Distanța totală: Închide

drumliber.ro

Bine aţi venit! În urmă cu doi ani şi jumătate porneam la drum cu un articol de la Peştera Muierilor, primul scris. Cu greşeli şi idei amestecate (ce să fac dacă m-am dus la Politehnică?). Au trecut lunile şi drumurile făcute prin ţară. Am învăţat (sper) să scriu mai bine. Am renunţat la ieşirile foarte frecvente în străinătate pentru a umbla cât mai mult posibil pe cărările României.

Credem că oricine trebuie să călătorească.

Te ajutăm să găseşti cea mai bună soluţie pentru a face asta, şi mai important, te ajutăm să treci peste piedicile care te ţineau acasă mai mult decât era cazul. Adică îţi răspundem la întrebările: unde să merg? cum să merg? ce să iau cu mine? ce pot vedea acolo?

Până să te ducem înapoi la lista cu obiective turistice din România (presupunem că pentru ele ai venit aici), te anunţăm că avem alături pe Andrea, Anda şi Andreea. Iar eu sunt Florin. Împreună am lucrat la acest început de proiect şi sperăm să îţi placă.

Destul cu prezentările, hai înapoi la lista noastră!

Cu simpatie, echipa drumliber.ro.

Din blog citire

Un loc pe podium la Webstock 2012

Vineri – 28 septembrie 2012, a fost una din cele mai importante zile pentru industria de social media din România. Sub sloganul „online suntem mai puternici”, cea de-a V-a ediție Webstock s-a desfășurat anul acesta [...]

Citește articolul »

Tutorial video: cum se folosește noua interfață a site-ului cu obiective turistice

Pentru că ne dăm seama că nu toată lumea s-a născut cu calculatorul în brațe, am realizat un scurt film în care prezentăm zonele principale ale site-ului nostru cu locații turistice. Va urma și un altul cu detalierea funcțiilor de căutare, dar până atunci, vă dorim vizionare [...]

Citește articolul »

Noua interfață a site-ului cu Obiective de văzut în România

După multă muncă și inspirație, am lansat noua interfață a site-ului cu obiective turistice. Ce oferă în plus noua față? Nu uita să urmărești și

Citește articolul »


