sighişoara poetul maghiar Sándor Petőfi (1849). În perioada interbelică a fost reședința județului Târnava Mare. Cetatea are un farmec aparte care trebuie gustat de orice român. Cetatea este gazda Festivalului Medieval de la Sighişoara.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiActivităţi / AgremementSighişoara, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.216944, 24.791111
3. Oradea
Oraş pe Crişul Repede. Se numea mai demult Oradea Mare (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein, în latină Varadinum. Oraş frumos, cu zona centrală restaurată acum câţiva ani. Este menționată pentru prima dată la 1113, iar Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea și astăzi, este menționată întâia oară în 1241. În Evul Mediu, în Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, primul în Europa. Drept urmare, meridianul de 00 trecea prin Oradea. La 19 iunie 1836, un puternic incendiu, care a durat trei zile, a avut urmări catastrofale pentru locuitorii Oradiei. El a izbucnit în centrul orașului și a cuprins clădirea Primăriei, Fabrica de mătase, fabrica de bere, hotelul "Vulturul Negru", Depozitul de sare, Fabrica de cărămidă și câteva biserici, inclusiv Biserica cu Lună, catedrala episcopală ortodoxă din acea vreme. Stațiunile balneare Băile Felix și Băile 1 Mai se află la o distanță de 8 km, respectiv 4 km de oraș. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internațional pentru efectele terapeutice, în această zonă se găsește o formațiune carstică spectaculoasă, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zonă "Craterul de la Betfia", precum și pârâul termal Pețea, cu o vegetație tropicală unică în Europa. Este un oraş care se merită a fi vizitat.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitActivităţi / AgremementOradea, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.051389, 21.940278
4. Craiova
Este numită şi "capitala Olteniei”. În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava. O parte a istoricilor, în frunte cu Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu-Hașdeu și Alexandru D. Xenopol consideră că pe teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul bătăliei de la Rovine din timpul lui Mircea cel Bătrân. La sfârșitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moșia puternicilor boieri Craiovești și a Basarabilor. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraș, fiind cel mai important loc al schimburilor din zonă. Apărută in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie. În timpul lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic si militar. Craiova a fost în evul mediu și un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste pus la dispoziția Marelui Ban, compus din forța militară a țăranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregători ai Băniei, din țăranii liberi și din mercenari. În acțiunea de aducere sub stăpânirea sa a Transilvaniei și Moldovei, lui Mihai Viteazul i-au stat alături frații Buzești -- Stroe, Radu și Preda, Baba Novac, Banul Mihalcea, Banul Mărăcine, Mârza, Matei Basarab și Radu Șerban. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. După înfrângerea turcilor și Pacea de la Passarowitz (1718), boierimea a salutat stapînirea austriacă a Olteniei (1718 - 1739), dar deja din 1726, când banul Gheorghe Cantacuzino este destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul sistematic al exploatării, precum și de colectarea centrtalizată veniturilor provinciilor în visteria Curții Imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii eșuează în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie fapt care îi determină să părăsească Oltenia. Craiova devine între 1735-1770 capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea. În această perioadă s-au produs în Craiova importante schimbări și în domeniul instituțional. Bănia craioveană nu mai constituia instituția care în perioada anterioară concura pe plan politic domnia țării. În 1761 reședința permanentă a banilor este mutată de domn la București. Revenirea la normalitate se petrece în 1770-1771, când Craiova devine capitala Țării Românești. Bucureștiul era disputat între armatele invadatoare rusești și cele turcesti; iar capitala Țării Românești este mutată la Craiova, domnul Emanuel Giani-Ruset urmărind de aici desfășurarea ostilităților. În primele două decenii ale secolului al XIX-lea, Craiova se bucură de înflorire economică și urbanist-edilitară. În 1913 în timpul guvernului Titu Maiorescu se semnează tratatul de pace prin care se încheie Războiul balcanic, tratat cunoscut în istorie sub numele de "Pacea de la Craiova”. După ce intrăm în al doilea război mondial, în noiembrie 1916 Craiova este ocupată de trupele germaneși austro-ungare; timp de doi ani cât a durat administrația militară germană, întreaga viață economică a Craiovei a fost paralizată.
Sat / Comuna / OrasObiectiv istoric / cultural / arhitecturalMuzeuActivităţi / AgremementCraiova, DJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.32030, 23.80612
5. Satu Mare
Satu Mare (maghiară: Szatmárnémeti, germană: Sathmar) este vechea denumire românească Sătmar. Există dovezi ale locuirii preistorice. A făcut parte din parte a voievodatului condus de Menumorut (cronica luiAnonymus). Aici s-au așezat coloniști teutoni aduși la 1006 de regina Ghizela, iar mai apoi, coloniști germani. După 1543, când cetatea intră în posesia familiei Báthory, se fac schimbări ale albiei Someșului, pentru a apăra cetatea în partea sa sudică, astfel încât fortificația rămâne așezată într-o insulă legată de principalele drumuri prin trei poduri peste Someș. La 1562 cetatea este asediată de armatele otomane conduse de pașa Ibrahim din Buda și de pașa Maleoci din Timișoara. Mintiul și Sătmarul erau două orașe distincte, despărțite de Someș, la 29 decembrie 1712 cele două orașe au fost unite din punct de vedere administrativ. Actul imperial care a consfințit unirea îi conferă şi statutul de oraș liber regal. Oraşul are mai multe obiective turistice. Mie mi-a plăcut în mod deosebit Turnul Pompierilor şi poveştile spuse de "gazda" foarte primitoare, din turn.
Sat / Comuna / OrasBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementSatu Mare, SM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.79, 22.89
6. Baia Mare
Este atestat la 1329 (cu numele Râul Doamnelor, în latină Rivulus Dominarum) şi a fost un centru aurifer în secolele 14-15. În 1446 orașul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, sub conducerea regelui maghiar Matia Corvinul (fiul lui Iancu de Hunedoara) orașul este fortificat. În acea perioadă se construieşte Catedralei Sfântul Ștefan, din care în prezent se mai păstrează doar Turnul Ștefan. În secolul al XIV-lea, în Baia Mare funcționa o monetărie. În timpul domniei lui Matei Corvin, după anul 1468, pe monedele bătute în Baia Mare, apar două ciocane de miner încrucișate, care, ulterior, vor face parte atât din sigiliul, cât și din stema orașului. Operația de spălare a nisipului aurifer, în albiile râurilor din regiune, era preponderent o atribuțiune a femeilor, soțiile minerilor. Această "imagine”, surprinsă de cetățenii străini ce vizitau Baia Mare, a stat la baza atribuirii denumirii de Cetatea Râul Doamnelor. Informaţie: Turnul Combinatului are 351 de metri înălţime şi este cel mai înalt furnal din Romania și a treia construcție industrialǎ din Europa.
Sat / Comuna / OrasBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementBaia Mare, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.670, 23.588
7. Orşova
Oraş aflat la ieşirea din Defileul Dunării. Oraşul vechi era mult mai jos, pe malul Dunării. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier, vechea vatră a orașului a fost inundată în 1970, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăjului, unde s-a construit un oraș complet nou (1966-1971), care a înglobat și 3 sate. Romanii au construit castrul Dierna, iar în ultimii 800 de ani (până în 1918, evident) a fost cu o excepţie de aproximativ 150 de ani, inclus în cadrul ocupaţiei austro-ungare. În 1768 austriecii au detaşat aici o garnizoană de graniţă. Oraşul a aparţinut până în 1968 de Banat şi teoretic încă aparţine, chiar dacă din acel an a fost mutată administrativ în judeţul Mehedinţi.
Sat / Comuna / OrasBiserică / Mănăstire / SchitTraseuActivităţi / AgremementOrşova, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.725278, 22.396111
8. Cheia
Cheia este o localitate situată la 60 km nord de Ploiești pe DN1A, în comuna Măneciu. Geografic, se află pe Valea Teleajenului, într-o mică depresiune străjuită de Culmea Bratocea cu Vârful Ciucaș la nord, Culmea Zăganu cu Vârful Gropșoarele la est și Muntele Babeș-Bobu la vest, în Masivul Ciucaș din Carpații Orientali. În apropierea satului se află Mănăstirea Cheia.
Sat / Comuna / OrasBiserică / Mănăstire / SchitTraseuActivităţi / AgremementMăneciu, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3179, 25.9927
9. Piatra Neamţ
Oraş aflat într-o depresiune intra-montană la ieşirea Bistriţei din munţi. Orașul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2005 lucru care se vede peste tot în oraş şi împrejului oraşului. O telegondălă de aproximativ 2 kilometri funţionează până pe Cozla (cota Trei Coline). Aici este amenajată iarna o pârtie de schi cu nocturnă. Oraşul are un farmec aparte prin combinaţia culturii locale şi a cadrului natural deosebit.
Sat / Comuna / OrasTraseuActivităţi / AgremementPiatra Neamţ, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.9275, 26.370833
10. Muntele Roşu
Emblemă a Munților Ciucaș și a Văii Teleajenului - cabana Muntele Roșu este punct de referință pentru trasee, loc de belvedere și un spațiu de cazare primitor vestit și pentru bucatele savurate într-un peisaj măreț. Situată în poiana cu același nume, la o altitudine de 1260 m Complexul Muntele Roșu are condiții și prețuri decente, priveliști incredibile și oportunități de entertainment pentru cei activi și mai puțini activi. Locația fost timp de decenii cel mai important punct de cazare din masiv și loc de popas obligatoriu pentru cei ce vizitează Ciucasul dinspre sud. Cabana își trage numele de la culoarea bujorilor de munte (rododendroni) care acoperă pantele învecinate. În plin sezon muntele ia foc, iar acoperișul lambrisit al cabanei devine un tot unitar cu cadrul natural.
Sat / Comuna / OrasTraseuActivităţi / AgremementMăneciu, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.5018, 25.9605
11. Păstrăvăria de la Albota
La 55km de Sibiu
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementArpaşu de Sus, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.73518, 24.6182
12. Vatra Dornei
În germană se numeşte Dorna-Watra, în maghiară Dornavátra. "Perla Bucovinei" este un municipiu situat în județul Suceava, în nord-estul României. Municipiul se află la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna, în partea de nord a Carpaților Orientali. Orașul este cunoscut, încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea porturilor de iarnă.
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementVatra Dornei, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.3460, 25.3596
13. Băile Govora
Staţiune celebră în România anilor trecuţi. Staţiunea Govora este una dintre cele 34 de staţiuni balneoclimaterice din ţara noastră (conform Wikipedia) şi a fost remarcată după ce un sătean, Gheorghe Ciurea, descoperă în urma unei săpături că izvorul lui scoate petrol şi apă sărată (1876). Până să devină oficial staţiune (în 1910), Govora oferea un singur stabiliment pentru tratament, în cadrul mănăstirii Govora, unde apa era cărată cu carul, în butoaie. Una dintre atracţiile zonei este mănăstirea Govora, aflată la 6 kilometri de staţiune. Ea dăinuie din secolul XV şi a fost întemeiată se pare de Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Ţepeş). La mănăstire a fost instalat pe vremea lui Matei Basarab al doilea tipar din Ţara Românească şi cu el a fost făcută prima lucrare tipărită în limba română, Pravila de la Govora.
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementBăile Govora, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.08002, 24.17973
14. Băile Felix
Stațiunea Băile Felix este situată în partea de nord-vest a României, în județul Bihor, la o distanță de circa 9 KM de Oradea și la 22 KM de punctul de trecere a frontierei Borș. Așezat în câmpia Crisurilor la o altitudine de 150 m, stațiunea are un climat continental moderat de șes, cu ierni blânde și veri temperate cu influență mediteraniana, ideală pentru turismul balnear. La dispoziția turiștilor întreg anul, stațiunea balneoclimaterica Băile Felix oferă condiții de relaxare, vacanță, odihnă și recuperare. Sunt numeroase Pensiuni în Băile Felix, care dispune de o bogată bază de tratament, băi termale, ștranduri (Apollo).
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementOradea, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.99187, 21.9785
15. Staţiunea balneoclimaterică Moneasa
Este la poalele Munților Codru-Moma, la o altitudine de 280 m. Izvoarele minerale bicarbonatate, calcice, sodice, oligominerale și mezotermale sunt valorificate încă din anul 1866. Aici sunt şi exploatări de marmură roşie şi neagră.
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementMoneasa, AR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.460278, 22.253333
16. Durău
Este la o altitudine de 780-800 m la poalele faimosului masiv Ceahlau (în partea de NV)- renumit pentru legendele sale şi tradiţiile magice - staţiunea se află într-o regiune montană frecventată încă din secolul al XVIII-lea. La Durău se afla o mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Mănăstirea se numeşte Daniil Sihastru. Pe unul din traseele care urcă muntele Ceahlău, turiştii pot admira cascada Duruitoarea (25 m înălţime), cu un impresionant jet de apa şi zgomot asurzitor (de unde îşi trage şi numele). Staţiunea are pârtii de schi de mai multe dificultăţi.