Citește pe drumliber.ro

Denumire

Categorie

Localitate

,

Jud

Fă-ţi ruta

1. Staţiunea turistică Lepşa
Lepşa este un sat vâncean, situat pe Valea Putnei, într-o zonă extrem de pitorească. Străvechea aşezare de tăietori de lemne şi crescători de animale a ştiut să fructifice avantajele zonei montane, în care este amplasată, devenind o importantă staţiune turistică. Înfiinţarea unui Parc Natural în judeţul Vrancea se înscria în eforturile României de proteja o suprafaţă cât mai mare din habitatele şi speciile de interes conservativ şi iată că în zonă pot fi admirate mai multe obiective naturale sau antropice: Mănăstirea/Schitul Lepşa, Cascada Putna (o rezervaţie naturală în miniatură), Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, Vârful Tisaru, Lacul de acumulare de la Greşu, Staţiunea Soveja (are cel mai ozonat aer din România) şi tot aici se află şi un Mausoleu dedicat eroilor din Primul Război Mondial, dar şi o Tabără de scluptură. Păstrăvăria Lepşa şi Motelul Cascada care asigură o tabără de campare pentru corturi şi rulote sunt alte două exemple ce demonstrează cât de variate pot fi activităţile de agrement ale staţiunii.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuDelta / Chei / DefileuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleObiectiv istoric / cultural / arhitecturalBiserică / Mănăstire / SchitTraseuActivităţi / AgremementLepşa, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.95, 26.59
2. Lacul Mărghitaş
Lacul Mărghitaş, un lac de acumulare din Munţii Semenicului, judeţul Caraş Severin, este situat pe râul Buhui (afluent de stânga al Carasului), în aval de Lacul Buhui, la o altitudine de 545 metri. Lacul desfăşurat pe o suprafaţă de 4 hectare are formă de săgeată şi este lung de 400 m, lat de 100 m, iar adâncimea sa maximă atinge 6 m. S-a format în spatele unui baraj de beton construit în anul 1940, înalt de 7 m, lung de 30 m şi lat de 1,5 m, fiind amenajat exclusiv în scopuri turistice. Aşadar Lacul Mărghitaş a fost primul lac articifial din ţară construit pentru turism. Lacul este plin de vegetaţie acvatică, în apele sale găsindu-se peşti precum linul, cleanul sau caracuda. Aria protejată Buhui – Mărghitaş este deosebit de pitorească, vizitatorii putând opta pentru drumeţii, excursii speologice, trasee montane. În staţiunea turistică se pot practica şi activităţi de agrement precum: pescuit, plimbări cu barca, patinaj (pe timp de iarnă).
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuActivităţi / AgremementAnina, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.12332, 21.89977
3. Câmpu lui Neag
Câmpu lui Neag este o localitate în județul Hunedoara. Obiective: Peștera cu Corali, rezervație naturală speologică pe Valea Scorotei în Retezatul calcaros (suprafață 0,5 ha). Deși distrusă în mare parte de vizitatori, rezervația prezintă numeroase urme ale numeroaselor concrețiuni (clusterite, stalactite, draperii și cruste). Peștera Zeicului, rezervație naturală speologică pe râul Jiul de Vest, care prezintă o mare varietate de de formațiuni stalagmitice și un bogat material paleontologic. Peștera Zeicului era cunoscută în prima ei porțiune, de localnici, ca loc de adăpost pentru turme. Se spune că ea a slujit și ca ascunzătoare pentru haiducii lui Zeicu, fapt întărit prin descoperirea în peșteră a unor flinte ruginite. Lacul Câmpu lui Neag, care a luat locul unei foste cariere de huilă, exploatată timp de 10 ani, este folosit pentru agrement. Lacul are peste 70 de metri adâncime și este permanent alimentat de două izvoare care mențin nivelul ridicat. Toate galeriile subterane sunt inundate și curenții de apă sunt puternici, reprezentând un pericol de înec.
Sat / Comuna / OrasLac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30559, 23.0315
4. Sfântu Gheorghe (Delta Dunării)
Singura metodă de a ajunge aici este cu vaporul sau barca (de exemplu cu vapoarele Navrom de la Tulcea, Murighiol, etc.). Este un mic colţ de rai din Delta Dunării, la gura de vărsare a braţului cu acelaşi nume în Marea Neagră. Aici se ţine festivalul de film Anonimul (cu intrare liberă la proiecţiile de noapte).
Sat / Comuna / OrasDelta / Chei / DefileuPlajăParc naţional / rezervaţii naturaleFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiSfântu Gheorghe, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.8975, 29.5937
5. Parcul Elena Sturdza
La sfârșitul secolului al IX-lea, una dintre moșiile mari ale comunei Dobârceni a intrat în stăpânirea familiei Sturdza. Elena Sturdza, una din personalitățile vremii, s-a implicat puternic în dezvoltarea satului, construind pe cheltuiala sa, primul local de școală - mai este și astăzi în folosință. Vechea curte domnească a conacului se afla pe locul actualului parc comunal și pentru a păstra memoria Elenei Sturdza, parcul îi poartă astăzi numele. Din păcate, conacul nu s-a păstrat până în zilele noastre. Obiectiv propus de Victor Perdevara!
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturaleDobârceni, BT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.82366, 27.06160
6. Poiana Mărului
Poiana Marului este o statiune situata in judetul Caras Severin, la 25 km distanta de orasul Otelu Rosu. Se bucura de o asezare pitoreasca, in mijlocul padurilor de conifere si foioase de pe Muntele Mic, Muntele Nedela si Varful Pietrii. La o altitudine de 500 m se afla subzona Poiana Marului. De aici pleacă trasee spre Retezat sau spre situl Natura 200 Ţarcu (cuprinde şi Muntele Mic)
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuPoiana Mărului, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.40006,  22.55000
7. Băile Herculane
Băile Herculane este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din lume și probabil prima din Europa (Al Aquas), existând de mai mult de 2000 de ani. Prin stațiune trecea Via Danubia, drumul care făcea legătura dintre Dacia si restul Imperiului Roman - traseul este în lucrări și după ce va fi refăcut, va intra pe lista de obiective turistice de seamă din România. La Băile Herculane poți face o baie termală noaptea, în aer liber, poți urca pe cărările ce duc spre vârful munților și spre crucea, spre grotele existente, poți admira Pinul Negru de Banat. Tot de aici poți ajuge cu ușurință la vechea graniță a Imperiului Austro-Ungar (Cheile Țasnei/Țâșnei). Sissi, îmărata Imperiului Habsburgic a adus înflorirea în Herculane în anii 1700, lucru evident când ești la fața locului. Deasupra de Herculane, la câțiva kilometri în amonte pe Cerna găsiți un baraj, iar continuând linia apei o să ajungeți la Cerna Sat cu ale sale impresionante Chei ale Corcoaiei. Idee primită de la Cau (mir...a@yahoo.com)
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturaleDelta / Chei / DefileuActivităţi / AgremementBăile Herculane, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.87838, 22.41347
8. Monumentul comemorativ al Adunarii de la Islaz
Monumentul comemorativ al Adunarii de la Islaz este situat în centrul localităţii Islaz şi comemorează locul unde, pe 9/21 iunie 1848, a avut loc Adnarea Populară care a aprobat Proclamaţia de la Islaz. Acest document era programul Revoluţiei de la 1848. Monumentul a fost realizat în anul 1969 şi este reprezentat dintr-un bloc masiv de beton ce are montate pe el nişte reliefuri executate în travertin. Islazul este localitatea cea mai apropiată de vărsarea Oltului în Dunăre, chiar la gura de vărsare a acestuia, la vreo 10 km vest, faţă de Turnu Măgurele, şi din acest motiv, pe lângă importanţa istorică şi culturală a locului, poate fi amintită şi frumuseţea peisajului creat de natură. La gura Oltului poate fi descoperită o plajă cu nisip fin, neatinsă de turismul de masă. Tot în zona aceasta, pe Dunăre se găsește şi Rezervația Naturală Ostrovul Mare, Islaz.
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturalePlajăObiectiv istoric / cultural / arhitecturalIslaz, TR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  43.73345, 24.75001
9. Muzeul Natural al Trovanților
Trovanți sunt microforme de relief caracteristice acumulărilor de nisipuri și unor stratificații de gresii bogate în carbonat de calciu. Trovanții sunt concrețiuni care cresc spontan -din centru către periferie- cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Sunt incorect cunoscuți în anumite cercuri sub numele de "pietre care cresc".
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitMuzeuCostești, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13713, 24.0687
10. Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru
Situl fosilifer cu dinozauri Sânpetru este o arie protejată de interes național, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, de tip paleontologic), inclusă în Geoparcul Dinozaurilor "Țara Hațegului”. Cu o suprafață de 5 ha, situată în bazinul Depresiunii Hațeg, pe teritoriul satului Sânpetru, comuna Sântămăria-Orlea, paleofauna reptiliană de la Sânpetru este reprezentată de specii de dinozauri, crocodili, broaște țestoase.
Sat / Comuna / OrasParc naţional / rezervaţii naturaleCetate / Biserică fortificată / Turn de apărare / Donjon / Sit arheologicSânpetru, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.54799, 22.9222
11. Munţii Măcin (cei mai vechi din Romania), Tulcea
Grupă muntoasă aparținând de Munții Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Țuțuiatul, având 467 m. Este constituit Parcul National Muncii Măcin.
TraseuParc naţional / rezervaţii naturaleMăcin, TL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.240, 28.199
12. Hălmăgel – Luncşoara
Zona Apuseni. Satele Hălmăgel – Luncşoara sunt situate într-un loc ascuns al judeţului Arad, în partea de est, la poalele Munţilor Bihor, pe râul Hălmăgel. Aici pot fi întâlnite numeroase animale sălbatice, locuri inedite, peşteri, cascade, bălţi şi lacuri de mici dimensiuni, precum şi case vechi de munte. Traseele montane ce pot fi parcurse prin sălbăticia locului au un grad uşor de accesibilitate, ele urcând dealurile şi munţii locului, de jos şi până în vărf. Traseul turistic ce urcă pe Muntele Găina trece prim satul Hălmăgel. Dacă satul Hălmăgel este puţin mai cunoscut pentru bogăţia sa etnofolclorică, pentru arhitectura tradiţională, precum şi datorită serbării câmpeneşti "Târgul de fete de pe Muntele Găina" (intrare separată la Evenimente/Târguri/Festivaluri), satul Luncşoara ascunde un loc neexplorat, cu foarte multe locuri inedite: cascade, mine părăsite, pârâuri muntoase, animale sălbatice, o biserică de lemn construită în anul 1860, ce se află pe noua listă a monumentelor istorice naţionale. În zonă se pot practica vânatul şi pescuitul, în apropiere aflându-se şi Crişul Repede.
Lac / Baraj / TăuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleFestivaluri / Târguri / ExpoziţiiTraseuHălmăgel, AR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.26700, 22.6157
13. Lacul Jgheburoasa
Lacul Jgheburoasa este un lac din Munţii Făgăraş Sud, de origine glaciară a cărui adâncime este de aproximativ 2 metri. Lacul are formă de pară şi în apele sale poate fi întâlnit păstrăvul. Este în afara traseelor montane marcate. Face parte din Rezervaţia Naturală din Munţii Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuNucşoara, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.372107, 24.763477
14. Peştera Coiba Mare
Zona Munţilor Apuseni / Munţii Bihor. Rezervația naturală Coiba Mare. Coiba Mare este o peșteră situată la aproximativ 300 de metri de cătunul Casa de Piatră. La fundul dolinei îşi face apariţia cea mai mare gură de peşteră din Munţii Bihor: are o lăţime de 74 m şi o lăţime de 47 m. Lungimea totală a tuturor galeriilor acestei peşteri depăşeşte 4 km. Imediat după intrare urmează o sală mare, o galerie, care intră într-o altă galerie, mai spaţioasă, cu un curs subteran. După ce se ajunge la cursul subteran al văii Gărdişoara avansarea este greoaie, din cauza lacurilor şi cascadelor. Şi după încă 386 de metri, galeria se termină cu un sifon. Apa înghiţită aici, reapare la Izbucul de la Tăuz. Din sala mare sunt mai multe galerii care ne duc la etaje superioare, fiindcă lungimea totală a peşterii este de 5050 m. Peştera poate fi vizitată pe tot parcursul anului însă este recomandat ca vizitatorii să fie unii experiementaţi, să aibă asupra lor surse de iluminat (eventual lămpi de carbid), echipament specializat pentru speologie şi să fie evitate perioadele ploioase sau cele în care debitul râului Gărdişoara este mare, deoarece în aceste momente pasajele strâmte sunt adeseori inundate sau blocate, iar imposibilitatea ieşirii din peşteră, până la ape mai mici devine foarte probabilă. După ce se iese în potecă, se mai urcă, pe firul văii aproximativ 400 m, unde poate fi descoperită Peştera Coiba Mică. Aici, la un perete, apa Gărdişoarei se pierde în totalitate printr-o cascadă înspumată.
Lac / Baraj / TăuCascadaParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuCasa de Piatră, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.53739, 22.77816
15. Lacul Roşu
Lacul Roșu este un cel mai mare lac de baraj natural format din România. S-a format în 1837 prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcoș. Este situat lângă Cheile Bicazului la poalele lui Hășmașul Mare, în apropierea orașului Gheorgheni din județul Harghita. Adâncime maximă: 10,5 metri.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleLacu Roşu, HG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.783333, 25.783333
16. Tăul Ştiol
Tău alpin în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Citat din 2007: În 2002, primarul de atunci al oraşului Borşa a distrus un tău alpin, aflat în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Tăul Ştiol, aşa cum este cunoscut, e înscris în lista monumentelor naturii, fiind o arie protejată de lege. Cu de la sine putere şi fără a avea avizele legale, Gavrilă Grec a dispus înlăturarea unei buze a tăului şi ridicarea unui dig, triplând suprafaţa lacului.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleBorşa, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.639832, 24.673748
17. Barajul şi Lacul de acumulare Drăgan sau Lacul Floroiu
Lac în Apuseni, Stâna de Vale. Lacul de acumulare Drăgan este situat în judeţul Cluj la intersectia drumurilor forestiere a localităţilor Poieni, Huedin, Ciucea, Stâna de Vale – Lacul Lesul Ursului – Bihor; este un lac antropic şi unul dintre puţinele locuri rămase autentic sălbatice (nefrecventate de turişti) în biosfera românească, aici găsindu-se o vegetaţie de trecere de la foioase la conifere şi o faună formată din căpriori, lupi, urşi carpatini, râşi şi vipere. Se află la 25 de km de la drumul E60, dacă se intră de la Bucea şi la 20 km dacă se intră între Ciucea şi Poieni. Barajul din beton, în arc a fost terminat în 1987, are o înălţime de 120 m, iar lungimea coronamentului este de 424 m. Apa lacului se foloseşte pentru producerea de energie electrică, pentru atenuarea viiturilor dar şi pentru irigaţii. Drumul forestier de pe lângă lacul de acumulare ajunge la celălalt drum din Valea Iadului, la Remeţi. De acolo se poate continua drumul spre Stâna de Vale, iar pentru iubitorii drumeţiilor drumul este deschis pentru traseele din Bihor – Vlădeasa.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuLunca Vişagului, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.77916, 22.71407