Sat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementTraseuDurău, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.99809, 25.92165
17. Lacul Secu
Lacul de acumulare Secu a fost construit în anul 1963 cu scopul de a alimenta cu apă Reșiţa și de-a o proteja împotriva inundaţiilor. În jurul său s-a ridicat mica staţiune Secu.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementSecu, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30444, 21.98538
18. Staţiunea turistică Lepşa
Lepşa este un sat vâncean, situat pe Valea Putnei, într-o zonă extrem de pitorească. Străvechea aşezare de tăietori de lemne şi crescători de animale a ştiut să fructifice avantajele zonei montane, în care este amplasată, devenind o importantă staţiune turistică. Înfiinţarea unui Parc Natural în judeţul Vrancea se înscria în eforturile României de proteja o suprafaţă cât mai mare din habitatele şi speciile de interes conservativ şi iată că în zonă pot fi admirate mai multe obiective naturale sau antropice: Mănăstirea/Schitul Lepşa, Cascada Putna (o rezervaţie naturală în miniatură), Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, Vârful Tisaru, Lacul de acumulare de la Greşu, Staţiunea Soveja (are cel mai ozonat aer din România) şi tot aici se află şi un Mausoleu dedicat eroilor din Primul Război Mondial, dar şi o Tabără de scluptură. Păstrăvăria Lepşa şi Motelul Cascada care asigură o tabără de campare pentru corturi şi rulote sunt alte două exemple ce demonstrează cât de variate pot fi activităţile de agrement ale staţiunii.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitTraseuActivităţi / AgremementLepşa, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.95, 26.59
19. Lacul Mărghitaş
Lacul Mărghitaş, un lac de acumulare din Munţii Semenicului, judeţul Caraş Severin, este situat pe râul Buhui (afluent de stânga al Carasului), în aval de Lacul Buhui, la o altitudine de 545 metri. Lacul desfăşurat pe o suprafaţă de 4 hectare are formă de săgeată şi este lung de 400 m, lat de 100 m, iar adâncimea sa maximă atinge 6 m. S-a format în spatele unui baraj de beton construit în anul 1940, înalt de 7 m, lung de 30 m şi lat de 1,5 m, fiind amenajat exclusiv în scopuri turistice. Aşadar Lacul Mărghitaş a fost primul lac articifial din ţară construit pentru turism. Lacul este plin de vegetaţie acvatică, în apele sale găsindu-se peşti precum linul, cleanul sau caracuda. Aria protejată Buhui – Mărghitaş este deosebit de pitorească, vizitatorii putând opta pentru drumeţii, excursii speologice, trasee montane. În staţiunea turistică se pot practica şi activităţi de agrement precum: pescuit, plimbări cu barca, patinaj (pe timp de iarnă).
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuActivităţi / AgremementAnina, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.12332, 21.89977
20. Lacul de acumulare Beliş – Fântânele şi Barajul Fântânele
Zona Lacului Fântânele este situată în vestul judeţului Cluj în partea nordică a Munţilor Apuseni, iar pe malul acestui lac se află staţiunea turistică Beliş – Fântânele. Lacul Fântânele, cea mai mare acumulare de pe cursul Someşului Cald, a fost proiectat la sfârşitul anilor ’60, iar în perioada 1970-1974 cătune întregi ale vechii comune Beliş: Milioan, Pleş, Dădeşti, Bolojeşti sau Giurcuţa de Jos, au fost nevoite să se strămute în alte locuri (pe actuala localizare a satului). Ele sunt acum doar nişte amintiri, putând fi totuşi zărite în verile secetoase, când apa lacului scade foarte mult. Între ruinele caselor abandonate de moţi, cele mai celebre sunt rămăşiţele fostei biserici din Beliş. Pe o rază de câţiva kilometri pot fi vizitate: Biserica de lemn (monument istoric), Biserica fortificată de la Văleni, Valea Iadului şi Stâna de Vale, Rezervaţia naturală Cetăţile Ponorului, Poiana Florilor, Cetăţile Rădesei, Peştera Urşilor, Peştera Alunu, Cascada de la Răchiţele, Cheile Someşului Cald, Peştera Zmeilor, Peştera Humpleului, Peştera Gheţarul Scărişoara, Cheile Galbenei şi Izbucul Galbenei, Bradul lui Horea din Pădurea Scoruşet, Peştera Piatra Ponorului. Se pot face drumeţii, se poate practica sportul nautic pe oglinda lacului (bărci cu rame, hidrobiciclete), se pot face scufundări şi iarna se pot practica sporturi de iarnă pe pârtia de schi de la Fântânele.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuCiudaţenie / Fenomen neobişnuitBiserică / Mănăstire / SchitPârtii de skiTraseuActivităţi / AgremementBeliş, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.6663, 23.0383
21. Olteniţa
Oltenița, municipiu al județului se află pe malul stâng al Dunării, la vărsarea râului Argeș în fluviu. Este așezat în Lunca Dunării, în dreptul km 430, în aval de confluența Dunării cu râul Argeș. Așezare are un trecut străvechi, în nordul său fiind identificat urme ale culturii Gumelnița. Toate informațiile vechi așează cetatea Daphnes la confluența Dunării cu râul Argeș, iar acest lucru a făcut ca isotircii şi arheologii să presupună că Olteniţa este aşezată acum, pe aceleaşi locuri pe care se afla cetatea din timpul romanilor, numită Daphne (în timpul împăratului bizantin Constantin cel Mare a devenit Constantiola sau Constantiana Daphne). Potențialul turistic al localității se concentrează în special pe cursul fluviului Dunărea. Se pot face croaziere, plimbări cu șalupa sau concursuri sportive, se poate practica pescuitul sportiv, există zonă de plajă, un fond forestier adiacent cursului perfect pentru odihnă şi recreere sau vânătoare sportivă. De asemenea obiective importante sunt: insula Albina, portul turistic, balta Valea Mare, malul râului Argeș, zona Dunărica, Rezervația Arheologică Gumelnița (I, II), aflată la marginea orașului, la jumătatea distanței dintre acesta și balta Valea Mare, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa – muzeu de arheologie și istorie (clădirea în care funcţionează muzeul este cea a fostului tribunal şi a fost construită în anul 1925, după planurile celebrului arhitect Ion Cernescu; în muzeu sunt expuse unelte de piatră şi os, ceramică, figurine aparținând Culturii Gumelnița, tezaure din mileniul 1 d. Hr., numismatică), Biserica de zid cu hramul "Sf. Nicolae", ctitorită în anul 1855, Turnul de apă, Biserica de lemn sau Parcul central al orașului, Monumentul eroilor din primul război mondial. Olteniţa este recunoscută pentru funcţiunea ei de port la Dunăre şi pentru Şantierul Naval ce a construit celebrele vapoare ale lui Nicolae Ceauşescu.
Sat / Comuna / OrasDelta / Chei / DefileuCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitMuzeuTraseuActivităţi / AgremementOlteniţa, CL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.08679, 26.63663
22. Băile Herculane
Băile Herculane este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din lume și probabil prima din Europa (Al Aquas), existând de mai mult de 2000 de ani. Prin stațiune trecea Via Danubia, drumul care făcea legătura dintre Dacia si restul Imperiului Roman - traseul este în lucrări și după ce va fi refăcut, va intra pe lista de obiective turistice de seamă din România. La Băile Herculane poți face o baie termală noaptea, în aer liber, poți urca pe cărările ce duc spre vârful munților și spre crucea, spre grotele existente, poți admira Pinul Negru de Banat. Tot de aici poți ajuge cu ușurință la vechea graniță a Imperiului Austro-Ungar (Cheile Țasnei/Țâșnei). Sissi, îmărata Imperiului Habsburgic a adus înflorirea în Herculane în anii 1700, lucru evident când ești la fața locului. Deasupra de Herculane, la câțiva kilometri în amonte pe Cerna găsiți un baraj, iar continuând linia apei o să ajungeți la Cerna Sat cu ale sale impresionante Chei ale Corcoaiei. Idee primită de la Cau (mir...a@yahoo.com)
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturaleDelta / Chei / DefileuActivităţi / AgremementBăile Herculane, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.87838, 22.41347
23. Slănic Prahova (Salina Slănic, Salina Unirea, Muntele de Sare)
La Salina Slănic Prahova (SALINA UNIREA) poți ajunge pe DN 1 -București - Ploiești -Cheia- Brașov. Sau cu trenul București- Ploiești-Slănic. Stațiunea balneoclimaterică Slănic Prahova este situată la 400 m altitudine. Este înconjurată de dealuri cu păduri de stejar și livezi de pomi fructiferi. Slănicul este în primul rând cunoscut ca loc al unor importante exploatări de sare mină de aici fiind una din cele mai mari din Europa. În stațiune se găsesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre ele au format în gropile vechilor saline lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Roșie), folosite pentru tratament balnear, dar și ca ștranduri. Stațiunea beneficiază de un climat de dealuri și coline, cu veri plăcute, temperatură medie a lunii iulie: 19oC și ierni relativ blânde în ianuarie media temperaturii este de -3, 5C. În localitate se poate vizita Muntele Sării și Salina Unirea unde sunt sculptate în sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu și statuia lui Mihai Viteazul. Mină este alcătuită din 14 camere cu profil trapezoidal având 10 m deschidere la tavan și 32 m la talpă și o înălțime de 54 m. Diferența de cotă între suprafața și vatra minei este de 208 m și este parcursă cu liftul în 90 de secunde. La 40 de metri în sus de la tavanul salinei Unirea începe podeaua unei saline mai mici - mină Mihai - care nu este accesibilă publicului. Interesant de văzut și Grota Miresei; numele i-a apărut după anul 1920, când, la patru zile după nuntă, o localnică s-a sinucis, aruncându-se din vârful Muntelui de Sare. Din Grota Miresei - formată în 1914, prin prăbușirea unei mine de sare - a rămas lacul. Din păcate astăzi, din Grota Miresei n-a mai rămas decât un colț, iar Muntele de Sare se topește mereu, aproape văzând cu ochii.
Sat / Comuna / OrasPesteră / SalinăActivităţi / AgremementSlănic, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2348, 25.9391
24. Miercurea Ciuc
Miercurea Ciuc (în maghiară Csíkszereda, germană Szeklerburg) este reședința și cel mai mare oraș al județului Harghita. Prima atestare este într-o scrisoare de la mama lui Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, datată la 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite Înaltei Porți otomane. Principalul monument este cetătea Mikó (1623). În anul 1661 trupele turco-tătare conduse de Ali, pașă de Timișoara, devastează Ciucul ca pedeapsă pentru participarea, fără acordul Înaltei Porți, la expediția militară împotriva Poloniei; se consemnează: "Păgânii ... au jefuit tot Ciucul”. Oraşul este la 662 m altitudine, pe malul râului Olt, în Depresiunea Ciucului. Este numit Mica Siberie datorită termperaturilor mici întâlnite în zonă.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementMiercurea Ciuc, HR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.35, 25.8
25. Braşov
Unul dintre principale oraşe turistice din România. În germană se numeşte Kronstadt. Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief. Chiar dacă s-au găsit semnele unei locuiri încă din era neolitică, apoi dacică şi tradiţia preia anul 1203 ca anul naşterii oraşului, prima atestare documentară este în 1211. Oraşul a fost sub ocupaţie austro-ungară şi a cunoscut dezvoltarea în acea perioadă. Sunt foarte multe obiective în Braşov, o parte dintre ele sunt dezvoltate în articolele noastre. Oraşul de la poalele Tâmpei este cu siguranţă o destinaţie importantă care nu trebuie ratată! Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de oraş. În Braşov se ţine festivalul Cerbul de Aur.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiBraşov, BV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.6557, 25.6108
26. Sibiu
Unul dintre principale oraşe turistice din România. În germană se numeşte Hermannstadt. Este primul oraş din România care a purtat titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2007. Oraşul a cunoscut o puternică dezvoltare în anii precedenţi lui 2007 şi după acea dată. Este cu siguranţă una dintre principalele opriri pentru turiştii străini care ne vizitează. Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă. În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraș (Cibin) și denumirea românească a orașului. Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi așezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus de hoardele mongole. În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle. În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș". Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română. Tot la Sibiu apare în 1788. Din 1692 Sibiu a fost capitala Transilvaniei. Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiSibiu, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7879, 24.1433
27. Cluj-Napoca
Unul dintre principale oraşe turistice are României şi principalul oraş al Transilvaniei actuale. Până în 1974 se numea Cluj; în latină se numeşte Claudiopolis, în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Șapte Cetăți). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918. Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, și constă dintr-o bornă militară. Este pe malul drept al râului Samus. Napoca a evoluat de la statutul de simplu vicus la urbană (civitas) (Hadrian, în anul 124 d.Hr. - Municipium Aelium Hadrianum Napoca), apoi capitală de provincie devine colonia (Colonia Aurelia Napoca - de la Marcus Aurelius sau de Commodus). După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus. Istoria Clujului este foarte lungă şi plină de lucruri interesante. Printre ele amintim: aici a fost ars de viu Baba Novac; clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja fiindcă erau prosperi; după înfrângerea turcilor, la sfârşitul secolului XII reintră sub stăpânire austriacă; primeşte titlul de oraş liber; apoi a fost integrat în regatul maghiar (1867) şi era al doilea oraş ca importanţă din regat; între 1940-1944 a fost sub coroana maghiară, până trupele româneşti îi alungă pe unguri şi mărşăluiesc prin Budapesta. Mare centru universitar, cutural şi economic, Cluj-Napoca trebuie să fie şi el printre preferinţele turiştilor.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiCluj-Napoca, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.766667, 23.6