18. Tăul Ţapului sau Lacul Ţapului
Lac în Munţii Retezat, Parcul Naţional Retezat, în apropiere de Vârful Ţapu 2378m, pe latura de E-NE a parcului naţional. Acces doar pe jos din satul Cârnic (de fapt puţin mai sus de sat unde se termină drumul).
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.37657, 22.9243
19. Vânătările Ponorului
Vânătările Ponorului este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan ca poljie, poate singura formă de relief de acest fel din România. Rezervația Vânătarile Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trascăului la confluența văilor Ponorului, Poienii si Seacă. Administrativ este împărțită între satul Vale în Jos, comuna Ponor și satul Dumești, comuna Sălciua, județul Alba. Cascada Vânătările Ponorului se situează în rezervaţia omonimă, în uriaşa dolină Vânătara, spre care se îndreaptă pârâul Valea Poienii. Apele lui ajung pe fundul ponorului printr-un şir de cascade ce totalizează 70-80 m de cădere a apei, cea mai mare dintre ele măsurând 25 m.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuSălciua de jos, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.366667, 23.45
20. Lacul Tăurile Pietrele şi Lacul Pietrele
Zona Munţii Retezat. Un element care sporeşte pitorescul Munţilor Retezat îl reprezintă numeroasele văi şi circuri glacire, aflate în spatele unor praguri glaciare sau a unor acumulări morenice. În Retezat se întâlnesc peste 65 de lacuri glaciare, cele mai multe dintre ele fiind permanente. Aceste lacuri sunt grupate în mai multe complexe glaciare, cele mai importante fiind: Pietrele, Judele şi Lăpuşnicul Mare. Complexul glaciar Pietrele se află dezvoltat pe văile Stânişoarei, Pietrele, Valea Rea şi Galeşul, cu circuri bine dezvoltate, văiile prezetand lungumi de 2-6 kilometri. Între acestea Circul şi Valea Pietrele ocupă o parte centrală, având în parte superioară un circ larg în se află lacurile Tăutul Pietrelor (Tăurile Pietrele), în număr de trei, dispuse sub forma unei salbe, la 2100 de metri altitudine, iar apoi şi Lacul Pietrele aflat la 1990 de metri altitudine. Lacul Pietrele are aspectul unei cuvete foarte evoluate, procesul de colmatare fiind foarte avansat. Din acest motiv Lacul Pietrele este renumit pentru apa lui curată şi îmbietoare. Are o suprafaţă de circa 0,4 hectare şi o adâncime mai mică de 1 metru, fiind dominat de impunătoarele piscuri ale Stânişoarei, de Culmea Pitrele şi de şoseaua Bucurei. Zona aceasta este inclusă în traseele montane din Munţii Retezat, ce au ca plecare Cabana Pietrele (cu toate că a ars în anul 2007, s-au făcut numeroase reparaţii şi renovări, iar cabana poate fi folosită în scop turistic fără nicio grijă).
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.37512, 22.88293
21. Lacul Vaduri
Lacul Vaduri este un lac de acumulare, situat la o altitudine de 350 m, pe sectorul de vale transversală a Bistriţei, având la nord Munţii Stănişoarei şi la sud Munţii Goşmanu, pe raza localităţii Pângărăcior, în imediata vecinătate a satelor Scăricica, Vadurele, Vaduri sau Preluca, judeţul Neamţ. Este cel de-al doilea ecosistem lacustru de pe cursul râului Bistriţa, aval de hidrocentrala de la Stejaru, între lacurile Pângăraţi şi Bâtca Doamnei, în unitatea carpatică a munţilor Flişului. S-a format în anii 1965-1966, prin bararea cursului natural al râului Bistriţa, în dreptul localităţii Vaduri, cu scopul producerii energiei electrice. Lacul are un nivel maxim de 350 m, o suprafaţa de 120 de hectare, o lungime maximă de 3600 m, lăţime maximă de 825 de metri, iar în zona barajului adâncimea maximă atinge 15 m şi este alimentat, în proporţie de 95% de apa turbinată prin hidrocentrala Pângăraţi, dar şi din afluneţii direcţi (pâraiele Pângărăcior şi Bisericani, pe partea stângă şi pâraul Secu-Vaduri, pe partea dreaptă). Lacul Vaduri a fost desemnat arie de protecţie specială avifaunistică deoarece reprezintă o zonă importantă pentru păsările ce se deplasează pe culoarul de migraţie est carpatic, oferind condiţii favorabile de hrană şi adăpost, necesare iernatului, pentru numeroasele specii migratoare: lebăda de vară, raţa mare, raţa sunătoare, corcodelul mic, raţă suliţar, raţa roşie, raţa cu cap castaniu, lebăda de iarnă. Speciile de peşti ce trăiesc aici sunt: oblete, stiucă, beldiţă, ghiborţ, biban, plătică, roşioară, boiştean, porcuşor, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu etc. În cadrul acestui ecosistem sunt protejate, pe lângă numeroasele specii faunistice şi specii floristice unicat. Lacurile Vaduri şi Pângăraţi sunt o verigă importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toata zona estică din continentul european. Lacul oferă multiple posibilităţi de petrecere a timpului, activităţile de agrement desfăşurate aici fiind făcute în limita impusă de conservarea şi păstrarea ecosistemului.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuVaduri, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.9375, 26.2405
22. Lacul Podragu
Zona Munţilor Făgăraş. Munţii Făgăraş prezintă o mare densitate de culmi, abrupturi, vârfuri și înălțimi, iar acest lucru a făcut ca ei să poarte şi numele de Alpii Transilvaniei. Lacul Podragu este situat în Munţii Făgăraş, în obârşia văii Podragului, la poalele Vârfului Podragu (2482 m), la o altitudine de 2140 de metri. Lacul s-a format într-un circ glaciar si este alimentat cu apă, pe lângă cea nivo-pluvială, dintr-un izvor situat în partea de sud a lacului, dar şi din numeroase alte izvoare de suprafaţă, răspândite în jurul său. Evacuarea sa se face printr-un singur emisar, situat în partea de nord-vest, alimentând şi Lacul Podragu Mic. Forma lacului este una ovală, are o lungime de 250 de metri şi o lăţime de 190 de metri, adâncimea maximă a apei (15,5 m) fiind măsurată la 40 de metri de malul dinspre Fereastra Podragului. Lacul este populat cu păstrăvi munte. Se poate ajunge la lac doar prin drumeţii montane, traseul urmând ruta: Arpaşu de Sus, Cabana Arpaşu Mare, apoi traseu pe Valea Arpaşului până la pârâul Banului, şi poteca marcată cu triunghi roşu până la Cabana Podragu, situată pe malul lacului. Se poate alege şi un traseu pornind de pe Şoseaua Transfăgărăşean. Pe lângă Cabana Podragu, în aval de aceasta se mai află şi Cabana Turnuri. Lacul face parte din Parcul Natural – Golul Alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuArpaşu de Sus, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60980, 24.69097
23. Lacul Şureanu sau Iezerul Şureanu
Zona Munţilor Şureanu. Munții Șureanu (Sebeș) au înălțimi relativ medii și mici și ocupă o suprafață destul de întinsă, 1585 km². Sunt lipsiți de creste zvelte și de custuri glaciare, însă au suprafețe de eroziune întinse, iar lacurile naturale ce pot fi găsite aici au origine glaciară și nivală. Lacul Şureanu numit şi Iezerul Șureanu se găsește pe treapta inferioară a circului glaciar din estul Vârfului Șureanu, la altitudinea de 1840 de metri, având o suprafaţă de 5334 mp, un volum de 15750 mc şi o adâncime maximă de 7,3 metri. Este populat cu păstrăv indigen și se află într-o locație magnifică, înconjurat de jnepeni. Este considerat unul din cele mai frumoase lacuri glaciare din România. Arealul acesta a fost inclus în Rezervaţia Naturală Iezerul Şureanu.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCugir, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.55968, 23.5227
24. Lacul Sfânta Ana
Singurul lac vulcanic din România. Este în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu. Altitudine: 946 m. Are formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că "Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții". Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuTuşnad, HR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.126385, 25.88689
25. Lacul Slăvei
Zona Munţii Retezat. Un element care sporeşte pitorescul Munţilor Retezat îl reprezintă numeroasele văi şi circuri glacire, aflate în spatele unor praguri glaciare sau a unor acumulări morenice. În Retezat se întâlnesc peste 65 de lacuri glaciare, cele mai multe dintre ele fiind permanente. Aceste lacuri sunt grupate în mai multe complexe glaciare. Pe versantul sudic al muntelui se află complexele glaciare Judele, Lăpuşnicul Mare şi Râul Bărbat. Complexul glaciar Lăpuşnicul Mare cuprinde mai multe circuri, dintre care se detaşează Slăveiul, Bucura şi Peleaga. Căldarea glaciară a Bucurei cantonează cele mai spectaculoase lacuri glaciare: Lacul Bucura – aflat în şaua Bucurei, la 2041 de metri altitudine, cu o suprafaţă de 8,8 hectare şi o adâncime maximă de 15,7 metri, având formă aproximativ dreptunghiulară; Tăul Agăţat – aflat la o altitudine de 2260 de metri şi ocupând un circ suspendat sub Vf. Bucura; Tăul Porţii – pare atârnat de cea mai înaltă treaptă glaciară a Circului Bucura, sub Vf. Judele, la o altitudine de 2140 de metri (este aproape tot anul acoperit cu gheaţă, doar în veriile mai călduroase apa lacului ajunge să se dezgheţe abia în luna august); Lacul Florica – la o altitudine de 1980 de metri, iar în imediata lui vecinatate se găsesc alte două mici ochiuri de apă; Lacul Ana – este cel mai mare din această salbă lacustră, având o adâncime de 11,6 metri şi o suprafaţă de 3,6 hectare; Lacul Lia – este ultimul lac din acest şirag şi se află la o altitudine de 1930 de metri, adunând ape ce vin dinspre Bucura şi Lacul Ana. Tot pe flancul sudic al Munţilor Retezat mai pot fi menţionate: Lacul Buta, Lacul Turcelu şi Lacul Slăvei. Lacul Slăvei este un mare lac de baraj morenic şi se află în Pintenul Slăveiului.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCâmpu lui Neag, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3392, 22.8733
26. Lacul Doamnei
Zona Munţilor Făgăraş. În Muntii Făgăraş se constituie cea mai densă reţea hidrografică din Carpaţi, în acest masiv putând fi observate o serie de lacuri glaciare: Avrig 2011 m, Călţun 2147 m, Doamnei 1865 m, Bâlea 2034 m, Podrăgel 1893 m, Podragu 2136 m. Ele sunt puncte de popas sau de înnoptare pentru drumeţii de pe munte. Majoritatea acestor lacuri se găsesc în traseul principal de creastă (Avrig, Călţun, Capra, Urlea), iar cele care nu sunt în traseul de creastă se găsesc în traseele de legătură (Doamnei, Bâlea, Podrăgel). Lacul Doamnei, mai puţin cunoscut, este aşa cum spuneam un lac glaciar situat o altitudine de 1865 de metri, cu o adâncime de 1,5 metri şi o suprafaţă de 3000 mp. Prin preajma lacului trece o potecă turistică mai puţin circulată, marcată cu cruce roşie şi care face legătura, prin ocol, între Hotelul Bâlea Cascadă şi Balea Lac, prin Valea Doamnei (afluent al Râului Bâlea). Traseul Lacul Doamnei – Lacul Bâlea poate fi parcurs într-o oră şi jumătate (potecă slab marcată), iar traseul Cabana Bâlea Cascadă – Lacul Doamnei, peste Piscul Bâlii (aproximativ 1/2 ore), pe la Valea Doamnei (aprox. 1 oră şi un sfert) şi Cabana de Vânătoare se parcurge în 2/3 ore. Lacul Doamnei face parte din Parcului Natural – Golul alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCărţişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60518, 24.59961
27. Barajul şi Lacul de acumulare Valea lui Iovan
Lacul Valea lui Iovan sau Lacul Iovan este realizat prin bararea râului Cerna, în aval de confluenţa cu Râul Iovanul (Râul Valea lui Iovan se formeză la confluenţa braţelor Godeanu şi Scărişoara), într-o zonă încastrată între culmile sud-estice ale masivului Godeanu şi cele nord-vestice ale masivului Mehedinţi, în culoarul Cernei (Valea Cernei). Lacul de acumulare format în spatele barajului are un volum total de 124 mil. mc. Suprafaţa lacului este 292 hectare, oferind un peisaj splendid, într-o zonă cu o naturaleţe aparte. Lacul este inclus în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCerna Sat, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1731, 22.7472
28. Iezerul Ţarcu
În Munţii Ţarcu, în văile și căldările glaciare există mai multe lacuri. Între acestea este căldarea glaciară Oboroacele, ce adăposteşte Iezerul Țarcu. Acesta de află la o altitudine de 1950 metri şi este cuibărit între grohotișuri.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuPoiana Mărului, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.31092, 22.55036
29. Lacul Capra
Lac glaciar situat în mijlocul munţilor Făgăraş la 2241 de metri altitudine şi doar 45 de minute de mers pe unul dintre traseele turistice din Bâlea Lac. Cu o adâncime maximă de 11 m, peisajele din jurul lacului, vederea în ansamblu a munţilor Făgăraş, traseul pe care îl parcurgeţi, toate sunt de o frumuseţe rară.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBâlea Lac, AG Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.60125, 24.6279
30. Lacul Călţun
Zona Munţilor Făgăraş. Lacul Călţun face parte din suita lacurilor glaciare ce împodobesc Munţii Făgăraşului, aşadar este un lac glaciar situat în Căldarea Călţun (Lespezi), la nord-est de Vf. Negoiu, la o altitudine de 2135 de metri. Adâncimea sa maximă este de 11,8 metri. Din dreptul lui se poate observa Refugiul Călţun (datorită topografiei muntelui, refugiul este protejat de curenţi pe trei laturi, exceptând doar latura estică), iar în plan secundar se vede Vf. Lăiţel (2390 m). Traseele în Munţii Făgăraş urmează o rută ce face aproape imposibil ca Lacul Călţun să fie ratat (se află pe la jumătatea drumului între Cabana Negoiu şi Cabana Bâlea Lac). Lacul Călţun face parte din Parcului Natural – Golul alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCărţişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.58159, 24.57272
31. Lacul Avrig
Zona Munţilor Făgăraş. Lacul Avrig este un lac glaciar din Munții Făgăraș şi se află la altitudinea de 2018 metri. Suprafața lacului este de 1,47 hectare, adâncimea sa maximă fiind de 4,5 metri. Are o formă oarecum trapezoidală, cu o lungime maximă de 180 de metri, pe direcția est-vest şi o lățime de circa 100 de metri, pe direcția nord-sud. În acest lac îşi are obârşia Râul Avrig. Este un lac cu o alimentare săracă, formată din trei firişoare de apă ce se scurg de pe versanţi, motiv pentru care şi emisarul situat în coltul sud-estic are un debit foarte redus (5 litri pe minut). Din punct de vedere turistic, Lacul Avrig se află la jumătatea traseului dintre Cabana Suru şi Cabana Negoiu şi pe la 10 km vest de Lacul Bâlea. Lacul a fost populat cu puieţi de păstrăv şi se află în Parcul Natural – Golul Alpin al Munţilor Făgăraş.