28. Iaşi
Este principalul centru din nord-estul României. Iașii au fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918. Iașii sunt centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Aici a fost fondată și funcționează prima universitate din România, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, astăzi una dintre cele mai prestigioase instituții academice din țară. Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată. În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic (în afara Ardealului extins, fosta ocupaţie austro-ungară), dupǎ București. Curiozitate: În 1862, când uniunea celor două principate (Ţara Românească şi Moldova) a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orașului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Oraşul are multe premiere româneşti şi internaţionale.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiIaşi, IS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.162222, 27.588889
29. Timişoara
Este oraşul revoluţiei din 1989, primul oraş liber al României, primul oraş iluminat electric din Europa continentală, primul oraş cu tramvai cu cai de pe teritoriul României, oraşul românesc cu prima fabrică de bere (şi altele). Începând din anul 553 teritoriul actual al Timișoarei a fost timp de două secole sub dominație avara. Aceștia au construit pe ruinele fostei fortărețe romane Zambara o nouă așezare cu numele de Beguey, poziționată strategic intre râurile Timiș si Bega. După avari au venit pecenegii, cumanii, bulgarii și valahii (românii). La sfârșitul mileniul au urmat maghiarii. Fortăreața Timișoara a fost foarte probabil construita în sec. X, în stil avar, înconjurată de un canal cu apă, fiind situată pe locul actual al Operei. După invaziile tătare și distrugerea completă din 1241, Regele maghiar Bèla al IV-lea a colonizat zona cu germani, care au reclădit cetatea. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști în 1212 sau în 1266. Un episod deosebit din istoria Timișoarei îl reprezintă asediul cetății de către oastea țăranilor răsculați condusă de Gheorghe Doja. Armatele răsculate, formate din iobagi români și unguri au avut câteva victorii împotriva armatelor nobilimii, dar au fost înfrânte lângă Timișoara iar Gheorghe Doja a fost ars de viu cel mai probabil lângă Castelul Huniazilor, în centrul oraşului. Timișoara a primit un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou, care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea aici a unui palat regal. În timpul anarhiei feudale, acesta va muta capitala Ungariei la Timișoara. Numirea lui Ioan Huniade în funcția de comite de Timiș, în 1440 marchează un capitol aparte din istoria Timișoarei. Iancu de Hunedoara a fost cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al creștinătății. El a transformat orașul într-o tabără militară permanentă și în domiciliul său, după ce s-a mutat aici împreună cu familia. În 1552 o armată otomană de 160.000 de turci cuceresc cetatea şi timp de 200 de ani Timişoara are status special în cadrul Imperiului Otoman, la fel ca Belgrad sau Buda. După repetate tentative, Eugeniu de Savoia cucerește cetatea în 1716, ea devenind oraș al Imperiului Habsburgic. Oraşul este reconstruit şi cunoaşte o nouă dezvoltare în această perioadă. În 1919 Banatul este împărțit intre România, Serbia și o mică parte în Ungaria, iar în Timișoara se instaurează, pentru prima oară în istoria cetății, administrația românească. Dupa incheirea dualismului Austro-Ungar (1918) pentru Timișoara această epocă a reprezentat o perioadă de înflorire, sub aspect economic și demografic. Instituțiile de credit investesc sume importante în dezvoltarea industriei locale. Este cu siguranţă unul dintre primele oraşe pe care trebuie să le vezi în România!
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiTimişoara, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.749444, 21.227222
30. Târgu Mureş
S-a numit şi Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului. În istorie a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație a Ținutului Secuiesc. Târgu Mureș a fost reședința Scaunului Mureș (Marosszék), Comitatului Mureș-Turda, apoi a Regiunii Autonome Maghiare (1952-1968). S-au descoperit vestigii preistorice (aprox 2000 î.Hr.), iar oficial în 1332 - 1370 Târgu Mureș figurează într-un registru de dijmă al Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor). În 1911 în centru exista o fântână cântătoare. În Colegiul Reformat au făcut studiile Gheorghe Șincai și Petru Maior; ai au avut un rol important în apariţia Școlii Ardelene, cea care urma să dovedească continuitatea daco-romană şi să militeze pentru dezvoltarea învățământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor și sașilor și pentru desființarea iobăgiei: "să fie înscăunată dreptatea și egalitatea, să fie asigurată existența națională și folosirea dulcii limbi materne pentru toate națiunile ce locuiesc în Ardeal și Ungaria, să se desființeze robotele fără nici o despăgubire ....”. În Târgu Mureș, în casa lui Avram Iancu (era cancelarist şi avocat), au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj. Dacă tot ajungeți în Târgu Mureș, nu ratați nici Casa Memorială Avram Iancu. Asta dacă nu știați că o parte din activitatea profesională a lui Avram Iancu s-a desfășurat în Târgu Mureș. Urbea păstrează aerul de oraș medieval, cel puțin în partea centrală orașului. Cetatea medievală din secolul XVII este un alt obiectiv turistic important. Festivalul Peninsula este organizat lângă oraş, pe lamul Mureşului.
Sat / Comuna / OrasCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicBiserică / Mănăstire / SchitObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiTârgu Mureş, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.549722, 24.559722
31. Izvoarele termale 7 Izvoare, Băile Herculane
Izvoare termale sulfuroase în aer liber. Poate fi o activitate distractivă să stai în apele calde, indiferent de anotimp şi de temperatura de afară. Izvoarele au fost folosite începând cu vremurile romane. Romanii au fost cei care au construit şi dezvoltat prima staţiune de la Baile Herculane.
Obiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementTraseuBăile Herculane, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.92185, 22.4442
32. Harghita Băi – Balu Adventure Park
Parc de activităţi/aventuri. Sunt 120 piste de cabluri amenajate pe copaci ce conţin 105 elemente de joc. Particularitatea sa este că cea mai lungă tiroliană are aproape un kilometru şi traversează un lac pe alocuri. Elementele de joc au grade de dificultate diferite, astfel oferind distracţii fiecăruia.
Activităţi / AgremementHarghita Băi, HG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.38750, 25.64028
33. Lacul Gura Râului
Pe râul Cibin, baraj. Lacul de acumulare Gura Râului s-a format în urma construirii barajului finalizat in anul 1981. Barajul are inălțime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m; Gura Râului sete locul ideal de plecare in drumeții, ture cu bicicleta sau excursii in munți, vizitarea satelor din Mărginimea Sibiului precum si a cetăților-biserici săseşti din Cristian, Gârbova sau Slimnic.
Lac / Baraj / TăuTraseuActivităţi / AgremementGura Râului, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.71083333333333, 23.912777777777777
34. Vidraru
Lac de acumulare pe râul Argeş, creat în 1965. Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Este accesibil de peTransfăgărăşan. Cea mai lungă săritură bungee jumping se poate face de aici.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementCăpăţânenii Ungureni, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.4022, 24.6210
35. Lacul Ursu
Cel mai important lac sărat şi helioterm din Europa (zic unii că e cel mai mare din lume); heliotermia = stratificarea termica a apei; primeşte energia termică de la soare; primeşte apă sărată din Lacul Roşu, aflat la aprox 100 de metri distanţă. Heliotermia se datoreaza celor două pâraie cu apă dulce care curg deasupra apei sărate; temperaturi de 30-40-50 grade Celsius la o adâncime de 1,5-2 m (la 1900 ar fi avut si 71 de grade). Tratamente balneare.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementSovata, MS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.60406, 25.08553
36. Lacul Mare
Lacul Mare din Dognecea se află la aproximativ 15 km de Reşiţa, în judeţul Carş-Severin, pe ruta Reşiţa – Bocşa – Ocna de Fier – Dognecea. A fost construit pentru a colecta apa necesară răcirii cuptoarelor de la topitorii. Acum este un loc ideal pentru picnic, camping sau câteva ore de relaxare. Se pot închiria bărci, dacă vremea permite.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementDognecea, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.28576, 21.7560
37. Lacul cu Nuferi
Lacul cu Nuferi de la Dognecea se află la apoximativ 15 km de Reşita, în judeţul Caraş-Severin, pe ruta Reşita – Bocşa – Ocna de Fier – Dognecea. Prin anul 1718, la Dognecea casa imperială habsburgică a construit primele topitorii de cupru şi forjă, din munţii apropiaţi s-a extras mai apoi lignitul necesar uzinelor de la Reşiţa şi s-a cosntruit, tot pe la acea vreme şi salba de lacuri de lângă sat. Lacul cu Nuferi este de departe cel mai apreciat. A fost creat pentru a colecta apa de răcire pentru cuptoare. Nuferii au fost aclimatizaţi mai recent, prin anii '60, de către un inginer de la ocolul silvic. Mai este cunoscut şi cu numele de Lacul Mic.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementDognecea, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.29219, 21.7579
38. Lacul de Peşti
Lacul Valea de Pești, un lac de acumulare cu suprafața 31 ha, adâncime maximă 53m și o lungime de 2,5 km, la altitudinea de 830m. Lacul, amenajat pe râul Valea de Pești, are un volum de 4,5 mil.mc și are ca scop principal alimentarea cu apă în Valea Jiului, iar în perioadele de ape mari are și scop de producere a energiei electrice și de atenuare a undelor de viitură. În lac cresc următoarele specii de pești: știucă, somn, crap, mreană și clean.
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30072, 23.05875
39. Lacul Tarniţa
Lac de acumulare care se găsește între comunele Râșca, Mărișel și Gilău (județul Cluj), la vest de municipiul Cluj-Napoca
Lac / Baraj / TăuActivităţi / AgremementRâșca, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.7224,  23.2781
40. Lacul Albastru
Lac de origine antropică rezultat în urma inundării unei foste mine, singurul din lume care își schimbă culoarea, în funcție de lumină sau de oamenii care înoată în apele sale
Lac / Baraj / TăuCiudaţenie / Fenomen neobişnuitActivităţi / AgremementBaia Sprie, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.67167, 23.70060
41. Balta Comana (Delta Neajlovului)
Se merge spre Giurgiu; din Adunatii Copaceni, este un indicator spre Manastirea Comana care arata sa o luati la stanga. Dupa ce vizitati manastirea, continuati drumul. La un moment dat o drumul asfaltat o ia la stanga intr-o intersectia destul de maricica si aerisita. O luati la stanga pe asfalt veti ajunge la locuintele lacustre. Drumul asfaltat se va termina si va continua cu drum forestier. Se merge pana vedeti in capat o vila cu un gard pe care scrie accesul interzis. In partea dreapta se poate parca pe pamant. Tot acolo se afla si resturile pontonului spre locuintele lacustre. Delta Neajlovului este un obiectiv inclus in plimbarile cu balonul (www.inair.ro). Obiectivul este inclus in Parcul Natural Comana.
Delta / Chei / DefileuActivităţi / AgremementComana, GR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.16761, 26.1497
42. Cheile Sohodolului
Rezervaţia Naturală Cheile Sohodolului este în amonte pe râul Sohodol, comuna Runcu. O zonă frumoasă ce merită încercată. Într-un loc apa a săpat 2 găuri în stâncă, denumite de localnici "nări". Este unul dintre locaţiile clasice din Oltenia de sub munte unde se practică escalada pe stâncă (alături de Cheile Galbenului - Peştera Muierilor).
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleActivităţi / AgremementRuncu, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13795, 23.1408
43. Cheile Dobrogei
Formaţiuni stâncoase foarte interesante din Podişul Casimcei, cea mai veche zonă din România. Cuprind şi mai multe peşteri importante din punct de vedere arheologic și paleontoligic. Se poate practica escalada.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăActivităţi / AgremementTârguşor, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.48, 28.47
44. Padiş – Cetăţile Ponorului (în Munţii Apuseni)