Lac / Baraj / TăuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuSebeşul de Sus, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.57875, 24.48170
32. Cascada Horoabei
Zona Munţilor Bucegi. În Munţii Bucegi există numeroase cascade ce amplifică spectaculozitatea locurilor. Cea mai accesibilă este Cascada Urlătoarea, situată în apropiere de Buşteni, însă alte cascade par a fi mai spectaculoase şi mai frumoase: Cascada Caraiman (în apropierea traseului Buşteni – Jepii Mici – Cabana Caraiman), Cascada Moara Dracului (pe traseul Bran – Valea Gaura – Cabana Omu), Cascada Obârşiei (pe Pârâul Obârşia Ialomiţei, sub Muntele Obârşia), Cascada Vânturişului (pe Izvorul Dorului, lângă Vârful cu Dor) şi Cascada Horoabei (în apropierea Cabanei Padina, pe Valea Horoabei). Traseul spre Valea Horoabei poate porni de la Cabana Padina. Valea Horoabei este de o frumuseţe sălbatică nemaiîntâlnită în Bucegi, peisajul, canionul (Izbucul Horoaba, Ponorul Horoabei şi Cheile Horoabei) şi cascadele fiind tipice pentru Munţii Apuseni. Traseul, deşi este unul dificil, este amenajat pe alocuri cu cablu ajutător şi este marcat cu marcaj neconvenţional (cruce verde). Ponorul Horoabei este greu accesibil (dar nu imposibil) în perioadele cu precipitatii abundente datorită nivelului ridicat al apei. După ce se ajunge la Cheile Horoabei, cascada cu acelaşi nume se arată impresionantă. În aceste chei s-au descoperit, în orizontul de calcare fin şi roz jurasice, o bogată faună de amoniţi şi branhiopode. Acest loc face parte din ce mai mare zonă declarată rezervaţie, din Munţii Bucegi, şi anume "Rezervaţia Peştera – Babele".
Delta / Chei / DefileuCascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3854, 25.4323
33. Podul natural de la Grohot
Podul natural de la Grohot este situat pe teritoriul satului Grohot, comuna Bulzeştii de Sus, judeţul Hunedoara, în treimea superioară a Cheilor Uibăreşti, pe valea Uibăreştilor. Aces loc a fost declarat monument al naturii şi este inclus într-o rezervaţie naturală de tip geologic, de categoria a III-a, cu o suprafaţă de 1 ha. Este protejat pentru a conserva elementele naturale specifice (podul natural propriu-zis), la care se adaugă și vegetația dezvoltată pe substrat calcaros, cu numeroase elemente specifice zonei submediteraneene. Podul s-a format prin prăbuşirea, în timp, a tavanului unei vechi peşteri şi are o lungime totală de 45 de metri, iar pe sub el curge Pârâul Grohot. În ţara noastră mai există o singură formaţiune asemănătoare, în judeţul Mehedinţi, fenomenul fiind o raritate naturală.
Delta / Chei / DefileuCascadaParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăCiudaţenie / Fenomen neobişnuitTraseuBulzeştii de Sus, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.242658, 22.755088
34. Cheile Cernei
Chei pe valea Cernei (Cerna Hunedoreană sau Cerna Ardeleană), în proximitatea comunei Lunca Cernii de Jos. Prezintă un peisaj de o deosebită varietate şi frumuseţe, nealterat de intervenţia antroEa prezintă un peisaj de o deosebită varietate şi frumuseţe, nealterat de intervenţia omului.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleLunca Cernii de Jos, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.653, 22.656
35. Cheile Pecinișca
Chei lângă Băile Herculane, în apropierea satului Pecinișca.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePecinișca, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.867550, 22.413139
36. Cheile Tişiţei
Are statut de rezervaţia naturală şi este una din cele mai mari arii rezervate din județul Vrancea.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleLepşa, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.9516, 26.5782
37. Cheile Bistriţei, Vâlcea
Nu departe de Mănăstirea Bistriţa, la intrarea în Parcul Naţional Buila Vânturariţa. Pe drumul forestier ce urcă de-a lungul râului spre parcul naţional.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleBistriţa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1889, 24.0404
38. Cheile Olteţului
Având pe o parte grupul munţilor Parâng şi pe cealaltă parte Munţii Căpăţânii şi cu o distanţă minimă de doar 2 metri, este considerat spaţiul cel mai mic dintre doi munţi din lume. Cheile sunt considerate atât rezervaţie botanică, cât şi rezervaţie mixtă, în cadrul unui complex carstic. Vegetaţia, cheile, grotele alcătuiesc un peisaj deosebit de atrăgător, valea superioară a Olteţului reprezintă o podoabă a Carpaţilor Meridionali şi merită a fi vizitată.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuPolovragi, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.20327, 23.7806
39. Defileul Dunării
Denumirea s-a împământenit şi deşi este tehnic incorectă deoarece sunt mai multe defilee ale Dunării, prin Defileul Dunării se înţeleg toate defileele dintre România în nord și Serbia în sud. În acest punct, râul separă Munții Carpați de Balcani. Lungimea totală este de 134 km din cursul Dunării. Numele maghiar, Vaskapu, înseamnă tot "Porțile de Fier", și este folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este Clisura Dunării. În Serbia defileul este cunoscut sub numele de Đerdap fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se Đerdapska klisura (prietenii sârbi folosesc denumirea bănăţeană, Clisura Dunării). Dunărea se îngustează pentru prima oară dincolo de insula (românească) Moldova Veche, cunoscută sub numele de Defileul Golubac. Are 14,5 km lungime și 230 m lățime în cel mai îngust punct. La începutul defileului se află un fort medieval la Golubac, pe malul sârbesc. Prin valea Ljupovska se ajunge la cel de-al doilea defileu, Gospodin Vir, care are 15 km lungime și se îngustează până la 220 m. Culmile urcă până la 500 m și sunt cel mai greu de ajuns de pe pământ. Donji Milanovac, mai largă, face legătura între Cazanele mari și Cazanele mici, care au o lungime de 19 km împreună. Valea Orșova este ultima secțiune mai largă înainte ca fluviul să ajungă la câmpiile Valahiei și la ultimul defileu, Defileul Sip. Cazanele Mari este cel mai cunoscut și mai îngust defileu: aici Dunărea se îngustează la 150 m și ajunge la o adâncime de până la 53 m. Pentru a face navigabilă Dunărea între Baziaș și Turnu-Severin, în această regiune a Clisurilor, unde cursul fluviului e numai cataracte, bancuri și vâltori, guvernul ungar din inițiativa contelui maghiar István Szechenyi încă în anul 1834 începe îndepărtarea stâncilor din cataractele Clisurii-de-sus. Lucrările continuă şi se termină cu o canalizare sistematică finalizată în 1898. Drumul serpuieşte de-a lungul Dunării şi acest lucru îl dă un farmec deosebit. Din loc în loc sunt golfuri frumoase (cele mai importante sunt Mraconia şi Dubova). Pe malul românesc, la Cazanele Mici, Statuia lui Decebal a fost sculptată în piatră (cea mai mare sculptură din lume făcută pe stâncă) între 1994 și 2004 cu finanţare de la milionarul lugojean/timişorean Drăgan.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuOrşova, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.63965, 22.29390
40. Cheile Corcoaia (sau Cheile Corcoaiei)
Cheile Corcoaiei sau Cheile Corcoaia din Judetul Gorj sunt situate in Muntii Mehedinti, la 44 de kilometri in amonte de Statiunea Baile Herculane si la 200 de metri amonte de Cerna Sat. In Chei se gasesc formatiuni cu aspect spectaculos. Aici puteti vedea scobituri circulare sau ovale in roca dura a unor rauri, cavitati de dizolvare si lapiezuri ce alcatuiesc un peisaj spectaculos. Lungimea Cheilor este de 300 de metri si sunt un monument declarat al naturii. Se ajunge acolo pe "Drumul Oaselor" - vezi filmul cu Florin Piersic. Crestăturile din stâncă de la intrarea în chei vin cu o legendă - ar fi făcute de Iorgovan cand a tăiat capul balaurului.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCerna Sat, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13328, 22.6959
41. Cheile Caraşului
Chei naturale pe Râul Caraş. În apropiere ce a mai rămas din ruina Cetăţii Caraş. Cheile sunt cunoscute şi pentru marea răspândire a liliecilor (planta). Oraşul Caraşova a fost colonizat cu etnici croaţi care şi la ultimele recensământuri s-au declarat tot croaţi şi sunt majoritari în comună. Până în 1990 ei se considerau caraşoveni şi erau vorbitori de limbă caraşoveană (nu sârbă, nu croată, nu bulgărească). Cultul majoritar este romano-catolic. Caraşova este punctul de plecare în unul din cele mai importante trasee turistice din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCaraşova, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2090, 21.8903
42. Cheile Bicazului
Cheile Bicazului reprezintă o zonă geografică deosebit de pitorească din România situată în partea centrală a Munților Hășmaș, în nord-estul țării în județele Neamț și Harghita. Cheile au fost formate de râul Bicaz și fac legătura între Transilvania și Moldova. Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Roșu în amonte până la localitatea Bicazul Ardelean în aval, este străbătută de drumul transcarpatic DN12C care leagă orașele Gheorgheni și Bicaz.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBicaz, NT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.968, 25.977
43. Cheile Ribicioarei
Cheile Ribicioarei, cu o lungime de 2 km, s-au format prin adâncirea pârâului Ribicioara (afluent al Crişului Alb) în formaţiuni cretacice, mai puţin rezistente (îndepărtate ulterior prin eroziune), şi apoi în rocile calcaroase. Versanţii sunt abrupţi, având o energie de 50-150 m, la baza lor apărând, pe alocuri, marmite de eroziune. În arealul cheilor au apărut peşterile Cizmei, Topliţa şi Izvorul Topliţei. Fac parte dintr-o rezervație naturală de tip mixt, categoria a IV-a, în suprafață de 20 ha. Rezervaţia naturală speologică Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor este situată pe raza comunei Ribița, pe râurile Ribicioara și Uibărești, la 12 km de Țebea. Se remarcă prezența calcarelor jurasice cu pereți pe alocuri foarte abrupți, pe care s-a dezvoltat o bogată vegetație specifică.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuUibăreşti, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.2376, 22.7709
44. Cheile Uibăreștilor
De la Cheile Ribicioarei, peste deal, spre apus, se ajunge la Cheile Uibăreştilor, situate pe Valea Bulzeştilor, în amonte de satul Uibăreşti. De fapt aceste chei nu se află pe teritoriul comunei Ribiţa, aparţinând comunei Bulzeşti, dar accesul spre chei este mai facil prin satul Uibăreşti, sau cum aminteam mai sus, peste deal, din Cheile Ribicioarei. Punctul de maximă atracţie al acestor chei, declarate şi ele areal protejat de categoria a IV-a, este Podul Natural Grohot, o ultimă rămăşiţă a peşterii care a existat în trecut aici. Cheile Uibăreştilor fac parte din Rezervaţia naturală speologică Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuUibăreşti, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.232925, 22.765941
45. Cheile Feneşului
Zona Munților Apuseni. Denumirea corectă a rezervaţiei, consemnată în lista oficială a rezervaţiilor din judeţul Alba, este Cheile Feneşului, după numele râului care o străbate. Ulterior, a apărut numele impropriu de Cheile Caprei, după numele celor două coloane stâncoase, Pietrele Caprei. Rezervaţia face parte din sectorul de sud al Munţilor Trascăului, iar cheile au fost sculptate de pârâul Feneş în calcarele caracteristice ale acestei unităţi montane. Suprafaţa şi limitele: 110 ha. În partea de vest, limita rezervaţiei este formată de marginea platoului Dâmbăului, cu altitudine de 1200-1300 m şi cu altitudini maxime de 1368 m în Vârful Dâmbău şi 1329 m în Vârful Faţa Florii. Ea coboară spre sud-sud-est pe panta abruptă şi apoi pe vâlceaua dintre Dealul Lazului şi Piatra Caprei până în Pârâul Feneşului, puţin mai jos de cantonul silvic. De asemenea, pe marginea platoului, coboară şi se roteşte către est pe o altă vâlcică, tot până în Pârâul Feneş, lângă o troiţă, în capătul nordic al cheilor.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuZlatna, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.156111, 23.286667
46. Cheile Sohodolului
Rezervaţia Naturală Cheile Sohodolului este în amonte pe râul Sohodol, comuna Runcu. O zonă frumoasă ce merită încercată. Într-un loc apa a săpat 2 găuri în stâncă, denumite de localnici "nări". Este unul dintre locaţiile clasice din Oltenia de sub munte unde se practică escalada pe stâncă (alături de Cheile Galbenului - Peştera Muierilor).
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleActivităţi / AgremementRuncu, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.13795, 23.1408
47. Cheile Tătarului
(A nu se confunda cu cele din Bucegi, Prahova) Cheile Tătarului constituie o rezervație naturală situată la 30 km de Baia Mare. Din stațiunea turistică Izvoare, se urmează drumul forestier spre nord care duce în direcția Cabanei Pleșca și spre Poiana lui Dumitru. Prin chei curge pârâul Runcu. Pe același pârâu este în construcție un lac de acumulare cu baraj din anrocamente. Finalizarea acestui baraj va duce la acoperirea de ape a zonei cheilor. Cheile se întind pe o lungime de câteva sute de metri și sunt singurele chei în andezit din țară. Stâncile înalte dau un aspectul sălbatic și deosebit de pitoresc zonei, dar cu toate acestea cheile sunt destul de puțin cunoscute ca și atracție turistică.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuBaia Mare, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.804444, 23.759444
48. Cheile Tătarului
(A nu se confunda cu cele din Maramureş) Rezervaţia naturală complexă Cheile Tătarului face parte din seria monumentelor naturale de pe teritoriul Munţilor Bucegi, în judeţul Prahova. Zona a fost declarată drept rezervaţie în anul 1970 şi se întinde pe o suprafaţă de 0,5 hectare. Se poate ajunge urmând traseul de la cabana Padina. Rezervaţia prezintă structuri carstice, prin care se numără peşterile, lapiezurile, turnurile sau dolinele. Cele două mari peşteri ce pot fi văzute în zonă sunt Peştera Mică şi Peştera Urşilor, care adăposteşte rămăşiţe ale speciei Ursus Spelaeus şi care cuprinde două coridoare de dimensiuni diferite, unul de 88 metri şi unul de doar 25 metri lungime. (coordonatele sunt de la localitatea apropiată)
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuSinaia, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3632, 25.4327
49. Cheile Dobrogei
Formaţiuni stâncoase foarte interesante din Podişul Casimcei, cea mai veche zonă din România. Cuprind şi mai multe peşteri importante din punct de vedere arheologic și paleontoligic. Se poate practica escalada.
Delta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăActivităţi / AgremementTârguşor, CT Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.48, 28.47
50. Cascada Şuşara