Zonă turistică Padiș se află în ramura nordică a Munților Bihor, lanț din Munții Apuseni. Din punct de vedere administrativ, zona Padiș e situată în sud-estul județului Bihor, pe raza comunei Pietroasa, până la granița cu județele Cluj și Alba. Pentru a ajunge la Padiș aveți cel puțin 3 variante: - de pe comunicația Oradea- Deva E79, în Sudrigiu virați către Pietroasa. În Pietroasa mergeți tot drept, pe drumul principal până în satul de vacanță Boga (nu există pancarda de localitate). La intrare în Boga virați dreapta (există o pancarda de 1m/1m cu Cabana Cetățile Ponorului) și urcați 10 km până la Cantonul silvic Scărița. După acesta virați tot dreapta (există o pancarda de 1m/1m cu Cabana Cetățile Ponorului) și vă continuați deplasarea 5 km, trecând pe lângă un camping, mai virați o dată la dreapta și după 300 m ajungeți la Padiș. - de pe comunicația Oradea- Cluj Napoca E60, în Huedin virați către Răchițele. mergeți pe ruta Răchițele, Ic Ponor, Platoul Padiș, Cantonul silvic Scăriță. După acesta virați la stânga (există o pancarda de 1m/1m cu Cabana Cetățile Ponorului) și vă continuați deplasarea 5 km, trecând pe lângă un camping, mai virați o dată la dreapta și după 300 m ajungeți la Padiș; - pentru cei care vin cu mijloacele de transport în comun, cea mai bună variantă este să vină cu autobuzul până în Vârtop-Arieșeni și de aici pe marcajul turistic bandă roșie până la Padiș". Pentru iubitorii de drumeție montană (trekking – mersul pe poteci bătute si hiking – în afara potecilor, dar si folosind mâinile), există nenumărate obiective turistice de o inegalabilă frumusețe si o mare importanță, în zona turistică Padiș din Munții Apuseni. Complexul carstic Cetatile Ponorului; Ghetarul Focul Viu (al treilea, ca mărime, din Romania, recomandabil a fi vizitat pe la amiază când, razele soarelui, ce pătrund în pestera printr-un horn, dau scânteieri de foc stalagmitelor) - Pestera Cetatile Ponorului (tuneluri subterane inundate, cascada) - Pestera Cetatea Radesei (săli mari, hornuri – avene, canion la iesire) - Avenele din platoul carstic Lumea Pierdută (Negru, Gemănata, Acoperit) - Pesterile din bazinul Groapa de la Barsa (Zapodie, Neagră, Ghetarul de la Barsa) - Ghetarul Bortig (al doilea, ca mărime, din Romania; aven) - Pestera din Valea Galbenei (tunel subteran, 100 metri) - Pesterile din Circuitul Somesului Cald (Honu, Uscată – sală uriasă, Tunelul Mic) - Pestera Sura Boghii (usor ascendentă, sub Pietrele Boghii) - Pestera Caput (colectorul tuturor apelor din zona, galerie descendentă în trepte, cascade pe 2000 metri) - Pestera Padis (galerie descendentă) - Avenele din Vărăsoaia (trei) - Pestera de la Izbucul Ursului Cheile Galbenei (izbuc, cascada, dolina, pestera, potecă săpată în peretele de stâncă, cabluri sustinere, balcoane) - Cheile Somesului Cald (cascade, pesteri, punct de belvedere, canioane, albia Somesului) - Cheile Văii Bulbuci (izbuc, cascade; sălbatice si inaccesibile) - Cheile Văii Oselu (izbuc, cascada) - Cheile Văii Boga (izbuc, cascade, canioane) Poiana Ponor (izbuc, râu cu meandre, ponoare, sorburi) - Poiana Florilor (poieni în pantă alternând cu ochiuri de padure; flori, iarbă sau fân cosit, izvor) - Poiana Bălileasa si zona La Grajduri (doline, izvor, Valea Cetătilor, punctul de intersectie al multor trasee) - Poiana Vărăsoaia (2 platouri carstice, 2 lacuri, doline, pesteri, avene) - Poiana Radesei (locul de nastere a Somesului Cald, cascada, canion) - Sesul Padis (platou carstic aproape plan, ciuruit de nenumărate doline; drumuri forestiere, văi, lacuri, o pestera, un izvor) Puncte de belvedere, creste:- Piatra Galbenei (vedere spre Valea Galbenei, Groapa Ruginoasa si Vârful Tapu) - Pietrele Boghii (vedere spre Valea Boga, Depresiunea Beiusului) - Gardu Boghii (vedere spre Valea Boga, Depresiunea Beiusului) - Vârful Biserica Motului (vedere spre Sesul Padis, Magura Vânătă si Culmea Cârligate) - Vârful Vărăsoaia (vedere spre Valea Boga, Cheile Somesului, Magura Vânătă, Sesul Padis, Groapa Ruginoasa) - Culmea Cârligate (Valea Draganului, Valea Somesului, Depresiunea Beiusului, Padis) - Creasta Măgura Vânătă (vedere asupra întregului bazin Padis,Tapu, Groapa Ruginoasa, Cucurbăta Mare)
Delta / Chei / DefileuPesteră / SalinăTraseuActivităţi / AgremementPietroasa, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.59246, 22.5557
45. Cascada Vânturătoarea
Munţii Cernei - pentru amatori de căţărări - Accesul se face cu mașina pe șoseaua DN 67D ce leagă Băile Herculane de Baia de Aramă. Masina se poate parca in zona podului de la capătul lacului 7 Izvoare. De aici sunt 11km pană in staţiunea Băile Herculane. De la parcare se traversează podul. Se urmează poteca cu marcaj turistic, în sens de urcare pe versantul drept al văii perpendiculare pe valea Cernei. Cascada este pe suprafaţa judeţului Mehedinţi.
CascadaTraseuActivităţi / AgremementBăile Herculane, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.97010, 22.47414
46. Cascada Stur
Zona Munţilor Igniş. Cascada Stur se află pe valea cu acelaşi nume, într-un punct în care apele Sturului se prăvălesc de la înălţime. Poate fi descoperită în Munţii Igniş (aflaţi la nord de Baia Mare, înghesuiţi de o parte de Munţii Gutâi, iar de cealaltă Depresiune Oaşului) şi este un loc foarte frecventat de iubitorii traseelor turistice din Munţii Igniş-Gutâi sau de iubitorii drumeţiilor cu bicicleta. Urmând trasee precum Blidari – Valea Stur – Poiana lui Dumitru sau Piatra Bulzului – Valea Stur – Poiana lui Dumitru, râul poartă călătorul când pe dreapta, când pe stânga, oferindu-i numeroase mici cascade. Cascada Stur este ascunsă după copaci şi tufişuri, fiind puţin vizibilă de pe drumul forestier. Pe această rută, undeva pe traseu poate fi descoperit şi un baraj: Barajul Stur.
CascadaTraseuActivităţi / AgremementBlidari, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.81921, 23.6291
47. Peştera Dâmbovicioara
Peștera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviței), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera s-a format datorită acțiunii apelor pârâului Dâmbovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Este o peșteră caldă, cu o tempreatură de 10-12 grade și cu o umiditate moderată. Cascada Dâmbovicioarei se află la circa 500 m în amonte față de Peștera Dâmbovicioara.
CascadaPesteră / SalinăTraseuActivităţi / AgremementDâmbovicioara, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.6784, 25.5528
48. Munţii şi Vârful Semenic
Fac parte din Munţii Banatului şi sunt foarte accesibili, şoseaua urcând până aproape de Vârful Piatra Goznei (1447 m). Există pârtii de ski pentru începători.
Parc naţional / rezervaţii naturalePârtii de skiTraseuActivităţi / AgremementGărâna, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.17907, 22.06072
49. Grădina zoologică din Timișoara
Grădina Zoologică a fost deschisă publicului timisoarean, în anul 1986. Adăpostea atunci aproximativ 30 de specii, majoritatea speciilor proveneau din fauna țării. Apoi a fost redeschisă pentru public după o perioadă de timp, în care au fost realizate numeroase lucrări de investiții pentru amenajarea și crearea de habitate care să asigure condiții de bunăstare a animalelor sălbatice aflate în captivitate. Noua grădină zoologică "Pădurea Verde", care are un nou concept: "mai mult spațiu", "mai aproape de animale", are în colecție următoarele specii de animale: urși, cerbi, pasărea emu, guanaco, struți, canguri pitici, maimuțe capuchin, capre pitice, numeroase rase de iepuri și găini pitice, hamsteri și păsări de apă: lebede negre, rațe călifar roșu, sulițar, fluierătoare. Program: Marți - Duminică: 10.00 - 20.00 ( Intrarea este permisă până la ora 19.30 ) Luni: închis
Parc naţional / rezervaţii naturaleActivităţi / AgremementTraseuTimișoara, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7854, 21.2682
50. Vârful Gugu
Vârful Gugu este, cu 2.291 m, cel mai înalt vârf al masivului Godeanu, care, la rândul lor, sunt parte a Carpaților Meridionali vestici. În zonă sunt două lacuri: unul de altitudine, Lacul Gugu, care are apă tot timpul anului și din care pleacă micul pârâu și încă un lac, la câteva sute de metri de lacul Gugu, puţin mai jos, dar care nu are apă tot timpul anului. Există și o legendă, aceea a amfiteatrului natural de pe Gugu, despre care se spune că este muntele Cogaion, muntele sacru al dacilor. Muntele Gugu – sau al Uriaşilor – seamănă cu o imensă vatră de foc, unde dacii îşi aveau un grandios altar de sacrificii şi comunicare cu marele zeu Zalmoxis (Zalmoxis - conform lui Herodot sau Zamolxis - după Strabon). Potrivit legendei lui Gyges, prezentată de Platon, acesta are un păstor regal, care a intrat într-o peşteră de aici şi găsind un mort, i-a luat inelul din deget. Dar apoi, punându-şi-l, a observat că dacă îl răsucea pe degetul său, devenea el însuşi invizibil şi putea face astfel cele mai mari ticăloşii fără ca ceilalţi să observe. Interesant este că Victor Kernbach afirmă, în "Enigmele miturilor astrale”, că muntele Gugu (muntele ascuns al lui Zamolxis) este centrul unuia dintre "punctele energetice esenţiale” ale Planetei.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitTraseuActivităţi / AgremementPoiana Mărului, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.28210, 22.6768
51. Salina Turda
Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în Salină (prin galeria de acces Franz Josef) se făcea până în anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr.7). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). După retragerea romanilor în anul 274, până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut până în prezent cu referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menționată vama ocnelor de sare de la Turda (Torda) într-un loc de lângă râul Arieș "qui dicitur hungarice Aranas (Aranyos), latine autem Aureus” ("în locul ce se cheamă pe ungurește Aranyos, iar pe latinește Aureus”) [1]. Acest punct de vamă era situat în preajma fostului pod roman (folosit în tot timpul Evului Mediu, până la finele sec. XVIII), pe amplasamentul așezării fortificate de mai târziu numită Szentmiklos (Sf. Nicolae). În cursul secolului al XIII-lea este pomenită explicit existența ocnei de la Durgău-Turda. Astfel, la 1 mai 1271, se dăruia capitului Episcopiei de Transilvania "ocna de sare de la Durgău-Turda (Dörgö-Torda)”. În timpul stăpânirii maghiare a Salinei de la Turda din secolele XV-XVII, au fost deschise la Durgău un număr de 4 ocne subterane: Mina Katalin, Mina Horizont, Mina Felsö-Akna si Mina Iosif (Joseph). În timpul stăpânirii austriece a Salinei de la Turda din secolele XVII-XIX, au fost deschise la Durgău un număr de 5 ocne subterane: Mina Tereza (Maria Theresia), Mina Anton (probabil denumită așa după Sf.Anton), Mina Cojocneană (Kolozser), Mina Rudolf (Rudolph, redenumită în 1889, după sinuciderea prințului austriac Rudolph, în Mina Nicolae, după care a reluat vechiul nume Rudolph) si Mina Ghizela (Gisela).
Pesteră / SalinăMuzeuActivităţi / AgremementTurda, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.58783, 23.78673
52. Salina Praid
Salina Praid este o mină de sare gemă din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul muntilor Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus și formează o "solniță" uriașă, un zăcământ sub formă de ciupercă întoarsă, ce ajunge până la 2700-3000 m adâncime, cu un diametru de la 1,2 - 14 km. Primele exploatări de sare sunt atestate de pe vremea romanilor, dar mina din Praid este atestată documentar de la 1200, iar exploatarea intensivă se face din 1700. În anul 1980, în salină s-a deschis o bază de tratament. Este prezent un microclimat de salină, cu temperaturi relativ constante, între 14-16 C, umiditate scazută 66-70% și presiune atmosferică mai mare decât la suprafață, în medie de 735-738 mmHg. Pe distanța de 1250 m de la intrarea în salină până baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei. Salina este amenajată cu spații de recreere, locuri de joacă pentru copii, restaurant, toalete, capelă pentru rugăciune, internet-cafe și un muzeu care prezintă metodele de extragere a sării din cele mai vechi timpuri până azi.
Pesteră / SalinăMuzeuActivităţi / AgremementPraid, HG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.559, 25.148
53. Vama Veche
Ne propunem să ajungem la Vama Veche măcar o dată în fiecare an. Staţiunea unde se merge cu cortul să auzi valurile în noapte, se dansează noaptea pe plajă la Stuf şi se uită de idei preconcepute. Aici se ascultă mult rock şi folk. Sunt şi camping-uri în zonă şi pensiuni pentru toate gusturile. Credem că oricine trebuie să încerce gustul de Vamă! Festivalurile locului: Stuf Stock Festival şi, la început de septembrie, Folk You! Vama Veche este punct de frontieră cu Bulgaria, aşa că dacă vreţi să beţi o bere ieftină bulgărească daţi o fugă până în primul sat din Bulgaria (o să vedeţi acolo sărăcie cruntă) - veţi putea plăti cu lei româneşti şi veţi vorbi româneşte acolo :)
PlajăSat / Comuna / OrasActivităţi / AgremementFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiVama Veche, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.75340, 28.57261
54. Cetatea de la Şiria
Ruina unei cetăţi medievale din secolul al XIII-lea, aflată pe Dealul Cetăţii. Aici se practică parapantism. Șiria se numea în maghiară Világos, în germană Hellburg, în trad. "Cetatea luminată". A fost un punct strategic important. În perioada răscoalei lui Gheorghe Doja, cetatea este vremelnic ocupată de cetele țărănești ale acestuia. Sub stăpânire otomană spre mijlocul secolului al XVII-lea, fortăreața servește drept garnizoană a lui Mihai Viteazul. Ulterior, cetatea este ocupată din nou de către otomani în anul 1607 și deținută de către aceștia până în anul 1693. Trupele habsburgice au distrus cetatea în anul 1784.
Cetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicObiectiv istoric / cultural / arhitecturalActivităţi / AgremementŞiria, AR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.266286, 21.656825