Face parte din Cheile Nerei (Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa). De la ultima casa din Sasca Montana urmam marcajul cruce albastra. Urcam usor pe Valea Susara prin padurea de brad, trecem prin Defileul Susarei si ajungem, dupa cca. 1 ora de la plecare la Cascada Susarei, care are o cadere de 15 metri, in doua trepte (vezi prima imagine de mai sus). De aici traseul urca spre Poiana Logor, apoi coboara pe drumul forestier. Se ajunge La Scaune iar de aici la Lacul Dracului.
CascadaDelta / Chei / DefileuParc naţional / rezervaţii naturaleSasca Montană, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.88428, 21.7159
51. Cascada Putnei (Săritoarea Putnei)
Are circa 80 de metri lungime, iar apa se strânge într-un lac cu adâncimea de aproximativ 12 metri. Cascada Putnei a fost declarată Monument al Naturii în anul 1973 şi în prezent Cascada Putnei este inclusă în Parcul Natural Putna Vrancea, ca zonă de management durabil. Importanța Cascadei Putnei constă în caracterul peisagistic și hidromorfologic datorat nu numai cascadei actuale, ci și a cascadei părăsite, rămasă suspendată pe malul stâng, deasupra Putnei, la cca 250 m în aval de actuala cascadă, ca urmare a proceselor tectonice, când o porțiune din patul vechii albii s-a prăbușit, iar vechiul curs a fost deviat pe albia actuală.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTulnici, VN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.926944, 26.614722
52. Cascada Sarita Iezerului
În Rezervaţia Iezerul Mare își are obârșia Valea Iezerului, care în zona abruptului andezitic, se prăvălește într-o cascadă denumită Sarita Iezerului interesantă mai ales primăvara la topirea zăpezii.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleHărniceşti, MM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.8001, 23.8351
53. Cheile Orzei
Chei în Bucegi, la sud de lacul Scropoasa. Au o lungime de 1,5 km şi sunt considerate cele mai strâmte, mai spectaculoase şi mai sălbatice chei de pe Valea Ialomiţei. În 1970, pentru a proteja acest spaţiu valoros, s-a constituit Rezervaţia Naturală Complexă Cheile Orzei.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleVârfureni, DB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.18, 25.25
54. Cascada Izvorul Frumos
Cascada Izvorul Frumos este amplasată lângă un izbuc ce străbate carstul Vioreanu, în Munţii Căpăţânii. Este cunoscut şi ca Izvorul Schitului Pahomie. Urcând pe firul apei, se poate observa că acesta curge printr-o galerie, pe care mai vine şi un curent rece. Izbucul acesta nu este un izbuc în adevăratul sens al noţiunii, dar cu siguranţă este vorba de un fel de aven, care colectează apa de pe platoul Builei şi izbucneşte la baza stratului de calcar. Sus, pe platoul carstic al muntelui, pot fi descoperite doline. Cascada Izvorul Frumos este o cascada cu apă de munte, rece ca gheaţa. Este inclusă în Parcul Naţional Buila – Vânturiţa.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleBiserică / Mănăstire / SchitTraseuBăile Olăneşti, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.24120, 24.12316
55. Cascada Săritoarea Ieduţului (Circultul Săritoarea Ieduţului)
Cascadă în Apuseni. La Cascada Săritoarea Ieduţului se ajunge din drumul de acces Stâna de Vale - Coada Lacului Lesu – pe un perete de stâncă apare indicator turistic, cerc albastru, înspre Cascada Săritoarea Ieduţului. Traseul este prin pădure, în urcare, cu o durata de 15 – 20 minute, destul de uşor. Se află la aproximativ 7 km se Stâna de Vale.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuStâna de Vale, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.71476, 22.60178
56. Cascada Moloh
Cascada Moloh este situată în zona Cheilor Someşului Cald, pe valea Moloh, o vale sălbatică, cu versanţi stâncoşi. Cascada are o înălţime de 10m. Valea a fost botezată de Czaran Gyula după un zeu fenician care cerea sacrificii de copii. Probabil sălbăticia văii l-a determinat pe marele cunoscător al munţilor Apuseni să-i dea acest nume.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuGilău, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.63325, 22.71451
57. Cascada Vârciorog
Zona Munţilor Apuseni, în Munţii Bihor. Cascada Vârciorog este situată în satul Vanvuceşti, lângă Arieşeni, la poalele Vârfului Piatra Grăitoare, într+o pădure de molid şi brad. Pentru frumuseţea ei, cascada şi zona înconjurătoare au fost declarate rezervaţie peisagistică. Căderea de apă de la aproximativ 15 metri are o singură săritură, săpând la bază o mare scobitură. Valea Vârciorog îşi are originea de sub Piatra Grăitoare (1658 m) şi este o vale tânără cu numeroase rupturi de pantă. Intrarea în rezervaţie se face de pe DN75 şi se află la 7 km de satul Vârtop. Se poate ajunge şi pe un drum forestier din Arieşeni, însă cei mai mulţi drumeţi preferă să urmeze valea pitorească Vârciorog, până la cascadă. Traseul pe vale este marcat cu punct galben şi este destul de uşor, fără urcuşuri şi coborâşuri semnificative, cascada fiind accesibilă şi pe timp iarnă, când apele ei îngheţă. Fructele de pădure sunt deliciul pofticioşilor, iar în apropierea cascadei se află şi o mină părăsită în care s-au făcut doar prospecţiuni, nefiind o exploatare minieră pe termen lung.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuArieşeni, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.48058, 22.69093
58. Cascada Oşelu (Boga, Apuseni)
Cascada Oşelu se află pe valea Oşelu, afluent de stânga a pârâului Boga. Valea Oşelu îşi are izvorul într-un izbuc situat la baza unei stânci din Piatra Ciungilor. Are un sector de chei cu multe repezişuri şi cascade mărunte. Cea mai mare cascadă se formeză în apropierea confluenţei cu pârâul Boga. Căderea aproape verticală are 5 trepte şi o înălţime de 10m. Apele ei ajung în acumularea de pe Boga, care se află în faţa cascadei.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBoga, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.60725, 22.67197
59. Cascada Moara Dracului
Cascadă în Apuseni, Stâna de Vale. Cascada Moara Dracului este situată pe râul cu același nume de pe versantul vestic al Munților Vlădeasa, în apropiere de Vârful Buteasa, dar și în apropiere de Lacul Floroiu (Lacul Drăgan). Are o înălțime de 20-25 de metri, căderea de apă în două trepte şi se remarcă mai ale prin frumusețea ei. Se poate ajunge la ea de pe drumul care leagă Stâna de Vale și Valea Drăganului, din dreptul cantonului Ciripa.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuStâna de Vale, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.68654, 22.70225
60. Cascada Iadolina
Cascadă în Apuseni, Stâna de Vale. Cascada Iadolina este considerată ca fiind cea mai frumoasă cascadă din Valea Iadului. Este situată sub nivelul şoselei, pe partea stângă a drumului dinpre Satul de vacanţă Coada Lacului Leşu (dreapta dacă se vine dinspre Stâna de Vale). Partea accesibilă turiştilor oferă o privelişte deosebită a căderii de apă, printre stâncile imense, parcă rupte din munte. Accesul la Cascada Iadolina se face pe drumul forestier Iadu şi pe o potecă, având drept sprijin o coardă metalică prinsă de peretele de piatră. Frumoasa cădere de apă, în mai multe trepte, atrage anual mii de turişti. Valea Iadului mai realizează cascade şi în continuare, sub Cascada Iadolina, însă acestea se pot vedea în condiţii de siguranţă, doar de sus.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBulz, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.73479, 22.56037
61. Cascada Pişoaia
Cascadă în Apuseni, în comuna Vidra, sat Nemesti (Nemeşi?), în apropierea Dealului cu melci. Este o splendida cadere de apa situata in partea dreapta a soselei, pe directia de mers spre Campeni, la aproximativ 400 m de sosea. Cădere de 18 m pe peretele stâncos al Arieşului Mic. Zona este declarata rezervatie peisagistica si este protejata pe o suprafata de 2.5 ha.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuNemesi, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.361801, 22.876582
62. Cascada Vânturişului
Cascada Vânturişului, Avenul Vânturiş şi Colţii lui Barbeş sunt monumente ale naturii ce fac parte din Parcul Naţional Bucegi, ca de altfel şi rezervaţiile Vânturiş şi Colţii lui Barbeş. Cascada Vânturiş este de fapt un ansamblu de trei cascade diferite: Cascada de Sus, Cascada Mare şi Cascada din Vale, acestea fiind formate de căderea de la înalţime a apelor spumoase ale Izvorului Dorului, la intersecţia platoului Bucegilor cu avenul Vânturiş – abruptul dintre Colţii lui Barbeş şi Vânturiş, debitul maxim fiind în lunile mai-iunie. Izvorul Dorului iese în apropiere de Piatra Arsă şi străbate platoul Bucegilor, iar apoi prin cotul de 90 grade pe care îl face între Vârful cu Dor şi Vânturiş, se îndreaptă către est, formând cele trei cascade. Străbate apoi Valea Vânturiş şi se varsă în cele din urmă, la Sinaia, în Prahova. Traseul acesta este unul nemarcat şi necesită în jur de 3-4 ore pentru a fi parcurs.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.4086,  25.5701
63. Cascada "La Chişătoare"
Cascada "La Chişătoare" este un obiectiv turistic aflat în apropiere de Cheile Moeciului şi Cheile Grădiştei, puţin mai sus de acestea. Urmând Părăul Turcu până la locul numit de localnici "La Chişătoare" poate fi descoperită această frumoasă cascadă. Două fire de apă tâşnesc din peretele stâncos şi se varsă în cascade de 15-20 de metri. Pe timp de iarnă, gerul îngheaţă cascadele formând coloane de gheaţă în culori extrem de interesante. Datorită fenomenului carstic destul de rar întâlnit şi unic în zona aceasta locul a fost declarat rezervaţie naturală biogeologică. Fenomenul carstic de suprafaţă este favorizat de depunerile de carbonat de calciu sub formă de travertin şi constă în mai multe firişoare de ape ce cad mai întăi pe o suprafaţă acoperită de vegetaţie, iar apoi, după ce vegetaţia se termină brusc, ele îşi continuă drumul prelingându-se pe peretele stâncos sau căzând cu putere de pe surplombă. Apa de ploaie, după ce străbate solul, devine acidă şi poate dizolva calcarele. În urma acestor acţiuni nu rezultă întotdeauna fenomenele carstice clasice (peşteri, chei etc.), ci şi depuneri de carbonat de calciu sub forma de travertin, "La Chişătoare" acestea fiind favorizate şi de pulverizarea apei (provocată de cascadă).
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuMoeciu de Sus, BV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.45507, 25.31761
64. Cascada Obârşia
Zona Munţilor Bucegi. Parcul Naţional Bucegi. Cascada Obârşia este situată în valea cu acelaşi nume, în apropierea Vârfului Omu. Valea Obârşia este o vale tipic glaciară, cu 2 căldări (una inferioară şi una superioară) despărţite printr-un prag. Pe acest prag se formează Cascada Obărşia Ialomiţei. Această cascadă este locul de naştere al Ialomiţei. Cascada Obârşiei are o înălţime de aproape 100 de metri, iar rupturile de pantă, modul de colectarea al apei, vâltoarea apelor de munte, susurul minunat pe care aceasta îl crează în momentul în care se revarsă în lac ăi oferă o frumuseţe deosebită. La cascadă se poate ajunge pe un traseu marcat cu banda albastră, plecând de la hotelul Peştera sau Cabana Omu.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.4171, 25.4467
65. Cascada Şerbota
Apele Munţilor Făgăraş, în zona sibiană a acestora, formează o serie de cascade de la vest la est. Pe lângă râurile celebre ce formează cascade spectaculoase prin căderea apei (Bâlea, Avrig, Doamnei), mai sunt încă trei pârâuri care formeză cascade extraordinare: Pârâul Sărăţii – Cascada Sărăţii (situată pe Căldarea Sărăţii la este de Muchia Şerbota şi la vest de Muchia Tunsului), Pârâul Şerbota – Cascada Şerbota (situată pe Căldarea Şerbotei la vest de Muchia Şerbota şi la est de Munchia Puha) şi Pârâul Cumpenei – Cascada Moaşei (Valea Moaşa Sebeşului, situată la este de Muchia Tătarului şi la vest de Muchia Moaşei, formează la nord-vest de fosta Cabană Suru, această frumoasă cascadă; nu există potecă marcată până la cascadă, dar se poate ajunge la aceasta pe o potecă nemarcată, direct de la cabană). Vechea potecă de glăjărie urcă pe sub Cascada Şerbota, cea mai frumoasă din Munţii Făgăraş, ce are o cădere de ape de la 20 de metri şi se află la o altitudine de 1410 metri, ajunge în cele din urmă la Cabana Negoiu (1546 m). Cascada Şerbota face parte din Parcul Natural – Golul Alpin al Munţilor Făgăraş.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuAvrig, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.59888, 24.52513
66. Cascada Lolaia
Zona Munţílor Retezat. Cascada Lolaia se află în Munţii Retezat, acest masiv muntos având numeroase cascade deosebit de frumoase şi de spectaculoase. Ea s-a format pe râul Lolaia, un afluent al Jiului de Est (la rândul său un afluent al Jiului), şi dă un farmec aparte peisajul sălbatic ce o înconjoară. Cascada este compusă din două braţe despărţite de un perete stâncos şi se află la o altitudine de 1050 de metri, în partea de nord a Parcului Naţional Retezat. Este accesibilă pentru vizitare tot timpul anului, prin localitatea Cârnic. Până la Cârnic se poate ajunge cu maşina sau cu microbuzul, iar de aici, traseul până la cascadă de face pe jos, fiind unul de aproximativ 20 de minute. Administraţia Parcului Naţional Retezat a realizat un proiect de amenajare, reparare şi punere în valoare a traseului până la cascadă, dar şi a obiectivului în sine, printr-un program numit "Belvedere pentru cascada Lolaia". Pe aici trece traseul montan ce străbate întregul parc, de la sud la nord, durata lui fiind de 11 ore cu o dificultate ceva mai ridicată.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.42817, 22.89761
67. Cascada Lotrişor
Pe Valea Oltului, mai exact în Munţii Căpăţânii, pe Valea Lotrişorului, Este foarte aproape de staţiunile Călimăneşti şi Căciulata, în vecinătatea localităţii Brezoi. Cascada cu acelaşi nume îşi descoperă frumuseţea chiar şi în anotimpurile călduroase. Se află la o altitudine cuprinsă între 485 şi 515 metri şi este protejată de Parcul Naţional Cozia. Accesul se face de pe drumul european Vâlcea – Sibiu; se face stânga pe sensul acesta de mers şi pe drumul forestier, în 20 de minute, se ajunge pe jos.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBrezoi, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.30070, 24.2605
68. Valea Iadului sau Valea Iada
Râu şi vale în Munţii Apuseni, Stâna de Vale. Valea Iadului desparte Munţii Bihorului de Munţii Pădurii Craiului. Adâncirea puternică pe verticală încorsetează văile în chei şi defilee sălbatice (Cheile Remeţilor), ce ascund deseori peşteri active (din care se scurg ape de suprafaţă). În bazinul Văii Iadului se află circa 300 de formaţiuni carstice reprezentate prin caverne, doline, avene, grote, ponoare şi peşteri (Peştera cu Apă de la Bulz, Peştera de pe Valea Leşului, Peştera Mică, Peştera Păstorului, Peştera Ciuhandrului, Peştera Valea Izvorului), şi probabil că este unul din cele mai bogate din ţară. Pentru că în anii 1970-2000, Valea Iada a fost supusă unui proces de amenajare hidrotehnică, ceea ce a dus la construirea mai multor baraje de acumulare şi regularizare a cursului, au apărut lacurile de acumulare de la Leşu, Munteni şi Bulz, Cârligate, Şipote şi Valea Izvorului etc. Aici poate fi întâlnit şi liliacul carpatin (Syringa josikaea).
CascadaParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBulz, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.90973, 22.6772
69. Cetăţile Rădesei
Zona Munţilor Apuseni. Peștera Cetăţile Rădesei este o străpungere hidrologică accesibilă, ce are o lungime de peste 260 m. Peștera se găsește în partea nordică a platoului carstic Padiș (situat în partea nordică a Munţilor Bihor), județul Bihor, în apropierea comunei Pietroasa, la obârşia Someşului Cald. Ea este într-un stadiu avansat de evoluţie, exemplificând perfect modul în care are loc transformarea cavernamentelor în chei de amploare. Peştera are un portal înalt de peste 15 metri şi lat de aproximativ 7 metri, de formă ogivală, în care intră pârâul Rădeasa. Galeria sa unică este de forma unui tunel lung de 212 metri, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii, până la suprafaţă. Aceste hornuri au creat cinci ferestre ce lasă ca în peşteră să pătrundă razele de lumină. În aval, tunelul se continuă cu un canion lung de circa 50 de metri, deosebit de îngust. La Cetăţile Rădesei se ajunge, cel mai uşor, pornind de la cabana Padiș, pe traseul marcat cu bandă roșie, prin poiana Varașoia. Traversarea cetăților nu este deloc recomandată în timpul ploilor torențiale de vară când debitul pârâului face aproape imposibilă trecerea zonelor înguste. Intrarea în peșteră se face de pe malul stâng al apei, iar după ce se ajunge în sala mare întreaga podea este acoperită de blocuri mari de stâncă, printre care se strecoară apele, cu un vuiet asurzitor, formând repezișuri și cascade. După aceea urmează o zonă îngustă și lipsită de lumină, până se ajunge în zona de sub Fereastra I, un alt aven care perforează pachetul de calcar, apoi un canion strâmt, lipsit de lumină, cu marmite turbionare tipice de eroziune, şi în cele din urmă se ajunge la ieșirea în Poiana Rădesei. Traseul parcurs în subteran are 260 m și o denivelare de 36 m, fără formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial turistic. Gradul de dificultate este unul mediu și nu este recomandată, sub nicio formă pe vreme ploioasă. Este important de precizat şi faptul că necesită surse de iluminat. Face parte din Parcul Natural Apuseni.
CascadaParc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuPietroasa, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.62984, 22.70760
70. Stejarul din Borzeşti
Stejarul care a stârnit imaginația lui Eusebiu Camilar înainte de a scrie opera cu acest nume (Stejarul din Borzești). Legenda spune că Ștefan cel Mare a petrecut mult timp în a sa copilărie pe valea Trotușului, jucându-se cu prietenii săi de-a românii și tătarii. La unul dintre jocuri s-a întâmplat chiar să vină năvălitorii tătari, prietenul său cocoțat în stejar fiind ucis. Peste ani, hanul tătar va fi atârnând de același stejar, drept răzbunare. Între timp, satul Borzești a fost cuprins în orașul Onești. Idee primită de la Elena Cristina Cantacuz (met...c@gmail.com)
Parc naţional / rezervaţii naturaleOnești, BC Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.241502, 26.817715
71. Parcul dendrologic Arcalia (Bistriţa Năsăud)
În satul Arcalia se află o fostă proprietate a unor grofi maghiari, care este compusă dintr-un castel şi un parc dendrologic de aproximativ 16 hectare. Castelul datează din secolul XIX şi este singurul castel din Transilvania în stil maur-bizantin. Proprietatea se află acum în posesia Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind folosită pentru diverse activităţi ştiinţifice şi socio-culturale, dar se află în discuţii legate de retrocedare. Aşezarea dispune de numeroase facilităţi: sală de conferinţe, sală de seminar, sala de lectură, biblioteca francofoniei, dormitoare şi cantonă. Speciile care trăiesc în parcul din Arcalia sunt în jur 150 la număr, reprezentând atât specii autohtone, cât şi unele care nu trăiesc în mod normal în climatul din România. Acest loc este plin de linişte. Este un bun loc de retragere penrtu sesiuni de studiu, de practică. Un loc dedicat atât celor care doresc să vină aici pentru varietatea florei şi studiului în domeniu, cât şi pentru turistul preocupat de călătorie. Este posibilă cazarea în dormitoarele complexului. Printre activiţăţile cele mai interesant pe care le-am surprins la castel, a fost un cantonament de dans sportiv. La lăsarea serii, perechi care dansau într-una din sălile de la parter ale castelului, par să fi fost încheierea pefectă pentru un vis de vară. Această amintire mă face să mă gândesc cu drag la Arcalia şi la o nouă vizită în acel loc deosebit. În plus, o călătorie aici, poate fi oricând cuplată cu un drum spre crama Lechinţa, un loc preferat de către degustătorii de vin.
Parc naţional / rezervaţii naturaleArcalia, BN Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.08362, 24.3607
72. Trovanţii de pe pârâul Gresarea
Trovanți sunt microforme de relief caracteristice acumulărilor de nisipuri și unor stratificații de gresii bogate în carbonat de calciu. Trovanții sunt concrețiuni care cresc spontan -din centru către periferie- cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Sunt incorect cunoscuți în anumite cercuri sub numele de "pietre care cresc". O locație, si cea mai spectaculoasă, este de-a lungul pârâului Gresarea, apă care se varsă într-un râu de lângă satul Oteșani. Satul se află la aproximativ 16 km de Horezu, urmând drumul spre Craiova (venind dinspre Râmnicu Vâlcea, viraj la stânga la intersecția din centrul localității). Aici, mergând în sus de-a lungul firișorului de apă al Gresarii, vei găsi, scoase din malul nisipos de șuvoaiele formate la ploi, trovanți de diferite forme, de la cei mici, de câteva sute de grame, până la cei mai mari de zeci sau sute de kilograme. În acest loc puteti intalni trovanți de diferite forme sau mărimi.
Parc naţional / rezervaţii naturaleOteșani, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.0695,  24.0333
73. Rezervaţia de zimbri de la Haţeg
Haţeg - Silvuţ este una dintre cele patru rezervaţii de zimbri din România, după ce au fost reintroduşi în 1958 şi găzduiţi temporar la Hateţ primii doi zimbri aduşi din Polonia. Rezervaţia actuală este din 2003, când au fost aduși 15 zimbri din vestul Europei, pentru care a fost amenajat un țarc cu o suprafață de 180 de hectare. În acest loc, zimbrii trăiesc în semi-libertate. Accesul se face pe un drum direct din şoseaua Hateţ-Simeria, imediat la ieşirea din Haţeg, în vârful dealului, apoi câţiva kilometri la stânga pri pădure.
Parc naţional / rezervaţii naturaleHaţeg, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.6385, 22.9730
74. Rezervaţia Naturală Balta Nera-Dunăre
La vărsarea Nerei în Dunăre se formează o deltă mică. Este lângă drumul DN57A.
Parc naţional / rezervaţii naturaleSocol, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.835045, 21.366563
75. Aria de pretecţie specială avifaunistică Divici-Pojejena sau Zona Umedă Divici-Pojejena
Aria de protectie speciala avifaunistica Divici – Pojejena are o suprafata de 498 ha si se afla pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena (localitatile Divici, Belobresca, Susca si Pojejena), judetul Caras-Severin Compozitia faunistica si floristica este asemanatoare cu cea a celorlalte doua arii de protectie speciala avifaunistica. Local, apar palcuri rare de Salix alba si Populus alba.
Parc naţional / rezervaţii naturalePojejena, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.783053, 21.538094
76. Grădina zoologică din Bucov
Grădina Zoologică Bucov (Parc Memorial Constantin Stere) DN 1B, KM 11. Din Ploiești se poate ajunge la grădină luând autobuzul 38 din stația Obor sau din stația Sf. Vineri (în spatele hotelului Prahova). Program zilnic 9-18 (vara), 9-17 (iarna). Suprafața totală a Grădinii Zoologice este de 16 ha și găzduiește un număr de peste 50 de specii.
Parc naţional / rezervaţii naturalePloiești, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.97637, 26.0553
77. Grădina zoologică din Sibiu
În 1929 s-a deschis în pădurea Dumbrava prima Grădină Zoologică din România de către Întreprinderea de electricitate la inițiativa inginerului Szekely căruia i-a venit ideea după ce a găsit niște vulpi pe când efectua lucrări de reparații la barajul de la Sadu. După înființare, Grădinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale și păsări, cum ar fi o pisică sălbatică, o lupoaică donată de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociația "Șoimii", un vultur, un cerb carpatin donat de vânătorii din Talmacel, mistreți, etc. În 1930 a fost donat primul urs. În prezent Grădina Zoologică Sibiu are o suprafață de 15 ha adăpostește 187 de animale și păsări din 47 de specii: maimuțe, urși, lupi albi, lupi carpatini, tigri, lei, jaguar, mistreți, lame, cerbi carpatini, căprioare, bivoli albi, ponei, cA£mile, zebre, mufloni, iaci,pecari, oaie berberA£, piton reticulat, crocodil (lung de 2 m este cel mai mare din România), fazani, papagali, păuni, porumbei. De menționat stejarul de la intrarea în grădina, batrân de peste 600 de ani.
Parc naţional / rezervaţii naturaleSibiu, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7643, 24.1242
78. Grădina botanică din Iași
Grădina Botanică "Anastasie Fătu" Iași este cea mai veche grădină botanică din România. A fost înființată în 1856 de cel ce îi dă numele acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta. Grădina Botanică din Iași este împărțită în 12 sectoare, fiecare având un anumit specific: Sectorul Flora și vegetația României; Sectorul Ornamental; Sectorul Dendrologic; Sectorul Flora Globului; Sectorul Biologic; Sectorul Plante utilitare; Sectorul Complexul de sere; Sectorul Rozariu (Rozariul grădinii conține peste 600 de soiuri de trandafiri); Sectorul Plante memoriale; Sectorul Recreativ; Sectorul Didactic-Experimental
Parc naţional / rezervaţii naturaleIași, IS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.18636, 27.5514
79. Grădina botanică din Cluj-Napoca
Grădina Botanică "Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCluj-Napoca, CJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.7827, 23.600
80. Parcul natural Comana
E la distanţă aproximativ egală între Bucureşti şi Giurgiu. Cuprinde Rezervaţia Ştiinţifică de ghimpe (Ruscus aculeatus), Rezervaţia Ştiinţifică de bujor (Paeonia peregrina) şi Balta Comana (rezervaţie naturală şi zonă de protecţie avifaunistică).
Parc naţional / rezervaţii naturaleComana, GR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.1352, 26.159
81. Râpa neagră
Din Baile Herculane se merge pe E 94 pana in Mehadia. Dupa iesirea din comuna pe partea stanga a soselei se gaseste rezervatia, vis-a-vis de incinta fostei mine Mehadia, pe malul drept al raului Bela Reca.
Parc naţional / rezervaţii naturaleMehadia, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.91431111111111, 22.352372222222225
82. Parcul Naţional Buila Vânturariţa
Masivul Buila-Vânturariţa este situat în partea central-nordică a Judeţului Vâlcea şi face parte din Munţii Căpăţânii. Masivul iese în evidenţă faţă de lanţul principal al acestora, atât prin dispunere cât şi prin constituţie şi relief. Creasta principală a Munţilor Căpăţânii, constituită preponderent din şisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare înspre nord şi sud. Excepţie fac două masive calcaroase, ale căror creste principale sunt dispuse pe direcţia SV-NE: Masivul Târnovu în nord-vest şi Masivul Buila-Vânturariţa în sud-est. Parcul Naţional Buila-Vânturariţa are 6 puncte de intrare: 3 în Comuna Costeşti – unul pe Valea Bistriţa şi două pe Valea Costeşti: Bistriţa, Pietreni-Prislop şi Pietreni-Valea Morii; 1 în Comuna Bărbăteşti pe Valea Otăsăului; 1 în Satul Cheia pe Valea Cheia; 1 în Oraşul Băile Olăneşti pe Valea Olăneşti. Accesul se poate face fie pe drumul naţional 67 Rm. Vâlcea-Târgu Jiu, fie pe drumul judeţean Rm. Vâlcea-Băile Olăneşti. Întreaga reţea hidrografică a Masivului Buila-Vânturariţa este tributară Râului Olt, prin afluenţi direcţi sau indirecţi de dreapta ai acestuia, cu o direcţie de curs, în linii mari de la nord la sud. Principalele râuri care curg în masiv sunt, de la sud-vest la nord-est: Bistriţa, Costeşti, Otăsău, Cheia, Olăneşti. La capitolul lacuri şi acumulări de apă masivul este sărac, fiind prezente doar câteva mici lacuri: cele antropice din Pietreni, generate de alunecarea stratelor pe care s-a depus halda de steril de la cariera Bistriţa, două mici iazuri (topliţe) pe Cheile Bistriţei şi câteva mici tăuri în dolinele din zona Muntelui Piatra, care în verile secetoase seacă aproape complet. În schimb apele subterane au fost foarte active, generând numeroase fenomene endocarstice, reprezentate prin peste 100 peşteri, la care se adaugă numeroase fenomene exocarstice. Sunt prezente numeroase surse de apă de tipul izbucurilor, dintre care cel al Izvorului Frumos de lânga Schitul Pahomie este cel mai important. Altele mai mici se găsesc la nord de Curmătura Builei (La Troiţă), Poiana Scărişoara, Poiana Pătrunsa, Bistriţa. Taxă de intrare: 5 lei/adult (valabilitate 7 zile).
Parc naţional / rezervaţii naturaleHorezu, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.2415, 24.091
83. Rezervaţia Naturală Râpa Roşie
La 3 km N de oraşul Sebeş, pe drumul ce duce la satul Daia Romană. Rezervaţie geologică cu suprafaţa de 10 ha. Pereţii au înălţimi între 80 si 100 m. Apa a săpat pe un substrat variat (pietrişuri, nisipuri cuarţoase, gresii) forme ciudate: coloane, turnuri, piramide - toate de culoare roşiatică.
Parc naţional / rezervaţii naturaleSebeş, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.9891, 23.5916
84. Grădina Zmeilor
Formaţiune de stânci erodate în forme foarte interesante. Constituie un amplu fenomen de prăbuşire şi erodare distructivă, dezolvat în gresia de Sînmihaiu. Locația se află la aproximativ 30 de kilometri de Zalău, pe un drum secundar, pe partea dreptă a drumului principal de acces de la Cluj-Napoca. Cel mai apropiat oraș este Jibou (nu ratați și Grădina Botanică din Jibou!).
Parc naţional / rezervaţii naturaleGâlgău Almăşului, SJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.1988, 23.3052
85. Munţii şi Vârful Semenic
Fac parte din Munţii Banatului şi sunt foarte accesibili, şoseaua urcând până aproape de Vârful Piatra Goznei (1447 m). Există pârtii de ski pentru începători.
Parc naţional / rezervaţii naturalePârtii de skiTraseuActivităţi / AgremementGărâna, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.17907, 22.06072
86. Rezervaţia de zimbri Neagra
"Zimbrăria Neagra ''din cadrul Ocolului silvic Bucşani, în judeţul Dâmboviţa, este situată la mai puţin de 80 de kilometri de Bucureşti, la 30 de kilometri de mun. Târgovişte si 35 Km fata de mun. Ploiesti. În Rezervaţia Neagra Bucsani, in luna mai 2010 exista un numar de 35 de zimbri, 16 masculi şi 19 femele, ce trăiesc pe 162 de hectare de pădure. Toate cele 35 de animale au fost botezate cu nume care încep cu "RO". La sfârşitul anului 2009, zimbrăria s-a îmbogăţit cu patru noi exemplare. Născut în iunie 1986, Rociu este cel mai vârstnic zimbru. Alţi zimbri poartă nume ca : Rococo, Rotunda, Rogojan, Romario, Roberta şi chiar "Robokap". Zimbrăria Neagra s-a înfiinţat în 1983, cu scopul adaptării speciei în zona de câmpie a acestui animal. În 1983, au fost aduşi la Bucşani 18 zimbrii din ţară, dar şi câteva exemplare din străinătate.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuBucşani, DB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.8679,  25.6501
87. Capul de dac din Munţii Poiana Ruscă
Pe drumul care ne poartă pe Valea Cârlonţului şi apoi pe o potecă aproape neumblată, care urcă pieptiş spre vârful Padeş, ne iese în cale o stâncă ce prefigurează chipul unui om, ca un Sfinx din deşertul egiptean sau poate ca un cap de dac.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuHaţeg, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.6089,  22.9500
88. Parcul Naţional Retezat
Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești. Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații. Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935. În 1979 a primit şi statutul de Rezervație a Biosferei. Cuprinde douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din țară, şi lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din ţară. Parcul este renumit pentru diversitatea floristică și faunistică, adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. Se încearcă adăugarea şi în lista patrimouniului mondial Unesco. Parcul Naţional Retezat este unul dintre ultimele colţuri neatinse de evoluţia omului.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuCârnic, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.34808, 22.83556
89. Parcul Dendrologic Simeria
Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria se află pe locul 3 in Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice)
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuSimeria, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.86079, 23.0146
90. Rezervaţia de stejari seculari de la Breite
Se poate ajunge pe jos din Sighişoara, din cartierul Corneşti pe dealul Visii (Himmelswiese), sau pe "Groape" din Cartierul Ana Ipătescu. Varianta a doua este pe DN 14 care leagă Sighişoara de Mediaş, din punctul "Hula Daneş". Faci stânga la 4 km de Sighişoara, acolo unde porneşte un drum forestier pe care vei merge 2 km până la platou.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuSighişoara, SB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.2221, 24.7687
91. Rezervaţia Bujorului
Se merge spre Giurgiu; din Adunatii Copaceni, este un indicator spre Manastirea Comana care arata sa o luati la stanga. Dupa ce vizitati manastirea, continuati drumul. La un moment dat o drumul asfaltat o ia la stanga intr-o intersectia destul de maricica si aerisita. Mergeti inainte si veti ajunge in satul Vlad Tepes, unde se afla Parcul natural Comana, cu Rezervatia stiintifica de bujor.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuVlad Ţepeş, GR Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.1352, 26.1584
92. Piatra secuiului
Muntele Piatra Secuiului prin poziţia şi mărimea lui face ca timp de câteva săptămâni pe an, din Râmetea să pară că soarele răsare de două ori. Traseul cruce albastră duce din sat (550m) până sus şi durează 1,5-2 ore, iar priveliştea din vârf (1129m) este ameţitoare. De acolo se vede şi Castelul Colţeşti. Satul Râmetea a fost construit de minerii germani aduşi aici să extragă fier. Avem intrare separată pentru satul Râmetea.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuRâmetea, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.44641, 23.58785
93. Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului
Arie protejata cuprinsă în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor și în Rețeaua Globală. Aici s-au găsit fosile de dinozauri pitici, unici în lume. Tot aici s-a găsit şi o rudă a Pterodactilului, dar mai mare. S-au descoperit cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuHaţeg, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.516667, 22.9
94. Poiana Narciselor de la Zervești
Poiana Narciselor de la Zervești este o rezervaţie natural de 30 de hectare, loc unde narcisele de munte care cresc în număr foarte mare crează un spectacol floral minunat. Acest loc a dat idea unui eveniment și anume cel al Sărbătoririi Narciselor care reprezintă un prilej de bucurie și spectacol pentru tot Banatul Montan, dar chiar și pentru cei din alte colţuri ale ţării. Ziua Narciselor a fost sărbătorită pentru prima dată în 1965, urmând o pauză de 10 ani după Revoluţia din 1989, fiind apoi reluată din 2000.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuZerveşti, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.389722, 22.286667
95. Valea Frumoasei
Valea Frumoasei este amplasată în partea de vest - nord-vest a Podişului Transilvaniei respectiv în catenele laterale ale Munţilor Cibinului (Vf. Cindrel 2244m alt), munţii Lotrului (Vf. Ştefleşti 2242 m alt), şi Podişul Amnaşului. Pentru a ajunge pe valea Frumoasei veţi uma Transalpina şi veţi ieşi din judeţul Alba pe DJ 106N (după lacul Oaşa; sensul descris se potriveşte cu sosirea dinspre Sebeş).
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuŞugag, AB Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.5193977, 23.6866932
96. Râul Tur
Rezervaţia Naturală ”Râul Tur” este situată în partea de nord-vest a României, de-a lungul cursului inferior al râului Tur dintre lacul de acumulare de la Călineşti Oaş şi graniţa de stat cu Ungaria şi Ucraina. Renumită mai ales datorită mulţimii de specii de păsări. În zona de şes a Turului trăiesc 188 de specii de păsări. Din punct de vedere cultural, zona cuprinde castele vechi (castelul Vécsey la Livada şi castelul Perényi la Turulung), conace romantice (conacul Galgóczy la Micula), biserici din secolele XV-XVI. Acces: în Ariile Naturale Protejate Râul Tur pot fi folosite următoarele drumuri publice: DN19, DN1C, Dj109K, Dj109L, Dj 194, Dj194A, Dj194B, Dj197. Pentru accesul pe cale ferată pot fi folosite: linia Satu Mare – Bixad şi linia Satu Mare – Halmeu.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuTurulung, SM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.9299, 23.0831
97. Stâne – Iglu
În zona Muntelui Ţarcu pe culmea Prislopului, la Prislopul Negru se afla două stâne unice în România, ele fiind făcute din lespezi de piatră, sub formă de iglu. Astfel de construcţii mai pot fi descoperite, în Europa, doar în Alpii Apenini (Italia). Timp de sute de ani (cel puţin!) în acest areal, arealul Sitului Natura 2000 Munţii Ţarcu au activat stânele crescătorilor de oi din satele bănăţene din jur. Întreţinute şi reparate din generaţie în generaţie, ele păstrează şi astăzi aceeaşi formă circulară din piatră, aşa cum erau ele construite de acum 1000 de ani.
Parc naţional / rezervaţii naturaleTraseuAltelePoiana Mărului, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.26779, 22.62016
98. Grădina zoologică din Timișoara
Grădina Zoologică a fost deschisă publicului timisoarean, în anul 1986. Adăpostea atunci aproximativ 30 de specii, majoritatea speciilor proveneau din fauna țării. Apoi a fost redeschisă pentru public după o perioadă de timp, în care au fost realizate numeroase lucrări de investiții pentru amenajarea și crearea de habitate care să asigure condiții de bunăstare a animalelor sălbatice aflate în captivitate. Noua grădină zoologică "Pădurea Verde", care are un nou concept: "mai mult spațiu", "mai aproape de animale", are în colecție următoarele specii de animale: urși, cerbi, pasărea emu, guanaco, struți, canguri pitici, maimuțe capuchin, capre pitice, numeroase rase de iepuri și găini pitice, hamsteri și păsări de apă: lebede negre, rațe călifar roșu, sulițar, fluierătoare. Program: Marți - Duminică: 10.00 - 20.00 ( Intrarea este permisă până la ora 19.30 ) Luni: închis
Parc naţional / rezervaţii naturaleActivităţi / AgremementTraseuTimișoara, TM Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.7854, 21.2682
99. Cheile Nerei (Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa)
Este situat la limita sud-vestică a ţării în sudul munţilor Anina; pe teritoriul administrativ al judeţului Caraş-Severin, între localităţile: Sasca Română şi Şopotu Nou. Lungimea cheilor este de 22 km din care aproximativ 20 km de chei propriu-zise. Nera strabate un defileu cu aspect de chei, îngust, spectaculos şi absolut sălbatic, formând cele mai lungi chei din România. Parcul conţine 6 rezervații declarate și una propusă. Este un loc fabulos, care merită atenţia fiecărui român. Principalele obiective ale parcului naţional sunt: tunelurile romane ("La Tunele” - tuneluri săpate în stâncă pe vremea romanilor; când afară căldura de mijloc de iulie te topeşte, poţi găsi un loc friguros în tuneluri), Lacul Dracului (lac carstic; peştera ce s-a prăbuşit a creat un loc minunat; dacă intraţi în Peștera Lacul Dracului aveţi grijă să nu fie perioade ploioase fiindcă se inundă complet), Ochiul Beului sau Beiului (este alimentat de un izvor subacvatic; în el sunt peşti iar reflexiile albastre-verzui iţi dau impresia că nu e real) şi cascadele Beuşniţei (pe Râul Beu în amonte de lacul Ochiul Beului) pe care le găseşti când porneşti pe o cărare laterală sunt fabuloase. Muşchi şi apă, picături ce te stropesc uşor, te mângâie. Nu uitaţi că aceste cascade sunt în zona de protecţie strictă şi au statutul de rezervație naturală!
Parc naţional / rezervaţii naturaleDelta / Chei / DefileuTraseuSasca Montană, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.89331, 21.7225
100. Peștera Vântului
Zona Munţilor Apuseni. Peștera Vântului, descoperită în anul 1957, reprezintă astăzi, cel mai lung labirint subteran din România, având o lungime totală de 47 km. Ea se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș, la periferia nordică a acestor munţi, în defileul carstic omonim, în bazinul hidrgrafic al Crişului Repede. Intrarea în Peştera Vântului este situată la vreo 2 km SE de localitatea Şuncuiuş, în versantul stâng al văii Crişului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii şi se deschide în Defileul Crişului Repede, de-a lungul căruia se mai află încă două mari peşteri, Peştera Ungurului şi Peştera de la Vadu Crişului, precum şi numeroase alte cavităţi de dimensiuni mai modeste. Peştera Vântului se dezvoltă într-o stivă de calcare triasice, organogene, care se extinde pe aproximativ 20000 mp şi are o grosime de circa 200 m. Formate cu aproximativ 200 milioane de ani în urma, aceste calcare sunt puternic diagenizate, au o culoare cenusie şi în general sunt compacte, dar pe alocuri prezintă fisuri umplute cu calcit sau argilă. Vegetatia şi fauna regiunii cuprinde o gamă variată de asociaţii, de la specificul pădurii de foioase pâna la cel de păşune deschisă. Rocile calcaroase şi terenul arid creează, în unele zone un habitat particular, reflectat în compoziţia calitativă a florei şi într-o mare diversitate de specii de animale, păsări sau vietăţi vertebrate ori nevertebrate, unele dintre ele fiind adaptate în mod deosebit carstului stâncos. Regiunea aceasta şi peştera sunt incluse în Aria Naturală Protejată "Peştera Vântului".
Parc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuȘuncuiuș, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.93934, 22.54377
101. Avenul Borţigului
Zona Munţilor Apuseni / Munţii Bihor / Padiş. Parcul Natural Apuseni. Avenul Borţig este un aven spectaculos, cu o intrare având un diametru de 35 m. La baza puţului de intrare (de -38 m), se ajunge pe un mare bloc de gheaţă evidenţiat pe o diferenţă de nivel de 16 m. Avenul are o lungime totală de 150 m şi adâncime de 54 m pe care o obţine datorită unei galerii scurte ce dă acces la o sală de mari dimensiuni. Avenul este situat deasupra traseului subteran al Cetăţilor Ponorului, accesul fiind însă împiedicat de blocul de gheaţă. Blocul de gheaţă pe care-l adăposteşte avenul are un volum de 30.000 mc, situându-se pe al doilea loc din ţară, după Gheţarul Scărişoara, aflat, şi acesta, tot în Parcul Natural Apuseni. În apropiere se află Complexul Carstic Cetăţile Ponorului, se pot admira, de sus, cele trei doline (urmând Circuitul Balcoanelor), poate fi vizitat locul numit Piatra Galbenei (un punct de belvedere extraordinar) sau Peştera Gheţarul Focul Viu şi Circuitul Groapa de la Barsa.
Parc naţional / rezervaţii naturalePesteră / SalinăTraseuPietroasa, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.56046, 22.69420
102. Vulcanii noroioşi Pâclele Mari
Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă. Tratăm separat cele două situri pentru a repara confuzia creată zic eu intenţionat cu Pâclele Mari şi Mici. Cele două Pâcle sunt la distanţă de 2,1 km în linie dreaptă una de cealaltă şi au drumul comun până la o intersecţie unde drept înainte se merge la Pâclele Mari şi la stânga sunt Pâclele Mici. La apropierea de acea intersecţie sunt panouri mari care anunţă în mod greşit că la stânga sunt Pâclele Mari. Aşadar majoritatea turiştilor merg acolo şi nu au prea multe de văzut. Sursele oficiale (WDPA/IUCN) inregistrează exact invers. Pâclele Mari sunt cele cu reclamă mai puţină (panou cu Muddy Land), drept înainte şi Pâclele Mici sunt la stânga. Realitatea de pe teren susţine aceste înregistrări oficiale, mergând înainte spre Pâclele Mari veţi opri în parcare La Hangar, şi pe jos urmând traseul amenajat veţi urca dealul şi în 5 minute ajungeţi la vulcani. La Pâclele Mari sunt zeci de vulcani! Suprafaţa pe care o schimbă în permanenţă prin scurgerea noroiului este mult mai mare decât la cele mici. Înregistrare WDPA: ID14593 (http://protectedplanet.net/sites/Vulcanii_Noroiosi_Paclele_Mari_Nature_Reserve) şi IUCN2261. Administrativ ţin de comuna Scorțoasa.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitScorțoasa, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3602, 26.7115
103. Vulcanii noroioşi Pâclele Mici
Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă. Tratăm separat cele două situri pentru a repara confuzia creată zic eu intenţionat cu Pâclele Mari şi Mici. Înregistrare WDPA: ID183827 (http://protectedplanet.net/sites/Vulcanii_Noroiosi_Paclele_Mici_Nature_Reserve) şi IUCN2262. La Pâclele Mici sunt doar 2 cratere de vulcani! Până şi suprafaţa cu nămol este mult mai mică decât la Pâclele Mari. Administrativ ţin de comuna Scorțoasa.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitScorțoasa, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.35835, 26.712433333333333
104. Rezervația 12 Apostoli, Călimani
Megalit aflat pe Valea Paltinu, în Parcul Național Călimani, la extremitatea nordică a culmii dintre Dorna  şi Neagra Şarului, la capătul unui urcuş de 2-3 ore maxim. Punct de plecare: Gura Haitii, pensiunea Perla Călimanilor, sau mai bine spus Pensiunea lui Nea Traian. De sarbatoarea celor 12 Apostoli (29 iunie) localnicii urca din zonele invecinate pentru a sarbatori “Mosii din Calimani” cu originea in stravechiul cult dacic al soarelui, bradului si focului avand ca tema principala cultul mosilor si stramosilor.Poteca tematica 12 Apostoli din Parcul National Calimani a fost selectata printre cele mai frumoase 7 astfel de poteci din Romania.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitPoiana Negrii, SV Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  47.22593, 25.213681
105. Podul lui Dumnezeu
Podul natural de la Ponoarele, la graniţa dintre Mehedinţi şi Gorj. Este unicul pasaj natural rutier funcționabil la nivel național, traversat de DJ 670 Baia de Aramă-Drobeta Turnu-Severin, vestigiu al Peșterii Podului, rezultat prin surparea tavanului acesteia. Este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime), dar singurul pe care se poate circula.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitPonoarele, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.97531, 22.76131
106. Groapa Ruginoasă
Groapa Ruginoasă este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip geologic) situată în partea sud-estică a județului Bihor. Se întinde pe o suprafață de 20,4 hectare și face parte din Parcul Natural Apuseni. O vale cu versanți abrupți, formată prin eroziune de șuvoaie, Groapa Ruginoasă este o ravenă uriașă, cu rupturi ruginii. Reprezintă un fenomen cu totul aparte, imensa ravinare fiind săpată până în reasta culmii ce închide, spre sud, Valea Seacă și are o adâncime de peste 100 metri și un diametru de peste 600 metri. Procesul de eroziune este foarte activ pe toată suprafața și a scos la iveală straturi de cuarțite de culoare roșie violacee. Acestea conferă zonei un aspect cu totul aparte, părând, de la mari depărtări, ca o rană deschisă în trupul muntelui. Muchiile ascuțite, adevărate lame, converg spre centrul Gropii, la firul unui vâlcel, împărțind spațiul în mai multe sectoare. Vălcelul, de fapt obârșia Văii Seci, reprezintă, de fapt un canion extrem de dificil de parcurs în aval, din cauza săritorilor mari pe care le prezintă. Dimensiunile Gropii Ruginoase se măresc cu rapiditate, eroziunea lucrând și astăzi extrem de rapid, săpând regresiv. Acum 80 ani locul era marcat pe hărți doar printr-o ravenă foarte mică, viteza cu care s-a ajuns la dimensiunile de astăzi fiind uluitoare. Obiectiv propus de Denisa!
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitPietroasa, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.525556, 22.651667
107. Focurile vii din Buzău şi Vrancea (ex.: Comuna Lopătari de pe Valea Slănicului)
Fenoment ce se găseşte pe valea Slănicului, pe un deal în apropiere de satul Terca (comuna Lopătari). Este un fenomen natural datorat emananţiei de gaze naturale din pământ care formează câteva flăcări ce ard în permanenţă. Se poate vedea o flacără de până la 1 m înălțându-se în bătaia vântului.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitTerca, BZ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.5279, 26.5363
108. Sfinxul şi Babele
Formaţiuni geologice din Munţii Bucegi. Există o mulţime de legende pe seama lor, de unde şi numele Babelor. Sfinxul este un megalit situat la 2.216 m altitudine. Dintr-o anumită poziţie seamănă foarte mult cu Sfinxul din Egipt, doar că al nostru se spune că este format natural. Locul este accesibil cu uşurinţă datorită telecabinei Buşteni - Babele, dar şi prin traseul montan ce îl leagă direct cu Buşteni şi Sinaia, dar şi cu telecabina Sinaia-Cota 1400. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Topleț, Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Bratocei, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon etc. Denumirea de Sfinx datează din 1935. Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (altitudine 2292 m). S-au format prin eroziune. Sfinxul şi Babele sunt două simboluri şi unele dintre cele mai vizitate locaţii naturale din România. În apropiere este refugiul salvamont Babele.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitTraseuBuşteni, PH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.40836, 25.47025
109. Vârful Gugu
Vârful Gugu este, cu 2.291 m, cel mai înalt vârf al masivului Godeanu, care, la rândul lor, sunt parte a Carpaților Meridionali vestici. În zonă sunt două lacuri: unul de altitudine, Lacul Gugu, care are apă tot timpul anului și din care pleacă micul pârâu și încă un lac, la câteva sute de metri de lacul Gugu, puţin mai jos, dar care nu are apă tot timpul anului. Există și o legendă, aceea a amfiteatrului natural de pe Gugu, despre care se spune că este muntele Cogaion, muntele sacru al dacilor. Muntele Gugu – sau al Uriaşilor – seamănă cu o imensă vatră de foc, unde dacii îşi aveau un grandios altar de sacrificii şi comunicare cu marele zeu Zalmoxis (Zalmoxis - conform lui Herodot sau Zamolxis - după Strabon). Potrivit legendei lui Gyges, prezentată de Platon, acesta are un păstor regal, care a intrat într-o peşteră de aici şi găsind un mort, i-a luat inelul din deget. Dar apoi, punându-şi-l, a observat că dacă îl răsucea pe degetul său, devenea el însuşi invizibil şi putea face astfel cele mai mari ticăloşii fără ca ceilalţi să observe. Interesant este că Victor Kernbach afirmă, în "Enigmele miturilor astrale”, că muntele Gugu (muntele ascuns al lui Zamolxis) este centrul unuia dintre "punctele energetice esenţiale” ale Planetei.
Parc naţional / rezervaţii naturaleCiudaţenie / Fenomen neobişnuitTraseuActivităţi / AgremementPoiana Mărului, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.28210, 22.6768
110. Peştera Bolii
Peștera este situată în partea de nord orașului Petroșani, la 6km de acesta, pe drumul ce leagă Valea Jiului de Țara Hațegului. Peștera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice printr-un portal spectaculos de 20 m la baza și 10 m înalțime. Galeria principală a peșterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lărgindu-se în adevarate săli spațioase. Formațiuni de scurgere apar în locurile înalte și pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m galeria coboara dor 3 m. La eșire din peștera pârâul poartă numele de Galbina. Prin anii ´60 peștera a fost amenajată cu poduri de trecere peste pârâu dar ele au fost distruse în timp. Peștera a fost abandonată până de curând când speologii locali de la Asociația PETRO-AQUA, au trecut la reamenajare. Au fost montate podețe care ușurează parcurgerea întrgului gol subteran fără pericol.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturalePetroşani, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.454050, 23.317537
111. Peştera Vadu Crişului
Peşteră şi cascadă în Apuseni. Acces uşor şi cu trenul şi auto până peste râul Criş, iar de acolo pe jos. Peştera este amenajată şi interesantă, cu scări de lemn. Apa vine din peşteră şi curge pe versant formând cascada. Cascada se varsă jos în Criş. Avem o intrare separată pentru Cascada Vadu Crişului.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleVadu Crişului, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.96192, 22.51073
112. Peştera Muierilor
E pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier ocupând versanţii de la 1 km nord de Baia de Fier în Cheile Galbenu. Intrarea în peşteră se află la 45 m deasupra talvegului râului Galbenu, în sectorul de chei al acestuia. Peştera a fost populată încă din epoca neolitică, are o întindere de 7000 de metri, pe 4 nivele, orientarea geografică a întregului sistem de galerii este nord-nord-vest sud-sud-est axată pe direcţia unei linii de fractură. Importanţa acesteia constă în conservarea istoriei vremii: oameni din paleolitic, unelte de piatră şi os, vârfuri de suliţe etc. A fost declarată şi monument al naturii în anul 1955. Este singura peşteră din ţară care dispune de o sală cu pereţii şi planşeul complet concreţionat cu carbonat apatit. La toate acestea se adaugă şi fauna cavernicolă, bine reprezentată, aceasta este una din cele mai reprezentative peşteri din zonă. Dovada numărul mare de turişti ce o vizitează pentru valoarea ei ca monument al naturii, dar şi cu un mare capital cultural deosebit. În 2002 s-au găsit oasele unei femei cu o vechime de 35 000. Ori aceastea, ori cele din Peştera cu oase (Caraş Severin) sunt cele mai vechi oase ale omului modern din Europa, aşadar România deţine dovada celui mai vechi om din Europa! La baza denumirii Peşterii Muierilor se află două legende: Prima spune că, în trecutul istoric, atunci când bărbaţii în putere plecau să apere ţara de năvălitori, femeile luau în grabă copiii şi bătrânii pentru a se adăposti în peştera pe atunci numai de ei ştiută; ei rămâneau ascunşi până la trecerea urgiei. A doua versiune susţine că denumirea de Peştera Muierilor ar veni de la faptul că în zilele uscate de secetă, femeile se aşezau să toarcă la gura cavitătii, unde aerul ce răbufnea din interiorul ei le-ar fi uşurat mult munca de răsucit a firului. Unii susţin că obişnuiau să pătrundă chiar şi mai spre interior, în gururile cu apă, unde puneau inul şi canepă la înmuiat. Prima legendă are şanse mari să fie adevărată, iar a doua e doar posibilă.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleBaia de Fier, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.1920, 23.7536
113. Peştera Polovragi
Legenda spune că peştera era cunoscută încă de pe vremea dacilor şi se spune că acolo se acundea Zamolxes, zeu al dacilor. Din peşteră se spune că dacii puteau ieşi prin diverse tuneluri deasupra şi îşi luau inamicul prin surprindere. De altfel deasupra peşterii pe versant cam la 1000 de metri înălţime au fost descoperite ruinele unei cetăţi dacice datând din sec. II-I i. Chr. În dreptul peşterii cheile sunt foarte adânci; râul nu se vede de pe mal, fiind ascuns şi de vegetaţie. La 800 de metri după peştera Polovragi după un pod se poate coborâ în albia râului. Versanţii sunt abrupţi iar apa curge iute printre stânci. Peştera mai a fost cunoscută ca fiind Peştera lui Barbonie din Polovragi. Pestera este lungă, fiind cartografiaţi aproximativ 27 km (conform spuselor ghidului). Merită văzuţi cei 900 metri electrificaţi. La fel ca în majoritatea peşterilor, temperatura este constanta indiferent de anotimp (cam 10 grade), aerul este relativ umed şi fără curenţi.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturalePolovragi, GJ Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.20174, 23.78207
114. Peştera Ponicova (Peştera Gura Ponicovei, Peştera de la Gura Apei, Peştera Liliecilor.)
Peşteră din Parcul Naţional Porţile de Fier (Defileul Dunării). Este cea mai mare pestera din Clisura Dunarii. Intrarea principala cea mai accesibila in pestera este situata in Cheile Ponicovei unde se ajunge din DN57 coborand pe langa podul de peste rau si continuand sa mergem pe vale pana intalnim intrarea in pestera. O alta intrare in pestera se afla la un nivel superior fata de prima dar este mult mai greu accesibila. Pestera prezinta o a treia intrare situata la nivelul actual al Dunarii, la care se ajunge numai inaintand cu barca pe Dunare. Peştera Ponicova este săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, în Ciucaru Mare.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleDubova, MH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  44.62243, 22.2572
115. Peştera Liliecilor (Cheile Bistriţei Vâlcene)
Nu departe de Mănăstirea Bistriţa, la intrarea în Parcul Naţional Buila Vânturariţa. De la drumul forestier ce urcă de-a lungul râului, se va face o cărare pe deal la stânga. Urcaţi treptele şi acolo e intrarea în Peşteră.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleBistriţa, VL Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.19491196, 24.03491211
116. Peștera Cizmei
Peştera Cizmei s-a dezvoltat pe versantul drept al Cheilor Ribicioarei şi a fost declarată rezervaţie naturală speologică, adăpostind formaţiuni stalagmitice, depozite paleofaunistice şi desene rupestre neolitice. Face parte din Rezervaţia naturală speologică Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuUibăreşti, HD Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.23442, 22.76738
117. Avenul V5 (Peştera V5, Avenul din Fața Muncelului )
Este cea mai adâncă peșteră din România și pe cale să devină și cea mai lungă (acum cea mai lungă este Peştera Vântului). Peștera V5 este situată pe platoul carstic Padiș în depresiunea Vărășoaia, de unde și inițiala numelui. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul ce duce la Peștera Cetatea Rădesei. Condiţii de vizitare: Peștera V5 poate fi vizitată de echipe de speologi experimentați și necesită echipament de expolrare complet: costume impermeabile, cizme, corzi, coboratoare, blocatoare, etc.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuPadiş, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.6, 22.7
118. Peştera Vântului
Este cea mai mare peșteră din România, cu o lungime totală de 47 km. Se află în partea nordică a Munților Padurea Craiului, în defileul carstic cu acelaș nume. Din punct de vedere hidrografic peștera aparține bazinului Crișului Repede. Accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferată (stația CFR Șuncuiuș). Intrarea naturală în Pestera Vântului este situată la cca. 2 km SE de localitatea Șuncuiuș, în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era foarte strâmtă și greu accesibilă a fost blocată și s-a deschis o intare artificială cațiva zeci de metri distanță, la nivelul activului. Condiţii de vizitare: În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia măsoară 730. Vizitarea se poate face numai cu insoțire din partea clubului custode.
Pesteră / SalinăParc naţional / rezervaţii naturaleTraseuŞuncuiuş, BH Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  46.939167, 22.543611
119. La Blide
Un monument preistoric – sau poate antic – unic în România este cel din punctul "La Blide” (în apropiere de "Pietrele lui Scorilo” în zona Muntele Mic) şi se prezintă sub forma unei lespezi din şist pe care au fost realizate prin polişare trei semisfere de forma unor "blide” de dimensiuni diferite. Astfel de monumente pe înălţimi – care se pare că aveau rol de altar unde se practicau jertfe şi libaţii pentru diverse zeităţi – mai sunt întâlnite doar în Austria în Tirolul de Sud.
Ciudaţenie / Fenomen neobişnuitParc naţional / rezervaţii naturaleObiectiv istoric / cultural / arhitecturalTraseuPoiana Mărului, CS Vezi pe hartă Click pentru a sări la hartă! Coordonate GPS:  45.3851, 22.4682